1,816 matches
-
de Comerț să înceapă tratative cu guvernele celor două Principate, în vederea prelungirii liniei telegrafice de la Kronstadt, în Transilvania, la București, cum și de la Cernăuți, în Bucovina, prin Herța și Botoșani, la Iași...”, adăugând că „...Iașii vor intra în nemijlocită comunicație telegrafică cu Viena, Berlinul, Parisul și Londra, iară comerțul Moldovei, care pe cât merge se întinde cu provinciile învecinate a staturilor imperiale, va căpăta cele mai mari avantaje...”. Coronini, declarând că vorbea în numele ministerului de comerț austriac, înțelegea să sublinieze că instalarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acea întreprindere vor fi foarte curând amortizate, prin taxele pe care particularii le vor plăti pentru corespondența lor, atrăgând atenția că „Visteriei statului [i] se va deschide un izvor nu puțin însămnătoriu de venituri, mai cu samă dacă această linie telegrafică s-ar prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați și Brăila...”. Acesta era planul austriac al viitoarei rețele telegrafice moldovene. Austriecii aveau în vedere, în graba lor, realizarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însămnătoriu de venituri, mai cu samă dacă această linie telegrafică s-ar prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați și Brăila...”. Acesta era planul austriac al viitoarei rețele telegrafice moldovene. Austriecii aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelungi mai târziu de la Iași la București și de acolo s-ar întinde până la porturile de pe Dunăre, adică Galați și Brăila...”. Acesta era planul austriac al viitoarei rețele telegrafice moldovene. Austriecii aveau în vedere, în graba lor, realizarea unei rețele telegrafice simple, care să lege de Austria doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste motive, austriecii s-au preocupat numai de realizarea rețelei, care atingea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doar centrele importante din punct de vedere comercial, unde era necesar ca procesul de penetrație economică să fie îndrumat și controlat. Pentru aceste motive, austriecii s-au preocupat numai de realizarea rețelei, care atingea punctele mai sus citate. Restul rețelei telegrafice a Moldovei s-a construit numai din inițiativa locală. Propunerea austriacă a fost acceptată imediat de către Sfatul Administrativ al Moldovei. Răspunsul acestuia a fost determinat de nevoile de ordin economic ale țării, aflată într-o perioadă când dezvoltarea schimbului de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a căzut de acord ca acesta să fie punctul de vamă de la Nimerceni. Negocierile s-au încheiat cu un schimb de declarații, redactate în patru articole, prin care cele două țări și-au garantat folosirea mutuală a liniilor lor telegrafice pentru corespondența oficială, ca și pentru cea privată, pe baza unei juste reciprocități. Cele două declarații recunoșteau drepturile suverane ale fiecăreia din cele două țări asupara liniilor telegrafice de pe teritoriul lor. După cum se vede, forma pe care o adoptaseră relațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care cele două țări și-au garantat folosirea mutuală a liniilor lor telegrafice pentru corespondența oficială, ca și pentru cea privată, pe baza unei juste reciprocități. Cele două declarații recunoșteau drepturile suverane ale fiecăreia din cele două țări asupara liniilor telegrafice de pe teritoriul lor. După cum se vede, forma pe care o adoptaseră relațiile austro-moldovenești, cu acest prilej, era acceptabilă pentru Moldova. Realitatea însă va fi cu totul alta, atunci când va fi pus în aplicare acordul stabilit. Un pas înainte l-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care o adoptaseră relațiile austro-moldovenești, cu acest prilej, era acceptabilă pentru Moldova. Realitatea însă va fi cu totul alta, atunci când va fi pus în aplicare acordul stabilit. Un pas înainte l-a constituit semnarea, la 10 noiembrie 1854, a convenției telegrafice dintre Moldova și Austria. Spre deosebire de o altă convenție austro-moldoveană din același an, privind regimul trupelor de ocupație, care a fost publicată, convenția telegrafică din 10 noiembrie 1854 nu numai că n-a fost publicată, dar nici măcar nu poate fi găsită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în aplicare acordul stabilit. Un pas înainte l-a constituit semnarea, la 10 noiembrie 1854, a convenției telegrafice dintre Moldova și Austria. Spre deosebire de o altă convenție austro-moldoveană din același an, privind regimul trupelor de ocupație, care a fost publicată, convenția telegrafică din 10 noiembrie 1854 nu numai că n-a fost publicată, dar nici măcar nu poate fi găsită, în manuscris, acolo unde ar fi fost normal să fie păstrată. Un singur articol al convenției (art. 10) este rezumat într-o adresă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unde ar fi fost normal să fie păstrată. Un singur articol al convenției (art. 10) este rezumat într-o adresă a lui Coronini către guvernul Moldovei. Din el aflăm că trupele de ocupație austriece erau scutite de plata taxei „depeșilor” telegrafice și a corespondenței. După semnarea convenției telegrafice, a urmat adeziunea Moldovei la „tratatele” uniunii telegrafice austro-germane din anii 1851, 1853, 1855 și 1856, fără aprobarea prealabilă a Curții suzerane. Întrucât Principatele Române se aflau sub suzeranitatea turcească, în principiu nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păstrată. Un singur articol al convenției (art. 10) este rezumat într-o adresă a lui Coronini către guvernul Moldovei. Din el aflăm că trupele de ocupație austriece erau scutite de plata taxei „depeșilor” telegrafice și a corespondenței. După semnarea convenției telegrafice, a urmat adeziunea Moldovei la „tratatele” uniunii telegrafice austro-germane din anii 1851, 1853, 1855 și 1856, fără aprobarea prealabilă a Curții suzerane. Întrucât Principatele Române se aflau sub suzeranitatea turcească, în principiu nu aveau dreptul să încheie convenții internaționale. Așadar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este rezumat într-o adresă a lui Coronini către guvernul Moldovei. Din el aflăm că trupele de ocupație austriece erau scutite de plata taxei „depeșilor” telegrafice și a corespondenței. După semnarea convenției telegrafice, a urmat adeziunea Moldovei la „tratatele” uniunii telegrafice austro-germane din anii 1851, 1853, 1855 și 1856, fără aprobarea prealabilă a Curții suzerane. Întrucât Principatele Române se aflau sub suzeranitatea turcească, în principiu nu aveau dreptul să încheie convenții internaționale. Așadar s-a nesocotit acest principiu sub ocupația austriacă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unor probleme viitoare mult mai importante. De altminteri, proiectele austriece nu erau stânjenite de Turcia, ci de Anglia și Franța, ale căror interese în Principatele Române constituiau o permanentă grijă pentru guvernul din Viena. Instalarea de către francezi a unei linii telegrafice la sud de Dunăre și prezența inginerilor francezi la Giurgiu, urmărind să pună în executare un proiect de linie telegrafică între Giurgiu și Predeal, confirmă constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale căror interese în Principatele Române constituiau o permanentă grijă pentru guvernul din Viena. Instalarea de către francezi a unei linii telegrafice la sud de Dunăre și prezența inginerilor francezi la Giurgiu, urmărind să pună în executare un proiect de linie telegrafică între Giurgiu și Predeal, confirmă constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei linii telegrafice la sud de Dunăre și prezența inginerilor francezi la Giurgiu, urmărind să pună în executare un proiect de linie telegrafică între Giurgiu și Predeal, confirmă constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Giurgiu, urmărind să pună în executare un proiect de linie telegrafică între Giurgiu și Predeal, confirmă constatarea de mai sus. Constantin Minescu afirmă că francezii au construit linia telegrafică „...București-Giurgiu în legătură cu Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra acestor negocieri și să-i ceară să ajungă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numărului de scule necesare lucrului etc.. Din aceeași cauză, guvernul moldovean a fost nevoit să recurgă la subscripții publice, care, adesea, au jucat un rol salvator. La un moment dat, Sfatul Administrativ nota pe marginea proiectului de construire a liniei telegrafice Bacău-Roman, că nu rămâne altă soluție „...decât a se face din nou apel la obștiile orașelor acestora, ...iar la din contra, această lucrare să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La greutățile de ordin financiar se adăuga și poziția lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar în viitor un mijloc nou de control. De multe ori s-au manifestat din partea autorităților ținutale atitudini vădit ostile, ca aceea a ispravnicului Vasile Gafencu (Bârlad). Acesta ordonase cantoniștilor „că măcar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
negustorii chiar cu entuziasm, boierii cel puțin cu înțelegere interesată - la introducerea telegrafiei în Moldova. Contribuția a constat mai ales în bani. Alexandru Moruzi din Roman a dăruit 100 de galbeni pentru că, „...înlesnirile în interesele comerțiali produsă prin așăzare biurourilor telegrafice în țară sunt nemărginite...”. În privința negustorimii, Departamentul lucrărilor publice observă că introducerea telegrafiei în Moldova s-a bucurat din parte-i de un „grabnic concurs”. Ni s-a păstrat lista acelor care au contribuit la plata integrală a aparatajului necesar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țară sunt nemărginite...”. În privința negustorimii, Departamentul lucrărilor publice observă că introducerea telegrafiei în Moldova s-a bucurat din parte-i de un „grabnic concurs”. Ni s-a păstrat lista acelor care au contribuit la plata integrală a aparatajului necesar biroului telegrafic din orașul Roman. Lista cuprinde 34 de donatori, dintre care: 15 boieri și 19 neboieri. Cea mai mare sumă donată este de 100 galbeni (Al. Moruzi). Restul sumelor donate variază de la 2 la 20 de galbeni. Trebuie subliniat că orășenii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și 19 neboieri. Cea mai mare sumă donată este de 100 galbeni (Al. Moruzi). Restul sumelor donate variază de la 2 la 20 de galbeni. Trebuie subliniat că orășenii și târgoveții au plătit de multe ori integral cheltuielile pentru instalarea birourilor telegrafice. La 15 martie 1856, Romanul, Bacăul și Piatra strânseseră banii pentru achitarea aparatajului birourilor stabilite în cele trei orașe. Au urmat Fălticenii, la 30 iulie 1856, apoi Botoșanii, Hușii etc. La Piatra Neamț cercul donatorilor a fost probabil mult mai larg
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lemn și mână de lucru, restul materialelor necesare telegrafiei au fost importate din Austria. Deja, la 30 septembrie 1854, Coronini, într-o adresă către Sfatul Administrativ al Moldovei, arăta că ministrul de comerț austriac - în cazul când Moldova adoptă sistemul telegrafic austriac - este gata să trimită de la Viena aparatele și obiectele necesare. După cum se vede, Coronini avusese grijă să insereze, în adresa de mai sus, o condiție, care, în împrejurările de atunci, nu putea fi ocolită de către Moldova. Coronini mai adăuga
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mari, dat fiind faptul că Moldova este bogată în păduri, iar lemnul are un preț scăzut, ceea ce prezintă o deosebită importanță, „...fiindcă stâlpii telegrafului înfățoșază cea mai înseninătoare cheltuială”. În afară de lemn, principalul element al acestei întreprinderi îl constituia aparatajul birourilor telegrafice, al cărui cost a avut darul să convingă guvernul Moldovei că situația nu era chiar așa de trandafirie cum o prezentase Coronini. Într-adevăr, aparatajul necesar unui birou telegrafic atingea suma de 14.052 lei, la care, adăugându-se transportul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În afară de lemn, principalul element al acestei întreprinderi îl constituia aparatajul birourilor telegrafice, al cărui cost a avut darul să convingă guvernul Moldovei că situația nu era chiar așa de trandafirie cum o prezentase Coronini. Într-adevăr, aparatajul necesar unui birou telegrafic atingea suma de 14.052 lei, la care, adăugându-se transportul de la Viena, se ajungea la costul total de 15.552 lei. Sârma de asemenea se importa din Austria, la prețul de 900-1.000 lei centnerul. Dată fiind valoarea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul, la o valoare a florinului de 7 lei și 30 parale. Striegl, directorul centralei telegrafice din Iași, s-a opus. A fost nevoie de multă insistență din partea Departamentului lucrărilor publice, pentru a se aproba propunerea companiei. După oarecare opoziție din partea clerului, în cele din urmă s-a dat curs hotărârii Sfatului Administrativ de a se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]