1,169 matches
-
sau o mână. / câteodată scriu și îmi / cresc mâini și picioare noi. / iar dacă scriu mult / se transformă în argint. / câteodată sufletul îmi iese / din trup...(Câteodată). Lirismul Casianei Ekart Jelmărean este pătruns de un fior thanatic ce transcende dimensiunea telurică: „aș vrea să îmi aduceți briza mării,/ o algă verde și-o columnă de marmură / și să mă plămădiți din ele. / căci am murit, / înainte să mă nasc, / înainte să trăiesc(Post Mortem). Prin volumul de versuri, Gânduri...Speranțe...Aripi
CASIANA PATRICIA EKART JELMĂREAN SAU ZBOR CRISALIDIC DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356942_a_358271]
-
încă de la facere. Imensitatea bacoviană duce la haos, o ordine supremă a începutului în care exista doar iubirea. Pentru poet imensitatea e generatoare de teamă: Pe când eu tremur în delir...(Pulvis), o plutire în jos, spre cavitatea înspăimântătoare a morții telurice, prin poarta deschisă a cimitirului. Oamenii vii sunt și ei niște creaturi fără gândire, veniți dintr-o lume întunecată a morții: Cei vii se mișcă și ei descompuși, / Cu lutul de căldură asudat... (Cuptor), acel lut uman cu care Creatorul
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
să așezăm în câteva cuvinte exacte o viață de Om așa cum a fost ea, atunci despre creatoarea de roluri teatrale unice Silvia Dumitrescu-Timică se poate spune că a reușit să adune în propriii săi ochi întreaga melancolie a existenței acesteia telurice a omului, o stare de spirit echivalentă aproape cu aceea concentrată în organicitatea lăuntrică a faimoasei picturi a impresionistului rus Isaak Levitan intitulată „Zi de toamnă. Sokolniky”, iar în atitudine vitalitatea artistului superior, care posedă o foarte bine structurată conștiință
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
Comemorari > ÎNDOIALA, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Îndoiala Îmi dă-ndoiala deseori târcoale Ca vulpea cea șireată și flămândă, Tenace-n așteptarea ei de pândă ... Însingurări telurice și goale ... De mușcă uneori câte-o bucată, Mă îndârjesc și eu în apărare : Puterea încleștărilor binare Din tinerețea mea îndepărtată. Ba într-un fel aș socoti-o joacă : Atacuri și retrageri, sistematic, Dar sunt atent să nu mă ia
ÎNDOIALA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355639_a_356968]
-
Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval cu nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton.” (Adrian Silvan Ionescu) “Lumea ruralului se învârte în jurul câtorva motive inspirate din geografia locului și realizările simple și telurice ale oamenilor satului din acest colț de țară. Ele, imaginile, exprimă un calm concentrat, o culoare de sinteză. Sunt imagini alcătuite din forme și volume, clare până la real sau reduse până la simbol, dar toate trecute prin propria sensibilitate, pentru a
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
nu în singurătate, ci tuturor acelora care știau să îl asculte. Înțelepciunea din Înalt coboară și prinde în jocul ideilor pe cei pregătiți să întâmpine lumea nevăzută a formelor în cuvinte. Formele sunt imagini ale imaginației literatului, iluminări zădărnicite în teluric pentru o preîntâmpinare a senzațiilor. Greutatea obsedantului metal bacovian dă veșnicia cerului încărcat de nevoile faptului fiindual al omului profan, căzut, însă literatului îi ardeau cu lumina soarelui vieții ideile lucide ale vindecării și menținerii purității prin sens al poetului
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
umbre trecătoare...”. Ne punem întrebarea: despre care om al trăirilor lui vorbește poetul aflat la penultima lui venire pe pământul ispășirilor? La cel de după Potop sau la cel pe care el îl va întâlni în drumul său spre ultima viață telurică! Dacă citim doar primul și al treilea vers al primei strofe a poeziei, vom observa că omul vorbea cu el însuși nu pentru că se afla singur, ci pentru faptul că lumea se dorea singură stăpânită de întuneric. Era un timp
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
lumii care coboară și tot coboară în întunericul fără margini, fără dorința de a găsi răgazul explicării menirii omului ca trăitor și nu ca ființă. Care sunt marginile trăirii și limitele învățării din viață? Umbra este dublul mișcător al fiindului teluric, semnul întunericului, al neînțelesului pe care poetul-om l-a descifrat și l-a încifrat în existența literatului. Doar el cunoaște taina venirii și trăirii, el știe că în matricea sa trebuie să urce, de fiecare dată din cele nouă
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
dilatând în nemurire existența. Noaptea este „amară” pentru că dorul „tăcuse orice cânt”, întunericul dezvăluie umbre și învinețește gândurile care apasă fruntea poetului-om „în pământ”. În concluzie, termenul „altfel” ne destăinuie existența unui sine necunoscut, poate chiar depărtat de fiindul teluric al celui care este dat să creeze, să lege ideile de cuvânt. București, 19.08.2013 BIBLIOGRAFIE: Caraion, Ion,Bacovia. Sfârșitul continuu, București, Editura Eminescu, 1975. Cimpoi, Mihai, Secolul Bacovia, București, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, 2005. Dimitriu, Daniel, Bacovia
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
zbăteau să procreeze dorul existențial. Ce înseamnă regresivitate a termenului literar și ce poate duce la dureri mai mari ca viața în umbra răutăți profane? Cuvântul, de când și-a marcat existența, a ars umanul dând dureri fără margini, a secat teluricul și s-a întins roditor spre înaltul cerului, coborând cu savoare spre nimicirea entității om. Cuvântul este rodul ideilor noastre și unul dintre cele mai puternice fermentări de distrugere a semenului, cu dureri de neînchipuit. Unii dintre noi îl folosesc
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
o dorință acută a frământărilor interioare ale scriitorului, o introvertire mascată, neînțeleasă de lumea profană. Când două personaje se întâlnesc în acțiunea dorită a unui autor, de fapt, nu doi oameni, ci două entități majore ale timpului joc, ale creațiunii telurice, două malaxoare în care destinele corelează cu maximum de randament ființa nefiindă, creează existența ireală a tipului om. Romancierul se naște odată cu geneza creației sale și o dezvăluie când aceasta ajunge la maturitatea deplină a facerilor, când din ea se
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
valorii numelui său în melosul mondial. Interesante sunt și poveștile legate de prima femeie surdo-mută scriitoare - americana Helen Keller sau cele ale salvatoarelor copiilor evrei - Irena Sendler și Gisella Perl. O carte ce merită a fi lecturată, cu multe stații telurice între vise și dorințe astrale, între împliniri și idealuri. Felicitări, stimatului literat ieșean pentru tot ceea ce face în numele onestității culturale! (GHEORGHE A. STROIA); * * * 5. ALEXANDRU CVITENCO* GALAȚI: SCRÂȘNETUL UNIVERSULUI (proză SF) Dragă cititorule! Și eu fac parte ca și dumneata
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
al contemporaneității autorului și printr-o relație de binom, poetul se exilează în lăcașul acestui strigăt. Munch. Coperta volumului reproduce celebra pânză, Strigătul, o reprezentare a forței tăcerii asumate, mocnită, profundă ca motivație și efect. Strigătul lui Munch este puterea telurică de ermetizare a suferinței. Nu se aude dar vibrează universal, se simte apocaliptic, un apogeu mut al durerii. Viorel Savin găsește această teribilă stare, scriind. Versul său ia forma sinestezică a revoltei, a urii, a lovirii și chiar a uciderii
EXILAT ÎN STRIGĂT, VIOREL SAVIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370943_a_372272]
-
DE SUFLET Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Am un anotimp al sufletului ...care Îmi copleșește universul existenței mele Închid ochii fizic dincolo de exprimare Accesând „îngustul” eșecurilor grele. Surâsul și tristețea teluric se-mpletesc Anulând “absentul” din ființa mea, Văd cum clipei vidului aripile-i cresc Alunecând prin timp spre-a mă elibera. Ce-i existența noastră? pleoapă de magie Imortalizată într-un tablou sublim, Amprenta demiurgului pulsând vie În agonia vieții
RĂTĂCIRI DE SUFLET de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369962_a_371291]
-
unește suferința cu Universul, Când din insăși durerea ei va dispare, va ști Că inima i-a coborât adânc eternul. Nu poți a înțelege lacrima cu cuvântul, Nici imaginația nu-i deajuns de vie Să crezi că-naripezi cu ea teluricul, Intuiești un adevăr invăluit de-a ei tăcere. Moartea unei lacrimi renaște iubirii Ce simte apa foc și pământul cer, Doar ea cunoaște arta vindecării Unui suflet de blestemul efemer. Referință Bibliografică: Blestem efemer / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BLESTEM EFEMER de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369988_a_371317]
-
stele. Să-i transmiteți, vă rog, gândul meu bun și Dlui Marcu Botzan!... Aici am mai rămas, deocamdată, cu Dl Moraru, cu unchiul Sava și cu încă alte câteva suflete, la care știți că eu țin în mod deosebit. Universul teluric îmi strânge din ce în ce mai mult inima și am ajuns să îi respir pe zi ce trece indefinibil de puțin Viața, cu formele ei anoste și modificate artificial de oameni cu tot. Deocamdată, îmi este scris să mai înghit o vreme oarecare
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]
-
și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii, sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă te aștept/lângă vasul de-alabastru cu intrastate roze,/măcar că noaptea apropape a
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
dialogului cu Dumnezeu, dilemele existențiale dintru o conștiință problematizantă în lumea noastră desacralizată, regăsesc același râu călătorind prin sensuri, complicând, tăgăduind și formulând într-o ardere lentă. Dar, de această dată, râul melodic are o albie adâncită, poate chiar până în teluricul creativ al autorului, ca o inițiere a însingurării omenești predestinate. Plecarea mamei dintre vii, dispariția ei ca făptură pământeană și această durere de fiu nu mai sunt doar umane, ci țin de Ființa însăși. Între Prolog și Epilog, cele 28
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
versanți ai atitudinii auctoriale: libertatea spirituală din primul volum și gestul comunicării și implicării în social, din al doilea volum. Exemplificăm cele afirmate mai sus: din primul volum (Axis Mundi ); Bate-n răstimpuri/ Clopotul inimii,/ Curg în descânturi/ Durerile lumii;(Teluric ), și din al doilea volum când națiunea este în întuneric, ea doarme-n adâncimile geniului și-a puterilor sale neștiute și tace (Perfuzii cu lacrimi ): Sus e zeul, jos sunt grofii-aceștia/ Ce ne iau și talpa de la ghete,/ Între Dumnezeu
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369384_a_370713]
-
reprezentări rupestre precum și motivațiile profunde ale nevoilor de tip cultural. Rămâne însă o nelămurire! De la apariția lor și până la ieșirea din funcționalitate picturile rupestre își îndeplinesc rolul pentru care au fost create, apoi, prin nefolosire intră în uitare, iar mișcările telurice le scot chiar dintr-o eventuală posibilitate de a fi văzute în mod curent. Spre binele tuturor deoarece numai așa ele se pot păstra în forma, oarecum, inițială. Există însă alte indicii despre aceste locuri, pentru că, în mod normal, o
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
poetica și ca atare, vine cu alta vibrație lirica și cu o elaborare ce ține de literatură cu adevarat. Construiește proiecții spațiale și temporale, își mișcă sau așează eroina lirica în universul panteist, aceasta devenind ea însăși o zeitate a teluricului, respectiv a pământului și cerului transilvan...”. Cât despre Rodica Elenă Lupu, o poeta cu mult talent autentic, scriitoarea căruia îi reușește de minune să transmită trăirile și sentimentul uman prin versul poetic, acesta, ulterior, fiind transpus prin notă muzicală care
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
212 pagini) Poezia duțiană pune în centrul ei pe omul simplu cu suflet curat, înțelept, harnic și muncitor, cu forță fizică și morală. Substanța poeziei lui Ion C. Duță creează un sentiment al legăturii omului cu pământul, este un poet teluric cu elemente heraclitiene, pământul având o funcție generatoare de viață. În poema ,,Pământul” Dumnezeu i-a dat omului această bogăție imensă, el ,,l-a luat sfios în palmă, l-a primit ca pe ceva necunoscut, l-a frământat.” Dacă primăvara
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
îi considerau parte integrantă a identității comunității. Hotarele imaginare ale satului constituiau dăruirea și binecuvântarea deusiană, înțeleptul satului, în lumea creștină, un discipol luminat de Hristos, pentru că în lumea străveche a tracilor și geto-dacilor, Zalmoxis constiutia binecuvântarea cosmică pentru întregul teluric al tracilor. Tracii conștientizau că Zalmoxis este zeul lor unic însă prin dăruirea Celor de Sus ei știau că puterile lui sunt superioare tuturor zeilor Pământului și că el le apără identitatea pe care o considerau sacră. Manifestările lor spirituale
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
cu scopul ușurării procurării celor necesare traiului. Obicei și sens în ritualul de împodobire a bradului în Ajunul Crăciunului Omul satului românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei înfăptuiri a existenței. În viață, s-a binecuvântat prin datini și obiceiuri în casa pe care și-a clădit-o cu toată dăruirea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
un ireal al imaginilor imaginarului care oricând poate deveni real prin tot ceea ce gândim. Gândirea însăși este un produs regenerativ al ideilor vii. Când cugetăm ne legăm existența de divin. Când creăm o astfel de literatură ne înălțăm deasupra fiindurilor telurice stăpânite de sensul cercului strâmt al vieții de zi cu zi. Povestirile fantastice, ce fac parte din prezentul volum antologic, sunt convins că va trezi interesul cititorului nu numai pentru a fi citite, dar și pentru a fi studiate cu
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]