357 matches
-
al XVII-lea, c? (problemele guvern?rîi pot fi tratate dup? legile obi?nuite ale aritmeticii( (William Petty, 1690). Grijulie s? regleze mai �nt�i problemele demografice, aceast? aritmetic? se deschide rapid ?i c?tre alte subiecte, precum studiul cre?terii economice, al bog??iei statului � prin analiza finan?elor publice � sau c?tre cel al randamentului rentelor viagere. �ns? trebuie s? a?tept?m sf�r?ițul secolului al XVIII-lea pentru că aceast? voin?? de a calcula s? se aplice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a Rinului, �n jurul statutului psihologiei, calitatea argumentelor aduse nefiind nici pe departe identic?! Din punct de vedere teoretic, discu?iile cele mai importante au urmat firul distinc?iei propuse de c?tre Dilthey �n cadrul teoriei sale a cunoa?terii. Ele s-au aplecat ?i asupra rezultatelor ?tiin?ifice, deja remarcabile, pe care germanii le ob?ineau �n laboratoarele lor. Rezonan?a controversei neokantiene Mai mult dec�ț oriunde, ?tiin?ele sociale germane s�nt produsul ?tiin?elor camerale sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a nu cîtă dec�ț c�teva dintre figurile de frunte. To?i ace?tia erau �nsufle?i?i de voin?a de a construi un nou �nv???m�nt superior care s? se preocupe at�ț de transmiterea cunoa?terii irigate de cercetare, de unirea dasc?lilor ?i studen?ilor �n jurul ?tiin?ei c�ț ?i de favorizarea na?terii unei noi comunit??i morale. Această explic? de ce personalit??i at�ț de puternice s-au ar?tat solidare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a de a construi un nou �nv???m�nt superior care s? se preocupe at�ț de transmiterea cunoa?terii irigate de cercetare, de unirea dasc?lilor ?i studen?ilor �n jurul ?tiin?ei c�ț ?i de favorizarea na?terii unei noi comunit??i morale. Această explic? de ce personalit??i at�ț de puternice s-au ar?tat solidare atunci c�nd ?i-au promovat ideile. Cu acest scop s-a constituit �Societatea pentru studiul problemelor �nv???m�ntului superior
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i erau de trei feluri: 1) s? �nl?ture ?arlatanii ?i s? a?eze disciplină pe baze ?tiin?ifice; 3) s? urmeze exemplul dat de al?i universitari (�n geografie ?i �n psihologie, mai ales) concuren?i �n cursa recunoa?terii academice. Durkheim se afl? �n fruntea acestei lupte, pentru faptul c? dispune de un capital de �ncredere pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prestigiu �n mediul ?tiin?ific, au antrenat cu ei ?i pe membrii asocia?iei Statistical Society ață?a?i ?i ei de ideea unei sociologii legate de biologie. 2. Reformismul american Pentru a sesiza mai u?or condi?iile na?terii sociologiei americane, trebuie s? ne raport?m la situa?ia de dup? r?zboiul de secesiune. �ntr-un anumit fel, ?tiin?a social? a anilor 1870 nu este dec�ț traducerea academic? a elanurilor sociale ale vechilor aboli?ioni?ți ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dup? principii noi ?i investigate cu metode noi. Sociologia este bogat? �n elabor?ri teoretice, �n bun? parte speculative; este bogat? ?i prin recolta de fapte culese prin anchete care, dac? au contribuit �n mod considerabil la cre?terea cunoa?terii empirice a c�torva domenii limitate, nu au l?rgit �nc? �n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist? adev?rate programe de cercetare: determinismul �faptelor sociale� la Durkheim, comprehensiunea ac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Unde, c�nd, �n ce condi?îi ?i cum au contribuit teoriile la descoperirea ?i la prezicerea unor noi fenomene? Faptele au permis testarea ipotezelor sistematic construite? Metodele au investigat eficient obiectul de studiat? Cercetarea a contribuit la acumularea cunoa?terii? ?coală francez? a ajuns prima, prin durkheimieni, s? constituie o autentic? �paradigm? : un ansamblu legat de postulate de baz?, un c�mp bine delimitat, o metod? original?, cercet?tori mai pu?în rivali, cercet?ri cu rezultate cumulative. �ns? lipsa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ncerca s? culegem r?spunsuri la �ntreb?rile de mai sus � f?r? s? ignor?m totu?i c?, �ntr-un domeniu că acela al ?tiin?elor umane, ambi?iile ?i demersurile s-au dovedit adesea departe de cele ale cunoa?terii ?tiin?ifice I. Destine inegale (1918-1945) O dat? cu perioada interbelic?, istoria ne ofer? ocazia s? observ?m efectele condi?iilor politice, economice ?i sociale, pe c�ț de dramatice pe at�ț de variate, asupra disciplinelor nou-n?scute
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i s? cunoa?tem ?i s? ?tim, c�nd avem at�tea de f?cut pentru a �n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi, a secat izvorul stimul?rîi intelectuale ?i al rena?terii internă?ionale ce constituiser? odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. Acestea fiind �mplinite, cererea s-a �ndreptat cu prioritate c?tre economie ?i administra?ie, deci mai cur�nd c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tură concuren?a prost v?zut?, imită?ia servil? a stilurilor de argumentare rivale a devenit o adev?raț? mod?. Antimarxi?ții dezv?luiau apartenen?a la o anumit? clas? a adversarilor, iar partizanii ?colii formaliste dispre?uiau sociologia cunoa?terii, ar?tău c? g�ndirea lui Karl Mannheim n-ar fi putut vedea lumina zilei dec�ț �n mediul romantic de la Heidelberg � favorabil obscurit??îi argumenta?iei, ra?ionamentelor dialectice excesive ?i ideilor sublime. Colocviile Societ??îi germane de sociologie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc? a elementelor componente ?i prefer? s? văd? esen?a socialului nu �n grupul �nsu?i, ci �n �dispozi?iile sociale� (precum instinctul de supunere sau cel de c?utare a recunoa?terii din partea celuilalt) pe care individul le actualizeaz? �n grup: aceste dispozi?îi s�nt instincte socializate care iau �nf??i??ri istorice variate ?i nu pot fi sesizate dec�ț printr?un demers fenomenologic (Husserl), singurul capabil s? ajung? la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
interac?iunea nu este posibil? dec�ț pentru c? ea e fondat? pe ipoteza c? �motivele-�n-vederea-a� ale actorului vor deveni �motivele-pentru-c?� ale partenerului s?u ?i viceversa), de a fi ar?tat rolul central al limbajului �n transmiterea cunoa?terilor sociale ?i al construc?iei colective a realit??îi sociale. El prefigureaz? astfel anumite orient?ri majore ale sociologiilor ac?iunii, interac?iunii ?i cotidianului (cf. capitolul III). Pe o alt? cale, ț�n?rul Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
configura?iilor istorice pe care indivizii le construiesc �n procesul interac?iunilor lor, ?i �n cadrul c?rora ei �?i determin? conduitele. Dup? r?zboi, concep?iile sale vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar nu le definesc nici con?inutul, nici validitatea (1925). Pentru Mannheim, care trece de la Heidelberg la Frankfurt, determinarea social? a con?inuturilor cunoa?terii ne?tiin?ifice nu e pus? la �ndoial?. Influen?at de relativismul weberian ?i �n acela?i timp de marxism, el afirm? c?, dup? epoc?, fiecare grup uman produce, �n func?ie de pozi?ia să social?, o cunoa?tere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
evolu?ionismului preferat de sociologii primei perioade. Comportamentele umane nu erau deloc at�ț de ra?ionale precum fuseser? g�ndite, iar �progresul moral� al societ??îi p?rea s? releve din ce �n ce mai pu?în progresul cunoa?terii. Pragmatismul american (Pierce, Dewey, James) preseaz? sociologii s? abandoneze tradi?ia speculativ? a f?uritorilor de mari sisteme teoretice pentru a elabora cuno?țin?e cu adev?raț �pozitive� � adic? degajate �ntru totul de ideologii ?i fondate pe cercetarea empiric
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile [44]. Cu toate acestea, la cap?tul anilor treizeci, steaua ?colii din Chicago p?le?te. O nou? genera?ie (�a doua
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
putea atinge o maturitate, atunci c�nd �n Europa erau r?sun?toare �nfr�ngerile democra?iilor. F?r? �ndoial? c? nouă gazd? american? nu putea fi la fel de risipitoare. Transform?rile sociale accelerate, etică protestant? de ra?ionalizare a cunoa?terii ?i a practicilor, pragmatismul orientat spre eficacitate �n dispre?ul ideologiilor, capitalismul condus de datoria de mecenat ?tiin?ific ?i social, universit??i primitoare a inovatorilor � s�nt tot at�tea z�ne bune pe care leag?nele europene ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce avea s? se impun? �n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de toate, Lazarsfeld a vrut s? demonstreze c? era posibil s? se confere cunoa?terii sociologice toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n mod abuziv �n toat? lumea, ca esen?? a unei �sociologii americane� la exportarea c?reia a contribuit activ [64]. �nainte de toate, Lazarsfeld a vrut s? demonstreze c? era posibil s? se confere cunoa?terii sociologice toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte � condi?ie necesar? a valid
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
gra?ie c�torva pionieri hoț?r�?i, sociologia a trebuit s? ajung? �n 1958 că s?-?i ia cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale cre?terii ?i moderniz?rîi [68]. �n acest context, ?tiin?ele economice ?i politice devin prioritare; chiar �n 1945, s�nt create Institutul Na?ional de Studii Demografice (INED) ?i Funda?ia Na?ional? de ?tiin?e Politice (FNSP), iar �n 1946
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rui misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi, asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific al sociologiei prin intermediul public?rîi de bibliografii internă?ionale sau a Dic?ionarului ?tiin?elor Sociale (1964, �n limba englez?). �n sf�r?it, UNESCO n-a �ncetat s? promoveze, �nc? de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p�n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui fel de sociologie! Spiritul lui Weber nu r?zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț printre groparii s?i din perioada interbelic?; ideea unei cunoa?teri sociologice eliberate de orice judecat? de valoare ?i de proiecte politice este la fel de necuviincioas?. A?a c? disciplină ofer?, la cap?tul anilor ?aizeci ?i �nceputul anilor ?aptezeci, chiar �n momentul �n care succesul s?u institu?ional pare irezistibil
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu � scopuri � practice, adic? observabile ?i descriptibile [accountable], ca o organizare a activit??ilor obi?nuite ale vie?îi de zi cu zi. Reflexivitatea acestui fenomen este o activitate singular? a ac?iunilor practice, a circumstan?elor practice, a cunoa?terii comune [common sense knowledge] a structurilor sociale ?i a ra?ionamentului sociologic practic. Aceast? reflexivitate ne permite s? reper?m ?i s? examin?m ocuren?a lor; ca atare ea fondeaz? posibilitatea analizei lor [�] Cercet?rile etnometodologice n-au ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]