104,428 matches
-
fost odată-un munte și un om... ...și-am adormit: secretul - visa-l-om... *** OSPEȚE leșină muzici - ospețele de regi se gâtuie - livid - cu flori și cu femei - te-obligă paradisul să-l alegi: în candelabre-s îngeri - și-n temei! un vis isteric linciurește luna coroanele se schimbă pe cătușe: morțile între ele - jucăușe încurcă-n târguri craii cu furtuna! bravi cavaleri - smulgeți-vă din Mască spargeți potire - și salvați Ideea! Hristos Pribeagul să vă recunoască ...în flori - pe Iosif
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
povara pântecului sterp / printre paragini / frunza vândută pe talanți /cu umilință încă strigă: / „ întoarce-mi rădăcina înapoi la cer / și iartă-mi nerodirea “ Pe lângă înțelesul care se descifrează lesne, pe lângă miezul suculent, autoarea strecoară și câte o pildă - ca un temei de rămânere. Motivul șarpelui este frecvent și el se referă atât la teama cât și viclenia omului. Ceva mai senină, mai limpidă, fiindcă se referă la paradisul copilăriei, este poezia: “cineva încă mă ține de mână: departe e vremea aceea
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
care o însoțea erau datate 24 și, respectiv, 26 decembrie 1975, confirmă ipoteza că lucrarea nu fusese completată și finisată până la sfârșitul anului 1975, anul dedicat aniversării istoric e amintite. b)- Se demonstra că întrega lucrare era realizată pe depline temeiuri științifice: cercetare riguroasă, bazată pe documente, prezența unui mare număr de anexe auterntice , redactare în stil adecvat, aparat critic, bibliografie etc. c)- Pentru a se elimina eventuala suspiciune că sunt strecurate erori de interpretare politico-ideologică, în cele două documente puse
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
și ca cel ce gândește și ca cel gândit, cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu, știindu-se în același timp ca izvorul acestui < > perfect al Său” . 5. Despre Dumnezeu Tatăl - ca temei al unității intratrinitare Unitatea Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui este una dinamică în care sunt valorificate distincțiile Persoanelor Sfintei Treimi prin relații unitare. Nu este o unitate abstractă, ci una de viață prin care este evidențiată reciprocitatea desăvârșită
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
cunoscut de sine. El privește pe Fiul, < > ipostatic, adică pe sine însuși ca alt eu, știindu-se în același timp ca izvorul acestui < > perfect al Său” . 5. Despre Dumnezeu Tatăl - ca temei al unității intratrinitare Unitatea Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui este una dinamică în care sunt valorificate distincțiile Persoanelor Sfintei Treimi prin relații unitare. Nu este o unitate abstractă, ci una de viață prin care este evidențiată reciprocitatea desăvârșită în cadrul relațiilor intratrinitare. Faptul că Tatăl îl naște pe
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
de viață prin care este evidențiată reciprocitatea desăvârșită în cadrul relațiilor intratrinitare. Faptul că Tatăl îl naște pe Fiul și îl purcede pe Duhul, determină și o relație de reciprocitate între Fiul și Duhul. Această relație îl evidențiază pe Tatăl ca temei al uității intratrinitare. Duhul Sfânt purcede din Tatăl și prin Duhul, Fiul se întoarce spre Tatăl pentru a iubi prin El pe Tatăl. Reciproc, Tatăl îl purcede pe Duhul pentru a iubi prin El pe Fiul. Astfel se poate observa
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
El pe Fiul. Astfel se poate observa o relație internă între purcederea Duhului și nașterea Fiului. Nu există o exterioritate între nașterea Fiului din Tatăl și purcederea Duhului din Tatăl, întrucât Duhul este din Tatăl împreună cu Fiul. Dumnezeu Tatăl ca temei al unității intratrinitare nu anulează specificul relațiilor între Persoanele Sfintei Treimi. Părintele Stăniloae arată că: „Fiul iubește prin Duhul pe Tatăl ca pe Cel ce L-a născut pe El și L-a purces pe Duhul, deci prin această iubire
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Tatăl, ca Cel ce-L are pe Duhul ca Fiu. Dacă L-ar avea și Fiul pe Duhul ca unul ce-L purcede, nu s-ar mai raporta prin Duhul față de Tatăl ca un Fiu față de Tatăl” . Persoana Tatălui este temeiul de nezdruncinat al unității treimice. Din Tatăl izvorăște întreaga existență. Sfântul Ioan Damaschinul îl numește pe Tatăl, „abis al ființei” și Minte ca „abis al rațiunii”. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl arată pe Tatăl ca Mintea cea necunoscută. Fiul este chip
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Tatăl este deoființă cu Fiul și cu Duhul Sfânt, ci afirmă că Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă cu Tatăl. Ființa divină este comună, dar ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în ea înclinarea de a deduce Persoanele din ființă. Ființa divină nu
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Treime Tatăl e într-o veșnică dăruire de Sine, Fiul într-o veșnică primire a Tatălui și Duhul Sfânt într-o veșnică participare la bucuria Tatălui care se dăruiește și a Fiului care-L primește” . Relația de comuniune intratrinitară este temeiul extinderii iubirii în planul creației: „Numai Treimea ca existență plenară identică cu binele desăvârșit, trăit de Tatăl ca veșnică dăruire de Sine și de Fiul ca veșnică primire fericită a Tatălui, având fiecare participant la bucuria Unuia de Altul pe
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Părinți, afirmată de sinoade și paăstrată de creștinătate de-a lungul veacurilor. Biserica este comunitară și sobornicească în structura ei, deoarece realizează între mem �brii ei o trăire după chipul vieții treimice. În acest înțeles, tradiția ortodoxă vede fundamentul și temeiul sobornicității în Sfânta Treime. 9. Sobornicitatea Bisericii, aspect caracteristic al ecleziologiei ortodoxe Încercând să definim al treilea atribut al Bisericii, acela de sobornicească, o analiză etimologică a cuvântului ni se pare necesară. Cuvântul "sobornicesc"este echivalentul cuvântului "catolic", cele două
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Treimi. Viața dumnezeiască comunicată Bisericii prin Duhul Sfânt, menține credincioșii în iubire și comuniune, imprimându-le o trăire sobornicească și comunitară după chipul celei de o ființă și de viață făcătoare și nedespărțitei Treimi. Altfel spus, Teologia Ortodoxă învață că temeiul și fundamentul sobornicității Bisericii se află în Sfânta Treime. Înțelegerea și abordarea sobornicității din perspectivă trinitară redă toată profunzimea de gândire a tradiției răsăritene și oferă Bisericii Ortodoxe posibilitatea unui dialog și a unei dezbateri cu celelalte Biserici creștine, într-
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
chiar de s-așterne o altă iarnă, dalbă, rece, amintirile-s legate-n buchete, ca imortele-flori. Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei, culorile s-au asezonat prin păr, riduri și privire, iar dincolo de neliniștile vieții, uneori, cu temei, sufletul are un singur anotimp, iar frunza-iubire. Citește mai mult Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile de ieri,gânduri vechi printre rânduri, s-au destrămat,deseori, cuvântul a rămas încurcat prin păreri,făr' a mai găsi drumul și tăcerea l-
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
chiar de s-așterne o altă iarnă, dalbă, rece,amintirile-s legate-n buchete, ca imortele-flori.Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei,culorile s-au asezonat prin păr, riduri și privire,iar dincolo de neliniștile vieții, uneori, cu temei,sufletul are un singur anotimp, iar frunza-iubire.... XXXIII. POVARA GÂNDURILOR, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. Purtăm povara unor gânduri îngălbenite, ce dorm la tâmplă, ca nerostită întrebare, când se trezesc n-acceptă
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
cu prevederile Codului Penal care sunt menite să garanteze libertatea religioasă. Astfel, art. 246 al Codului Penal prevede: „Îngrădirea de către un funcționar a folosinței sau a exercițiului drepturilor vreunui cetățean, ori crearea pentru acesta a unor situații de inferioritate pe temei de naționalitate, rasă, sex sau religie se pedepsește cu închisoarea de la o lună la șase luni sau cu amendă”. În anul 2006 Parlamentul României a aprobat Legea nr. 489/2006 privind libertatea religiosă și regimul cultelor religioase. Această lege a
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
Vasilescu („Prietenii români ai tomismului” și „Pentru ce tomismul nu este filozofie creștină”, în anul 1942, sau „Tradiționalism ortodox și raționalism dizolvant”, în anul 1943). Părintele Profesor Dumitru Stăniloae colaborează și el constant cu eseuri pur teologice („Despre dogmă” și „Temeiurile eterne ale mântuirii”, în anul 1941, „Considerații în legătură cu sfintele icoane”, în anul 1942, „Biserica Ortodoxă a Transilvaniei” și „Despre Iisus Hristos”, în anul 1943, și „Contemplație și asceză”, în anul 1944). Din anul 1942 până la sfârșit publică regulat poezii în
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
el pentru ceea ce învață preotul, sau pentru ceea ce învață alți dascăli ai lui ? Din nefericire, adeseori elevii ajung să se decidă pentru tot ceea ce este potrivnic religiei creștine și-o să se deprindă a înlătura din calculule referitoare la atitudinea lor, temeiurile și opreliștile cerute de concepția creștină. Și când, mai târziu, elevii aceștia vor ajunge, într-un domeniu sau altul, conducători ai vieții noastre obștești, lipsurile lor morale nu vor întârzia să iasă la iveală. Iar lipsurile morale în sânul vieții
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
păstoriților săi, cu prilejul Sf. Sărbători ale Crăciunului trecut, P.S. nostru Părinte Episcop Nicolae, și-a destăinuit hotărârea de a zidi în reședința Oradea, ,,o preafrumoasă și măreață biserică episcopească, o trainică și mândră catedrală a neamului românesc din Bihor'' Temeiurile invocate de P.S. Sa în sprijinul gândului acestuia sunt atât de puternice, încât ele cer o neîntârziată trecere la înfăptuirea lui, nu numai organelor bisericești eparhiale, ci și tuturor celorlalți factori care, într-un fel sau altul, au în grija
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
sau de rețele publice de comunicații 6. Conform acestui act normativ european, adoptat de toate țările membre, acestea vor trebui să stocheze datele de telecomunicații ale cetățenilor pentru un minim de 6 luni și cel mult 24 de luni. În temeiul directivei, organele de poliție și de securitate națională vor putea solicita, în baza unui mandat judecătoresc, accesul la detalii, precum adresa IP și timpul de utilizare a fiecărui mesaj de email, telefon și text trimise sau primite. Această Directivă s-
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A DOMENIULUI SOCIAL MEDIA – TENTATIVE RECENTE ȘI CONTRAREACȚII ÎN SPAȚIUL PUBLIC by http://uzp.org.ro/reglementarea-juridica-a-domeniului-social-media-tentative-recente-si-contrareactii-in-spatiul-public/ [Corola-blog/BlogPost/93206_a_94498]
-
aceste În finalul de poveste. O poveste-n care eu N-am fost prinț, cât fost-am zmeu. Dar mai trist decât atât E că eu mi-am fost cuvânt. Că puteam, dintr-un condei, Să-mi pun vieții alt temei, Iar acum, la asfințit, Să privesc... un răsărit. Referință Bibliografică: UITE COLO ASFINȚITUL... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UITE COLO ASFINŢITUL... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1394991416.html [Corola-blog/BlogPost/353529_a_354858]
-
(Câteva remarci cu privire la experiența eminesciana a lecturilor kantiene) Academia Română, răspunzând menirii sale culturale și istorice, organizează Sesiunea solemnă, dedicată aceluia numit, cu real temei, „omul deplin al culturii românești”, Mihai Eminescu.Gândurile mele urmăresc să dea câteva răspunsuri la întrebarea din titlul scurtei mele comunicări: Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea, tălmăcirea și interpretarea operelor filosofice? Câteva remarci cu privire la experiența eminesciana a lecturilor kantiene
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
avea mai puțin de 20 de ani când începe să-l studieze pe filosoful german, iar înainte de a împlini 25 de ani, tradusese deja o mare parte din secțiunile cele mai dificile ale Criticii rațiunii pure. Noica spune, cu deplin temei: „O asemenea întâmplare poate fi exemplara pentru orice conștiința de cultură. Fie că-i e dat cuiva să cunoască de timpuriu gândirea lui Kant sau a unui alt mare gânditor, fie că, sub orientarea veacului, îl cucerește o știință sau
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
aici instinctul și impulsul pentru creearea de limbă ale lui Eminescu sunt cât se poate de fertile. Eminescu este pe acea cale care duce la dezvoltarea sănătoasă și la diversificarea necesară ale vocabularului filosofic. Din nou, Noica vorbește cu deplin temei: „Ce instinct ... îl face pe Eminescu să schimbe [adică, să folosească mai mulți termeni, din timpuri istorice diferite, având etimologii contrastante etc]? Vom spune că este instinctul filosofic cel bun, care pe noi ne-a părăsit [zice Noica], ba pare
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > ION PACHIA-TATOMIRESCU - NICHITA STĂNESCU ȘI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Aspecte ale paradoxismului stănescian semnalate de critici / teoreticieni literari din țară și din afara României. Critici literari, personalități de prim rang ale culturii
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
meu. // Cer le era trupul meu de carne, / pământul le era lumina aceea / de sus a ochilor mei. («Greșirea cerului» - SEM, 158). În câmpul valorilor estetice ale Europei contemporane, opera lui Nichita Stănescu, cu „noua ontologie“ a Limbii / Logosului din temeiul paradoxismului, în care și-a zidit întreaga ființă, își relevă monumentalitatea de ctitorie, aidoma unei Mânăstiri a Argeșului, sublimă Mânăstire-Cuvânt; iar din locul în care aripile lui au izbit pământul, țâșnește gheizerul; și în umbra-curcubeu, Marele Poet murmură: Eu nu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]