500 matches
-
era adesea situat chiar în cadrul podgoriei și era însoțit de Wärmehäuschen (literalmente "căsuțe în care te poți încălzi") unde oamenii de la pivniță puteau veni să se încălzească și să ia masa. În Ungaria, podgoriile erau presărate cu niște "case cu teasc" pentru a fabrica vinul și pentru a adăposti temporar lucrătorii. Alte regiuni și țări cu podgorii renumite însumează conace înstărite și vaste, care adăpostesc pivnițe adânci, construite în special în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea de către marea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
bucură de mai multă libertate (mai ales prin diminuarea responsabilității) datorită completării veniturilor de către consoartă. Simt că aici e tulburat ceva din echilibrul la care tinde natura. * Sunt condamnat să reiau gestul lui Thales din Milet, de a "cumpăra toate teascurile de ulei", într-o mulțime de ipostaze, fără a avea însă succesul acestuia. Așa îmi pot explica, în mod convenabil, numeroasele dezertări din filosofie. * Schimbarea contextului una din metodele care stă la baza științei. Permite să vezi lucrurile și altfel
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
aibă o limbă și o literatură comună pentru toți. Dorul imitației s-au făcut la noi o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național. Această manie este mai ales covîrșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de subt teasc cărți în limba românească. Dar ce folos! că sunt numai traducții din alte limbi, și încă și acele de ar fi bune. Traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cît vom pute această manie ucigătoare a gustului original
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Pilești 11. Carpen 35. Podari 12. Castranova 36. Predești 13. Călărași 37. Robănești 14. Celaru 38. Sadova 15. Cernele 39. Sălcuța 16. Coșoveni 40. Seaca de Pădure 17. Daneți 41. Șopot 18. Dioști 42. Șimnicu de Sus 19. Dobrești 43. Teasc 20. Dobrotești 44. Terpezița 21. Drăgotești 45. Teslui 22. Fărcaș 46. Țuglui 23. Ghercești 47. Vela 24. Gogoșu 48. Vîrvoru de Jos 4. JUDECĂTORIA FILIAȘI cu sediul în orașul Filiași ORAȘE 1. Filiași COMUNE 1. Argetoaia 5. Coțofenii din Dos
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
prin destinație, când ele s-au pus de proprietar pentru serviciul și exploatarea fondului: - animalele afectate la cultura; - instrumente arătoare; - semințele date arendașilor sau colonilor parțiari*); - porumbii din porumbărie; - lapinii**) ținuți pe lângă casa; - stupii cu roi; - peștele din iaz (heleșteie); - teascurile, clădirile, alambicurile, căzile și vasele; - instrumentele necesare pentru exploatarea fierăriilor, fabricilor de hârtie și altor uzine; - paiele și gunoaiele. Mai sunt imobile prin destinație toate efectele mobiliare***) ce proprietarul a așezat către fond în perpetuu. (Cod civil 462, 469, 1750
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
exclusiv), str. Simion Barnutiu (exclusiv), str. Unirii pînă la intersecția cu str. Tabaci (exclusiv), str. Tabaci (exclusiv), cartierul Românești, cartierul Popoveni, cartierul Facai. Comună suburbana Podari. 6. Circumscripția electorală nr. 6 Leu Comunele: Bratovoesti Castranova Coșoveni Dragotesti Leu Malu Mare Teasc 7. Circumscripția electorală nr. 7 Segarcea Orașul Segarcea Comunele: Calopar Cerat Dranic Giubega Lipov Perișor Radovan 8. Circumscripția electorală nr. 8 Amarastii de Sus Comunele: Amarastii de Jos Amarastii de Sus Apele Vii Celaru Diosti Mirsani Teslui 9. Circumscripția electorală
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
prin destinație, când ele s-au pus de proprietar pentru serviciul și exploatarea fondului: - animalele afectate la cultura; - instrumente arătoare; - semințele date arendașilor sau colonilor parțiari*); - porumbii din porumbărie; - lapinii**) ținuți pe lângă casa; - stupii cu roi; - peștele din iaz (heleșteie); - teascurile, clădirile, alambicurile, căzile și vasele; - instrumentele necesare pentru exploatarea fierăriilor, fabricilor de hârtie și altor uzine; - paiele și gunoaiele. Mai sunt imobile prin destinație toate efectele mobiliare***) ce proprietarul a așezat către fond în perpetuu. ----------------- *) Dijmași. **) Iepuri de casă. ***) Lucruri
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
8433.90.00 - Părți - 15 84.34 Mașini pentru muls și mașini și aparate pentru lăptărie: 8434.10.00 - Mașini pentru muls - 10 8434.20.00 - Mașini și aparate pentru lăptărie - 10 8434.90.00 - Părți - 10 84.35 Prese, teascuri, mașini și dispozitive de stors similare pentru fabricarea vinului, cidrului, sucurilor de fructe sau băuturilor similare: 8435.10.00 - Mașini și dispozitive - 15 8435.90.00 - Părți - 15 84.36 Alte mașini și utilaje pentru agricultură, horticultura, silvicultura, avicultura sau
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
în seră. - Scos cu furca sau sapă cartofi, rădacinoase, butași, adunat în grămezi, decoletat, curățat de pămînt, încărcat în mijlocul de transport. - Scos puieți, vite altoite cu cazmaua sau cu tracțiune animală. - Vinificat struguri manual (descărcat struguri în buncăre, zdrobitoare, dezbrobonitoare, teascuri), presat struguri în teascuri, evacuarea mustului din linuri și a tescovinei de la presă, evacuarea drojdiei după decantarea mustului. - Încărcat, în căruță sau alte mijloace de transport, fin, paie, masa verde, snopi, sfecla, saci și lădițe cu produse agricole. - Curățat pășuni
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
furca sau sapă cartofi, rădacinoase, butași, adunat în grămezi, decoletat, curățat de pămînt, încărcat în mijlocul de transport. - Scos puieți, vite altoite cu cazmaua sau cu tracțiune animală. - Vinificat struguri manual (descărcat struguri în buncăre, zdrobitoare, dezbrobonitoare, teascuri), presat struguri în teascuri, evacuarea mustului din linuri și a tescovinei de la presă, evacuarea drojdiei după decantarea mustului. - Încărcat, în căruță sau alte mijloace de transport, fin, paie, masa verde, snopi, sfecla, saci și lădițe cu produse agricole. - Curățat pășuni și finețe naturale de
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu.” (M. Eminescu, P.L., 41), „În adevăr acela e Antim Ivireanul tipograful, care, sub Șerban Cantacuzino, așează mai întâi teascurile sale în mânăstirea Snagovului...” (Al. Odobescu, 135), „Pe măsură ce înaintezi în emoție, te apropii și de sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut?” (L. Blaga, 165) „Nu știu. Văd, însă, că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
metri distanță de Biserica Sfântu Gheorghe și de ruinele Curții Domnești, într-o casă din secolul 18 ce se presupune că a aparținut logofătului Tăutu. Piesele din muzeu aduc toate cu această veche îndeletnicire de la ulcele, căzi, butoaie zdrobitori, până la teascuri . Au fost reconstituite în muzeu până și un atelier de olărit, dar și atelierul unui dogar, ambii confecționând manual vase pentru păstrarea vinului. Muzeul are trei secțiuni: Nașterea - Nunta - Moartea, iar obiectele expuse arată că vinul face parte din viața
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Redăm mai jos două din creațiile sale pe tema abordată în această lucrare. Poezioară de toamnă O boabă de Tămâioasă Și un bob de Otonel, Ea și mândră și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pune capăt simplu aventurii Ce se încheie totuși cu onoare. Iar lacrimile grele curg șiroaie Și se transformă în râuri sângerânde Pe când eroii noștri se-nconvoaie... Așa îi deapănă prin timp destinul Toți strugurii cu boabele plăpânde Când la Cotnari, în teascuri, curge vinul. * La masa cavalerilor Vin cavalerii meselor rotunde Tentați de-un vin... dar nu de Murfatlar Și nici de prea cântatul Pinot Noir Iar o Fetească nu știu s-o desfunde. Nici în Bordeaux nu vor să se scufunde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întâia lui fo rmare Dezvoltând-o câte-ncetul, pânʹ ce devine un buchet Buchet scump ales deliciu, ce cu altul seamăn n-are Cunoscut între alte vinuri, c un ce, ceva mai picant . Din căzi, vase, scot boștina, și ndelemnu teascuri o toarnă Aici o ticluiesc bine, în a teascului calup Pe calup, așează funduri, și pe ele drept răs toarnă Șurubul ce tescuiește, învârtit mereu cʹon d rug. După ci o tescuiesc bine, rămâind ca și uscată, Din calup scot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ce devine un buchet Buchet scump ales deliciu, ce cu altul seamăn n-are Cunoscut între alte vinuri, c un ce, ceva mai picant . Din căzi, vase, scot boștina, și ndelemnu teascuri o toarnă Aici o ticluiesc bine, în a teascului calup Pe calup, așează funduri, și pe ele drept răs toarnă Șurubul ce tescuiește, învârtit mereu cʹon d rug. După ci o tescuiesc bine, rămâind ca și uscată, Din calup scot pe tărgi drobul, și prin gropi adânci îl pun
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tescuiesc bine, rămâind ca și uscată, Din calup scot pe tărgi drobul, și prin gropi adânci îl pun Ținându-l, aici pe iarnă, când tiscovina i lucrată Făcând din ea rachiu, țuică, rachiul de tisc ovin. Ș-apoi mustul de sub teascuri, ce curge-ntr o cădățue E mai bun, plăcut, mai dulce, de cât cel ce-i de sub lin Să dă la băut mai tare, că l tot bei cu lăcomie Că i gustos fără de seamăn, limpede și mult mai fin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
grase” arome pământești. Pe tăvi de-amurg Din stări de veghe tresar spade Acum e vremea cea de har Ninsorile clatină noaptea Hoinărind prin sânge Cotnar. înfățișări de voievozi Și acum seamănă dor și-a fi Dospirea limbii prinsă-n teascuri Cotnariul ne-o va viscoli. Și când pe la-nceput de toamnă Vom bea Cotnar de peste an ʹOm recita atunci cu toții catrene de Omar Khayyam. Văd flăcări ca niște fecioare Ce-și poartă sânii la vedere Pe tăvi de-amur pe care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin cuget de muguri, închină pocalul sorbit cu dreptate Cotnarii transformă istoria-n struguri Ca semn al revoltei din boabele coapte. Azi, șarja de gânduri se toarnă precis Și stă cupajată cu propria soartă Din aur, Cotnariul devine proscris Cu teascuri de spaimă crăpate la poartă. Pe dealuri văd umbre ce smulg rădăcini, Să-mbrace în frunze de rege pelinul Și-ncearcă, prin coardă, să prindă tulpini, în raiul în care strămoșii sunt vinul. Când râde via, nu mai este timp
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de uniformă a breslei: „Iată și stăpânul prăvăliei, venea gătit, învulpat de la biserică. Anteriu de cutnie; giubeaua, postav cu lustru și vănguită în spate; șapca, cam într-o parte, lăsa să i se vază fesul în cute și stat la teasc toată săptămâna; la brâu cu un taclit vărgat sau cu flori“ (I. Heliade-Rădulescu, Îndemânările lui Rodolfo). Schița e din 1842; dar și în Hagi-Tudose, care evocă împrejurări mai apropiate, din preajma războiului de Independență, bătrânii epitropi ai bisericii Sfânta Troiță poartă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pot genera uneori efecte patrimoniale. 148 M. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, București, Editura Cartea Românească S.A., 1921, p. 44. 149 Art. 468 din vechiul Cod civil arăta care sunt în concret aceste bunuri și anume: animalele afectate culturii, instrumentele arătoare, teascurile, vasele, semințele pentru însămânțare, stupii, peștele din iaz, obiectele destinate exploatării industriale (mese, tejghele, mobilier), orice alt bun destinat pentru serviciul unui imobil ca accesoriu. 150 În concepția noului Cod civil dreptul de ipotecă se poate constitui atât pentru bunuri
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
mult seama de această generație tampon, de "biologia ei ascunsă", ea rămânând condamnată în continuare la asimilări și etichetări arbitrare. Ingerința implacabilă a politicului în destinul acestor opere e cu dublă presiune și efect. Ele sunt prinse mai întâi în teascul propriei urgențe politice, captată, încapsulată dureros în artă, apoi, din partea receptării postdecembriste, se adaugă apăsarea apriorismului ideologic aplicat unilateral perioadei, viziunea reductivă politic, dar și lipsită de curiozitatea pătrunderii în miezul invariantei obiectului literar viu, ca artă.", Nicoleta Sălcudeanu, "Generația
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din lucrările publicate ținând cont de data publicării și din valoarea lor, după cum spunea profesorul Pavel (23). Data publicării lucrărilor în sine, nu mai ține de om, ci de veșnica rotire a soarelui în jurul pământului, și de momentul în care teascul tiparului și-a lăsat pe hârtie implacabila sa amprentă. Judecata de valoare însă, ține de om, dar și aici mistificările sunt greu de susținut de către oameni de onoare; - al doilea plan este acela al interpretării istoriografice a evenimentelor, domeniu în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
o moștenim de la egipteni, consumatori mai degrabă de bere. Basoreliefuri în morminte egiptene în formă de trunchi de piramidă, ce datează de două mii cinci sute de ani înainte de Hristos, arată cum egiptenii cultivau vița de vie, apoi transportau ciorchinii la teasc dar și cele o mie și unu de moduri de a bea vinul. Sub domnia lui Tutankamon, aproximativ douăzeci de secole înainte de Hristos, existau deja ulcioare pe care erau menționate varietatea viței, desemnarea podgoriei, "anul producției de vin", numele proprietarului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a simbolizat mai întâi viața viei: culegerea, zdrobirea și tescuirea strugurilor. Mai târziu, zeul a început progresiv să reprezinte moartea strugurelui și nașterea vinului, precum în pilda "lucrătorilor viei", unde mustul reprezintă imaginea sângelui mântuitor al lui Iisus Hristos, în timp ce teascul reprezintă Crucea. În cadrul cultului zeului elen, "vinul se substituia sângelui lui Dionisos devenind o băutură a nemuririi"12. Astfel că în ziua de 6 ianuarie, ziua reapariției Soarelui, se sărbătorea Epifania (adică "arătarea") zeului elen. Cu această ocazie, Dionisos își
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]