1,011 matches
-
au urmat sute de mii de biruințe. Lucrarea Eroului și Mărturisitorului băcăoan Petru Baciu, recunosc de sufletul meu ca fiind ,, Bădița al meu,, și pe care îl prețuiesc de aproape un deceniu, în viață fiind la cei 95 de ani temerari, se întinde pe două volume doldora de sufletul său înmiresmat cu străluciri de azur, astfel: volumul I însumează 523 de pagini: deschis de autor cu un Cuvânt înainte, urmat de 334 pagini de mărturii și de 189 pagini de articole
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați, marginalizați, îngenunchiați și au ieșit mari Cucernici și Mărturisitori. Au intrat dârzi, cutezători, neînfricați, luptători, temerari, jertfitori și au ieșit Martiri. Au intrat în anchete, în calomnii, în torturi, în lanțuri, în cătușe și au ieșit cu aripi de Îngeri. Au intrat denunțați, prigoniți, persecutați, hăituiți, înfierați, înfiorați și au ieșit Sfinți. Au plecat din Codrul
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
pe care a scris: „25 mai 1948, Adu-ți aminte!” Tot ceea ce împliniseră Străbunii milenar ca miracol, tot ceea ce au imortalizat secular în cuvinte sublime marii scriitori și poeți ca fascinație eroică, legendară, trăiau acum inimoșii partizani naționaliști-creștini pe crestele temerare ale Munților noștri Veșnici, în brațele Codrului Verde, în bordeie, în peșteri, prin văi, pe cărări, prin ascunzișuri, printre cetini și cer. Acolo, în munți, trăiam un moment sfânt de evocare a unui trecut aprig și eroic... Aflasem de rezistența
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
știe dormdindu-și somnul cel veșnic sub lespedea mormântului din incinta. Ea nu ia în seamă frisonul fricii inexplicabile, teama care dă navală, îi intra în trup prin toți porii pielii cu mirosuri sofisticate, de ambra. Se străduiește să fie puternică, temerara și și trece cu fruntea sus pe sub frontoanele din gresii, depășește limesul defel imaginar și care a delimitat odată lumea profana de mănăstirea în care, se spune că și-ar fi găsit adăpost la restriștrem, șapte dintre cavalerii templierii condamanți
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
constatăm că fiecare lectură aduce un spor de cunoaștere, întrucât valoarea creației crește cu fiecare nouă interpretare și cu deschiderea de noi orizonturi în înțelegerea ei. Este o certitudine faptul că ne aflăm în fața unei înalte conștiințe creatoare și civice. Temerară, combativă, polemică, tranșantă, lirica sa ilustrează consonanța dintre prozodicul declarativ și conotația strict individuală, personală a elementelor care dau materialitate și justifică cele două universuri care se suprapun (realul și culturalul), dar și intenția, reușită, de a clasiciza imediatul, de
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea reflexivă, cultul patriei și al patriotismului, asumarea experienței antecesorilor, lirismul de tip clasic, armonios prin muzicalitate și viziune: „Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc./ Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare/ Măcar c-un pas, doar unul, mai sus, țintind spre soare/ Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!// Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care/ Îl tot parcurgem zilnic, sfidându
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
frustrată Îndemnând s-arunce cu stropi de noroi În gâștele și boii care odată Munceau pentru ei c-albina din roi Blana cea nouă a lupilor hoinari Le-a supt neuronii prostimii credule Dar ea i-a ales ca lupi temerari Toți gsta să lupte pentru virtute. Iar lupii urlau clamând spre mulțime Și către gâștele scăldate-n noroi: - Sunteți corupți! Asta nu-i bine! Plecați toți din frunte! Cei buni suntem noi! În noua lor blană, portocalie, Cu guler albastru
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
de egalitate între curaj și tupeu. Curajul, însă, denotă tărie de caracter, dârzenie conștientă de sine și un altruism învecinat cu sacrificiul suprem (de pildă, curajul de-a spune adevărul gol-goluț, cu toate consecințele ce decurg dintr-un atare act temerar, sau curajul de-a protesta împotriva nedreptății individuale, îndeosebi împotriva celei colective), pe când tupeul doldora de impertinență este generat de egoism și îmboldit de goana după comorile pe care le mănâncă moliile și le fură hoții, adică exact ceea ce se
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
cheile munților; am văzut lei, și eu,Ghilgameș, m-am temut; am ridicat capul; mă rog fierbinte zeului Sin'. Către Iștar, cea slăvită, se înalță rugile mele smerite. O, zei ai nopții, țineți-mă teafăr!" Pornește, așadar, în cea mai temerară călătorie a vieții sale, ajunge la muntele Mașu, unde se găsesc Porțile Soarelui, îl traversează printr-un tunel păzit de Scorpii, la vederea cărora orice alt om ar fi murit, iar după douăsprezece leghe intră în Grădina Zeilor, alcătuită din
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
luminilor ci, îndepărtându-se de clișeele consacrate, descoperă un amalgam de vechime și robustețe. Redarea armoniei cromatice este făcută prin juxtapunerea culorilor și a tuselor care se întrepătrund. Peisajul din Assisi, plin de vitalitate, cu forme fluide și spațiul abordat temerar, surprins cu o deosebită acuitate a observației, da măsură libertății de gandire dar păstreză specificul locului. Altfel este văzut Sibiul medieval, tablou cu textura încărcată de volume masive, culori severe, amestec de simplu și profund, de realism și abstract. Și
CĂUTÂND „SPIRITUS LOCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362695_a_364024]
-
autoidentificarea cu un subiect neașteptat? Sau o interesantă experiență, un concept pe care Clara Herșcovici intenționează să-l continue? Răspunsul la aceste întrebări îl vom primi, probabil, prin viitoarele lucrări plastice pe care pictorița le va crea, cu aceași abordare temerară, neconvențională și putere imaginativă ca de data aceasta. ------------------------ Dr. Dorel SCHOR Natania, Israel 24 iunie 2015 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - „ERUPȚIE-ALERGIE” - EXPOZIȚIA PICTORIȚEI CLARA HERȘCOVICI / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi
EXPOZIŢIA PICTORIŢEI CLARA HERŞCOVICI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362691_a_364020]
-
cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir în curcubeu și alte poezii”, doamna Mioara Bahna afirmă că autoarea „se dovedește a fi o temerară, având curajul (indus poate și de profesia ei de medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora li se pare desuet. frumosul exprimat, în primul rând...”. Interesant mi se pare și argumentația folosită de autoare, în persoana
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
cel puțin patru nume pentru care diriguitorii culturii vrâncene ar trebui să-și scoată pălăria cu respectul cuvenit. Despre opera doamnei Șefania Oproescu „Delir în curcubeu și alte poezii”, doamna Mioara Bahna afirmă că autoarea „se dovedește a fi o temerară, având curajul (indus poate și de profesia ei de medic) de a spori peisajul poeziei contemporane prin ceva ce multora li se pare desuet. frumosul exprimat, în primul rând...”. Interesant mi se pare și argumentația folosită de autoare, în persoana
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
spre un viitor ce sosește într-o cavalcada de secunde-trubaduri ce trâmbițează sosirea acestui viitor în care el,stejarul va sta tot drept înfruntând vitregiile anotimpurilor ce-i întăresc trupul cu un nou strat de mândrie.... * * * La umbră mândrului și temerarului stejar,o clipă se așează.... Este un om,umil călător aflat pe drumul său spre un țel trecător și odihnindu-se secundă,ascultă versul frunzelor alintate de adierea blândă ce zidește din realitate,un templu al mirezmelor încântătoare atât de
ŞTEJARUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352783_a_354112]
-
asta-i altă poveste...viața e frumoasă de trăit, nu de văicărit... Toți am suferit mai mult ori mai puțin, fără îndoială, nu toți la fel și nici de aceleași probleme... unii de te miri ce, alții pentru acte mai temerare, cum ar fi o trecere frauduloasă de frontieră, o fugă prin gara de frontieră... hei, dați frâu liber imaginației și gîndiți-vă câte vise nu s-au risipit, frânte de neputința de a circula în tinerețe... Eram actor la Baia Mare, la
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
Nu era anturată de vecinul de scaun și se dovedea total adâncită în curioasa-i cercetare. -Iar tu, conquistadore, ai profitat ... zâmbi mulțumit Diplomatul. -De fapt, am acționat dintr-un impuls... Ușor înclinată peste copastie, mi se păru un băiețoi temerar, cum era îmbrăcată în pescăreștii albi, agățați de umeri cu niște hosendragen-i peste un maieu marinăresc în dungi alb-albastre, așa că nu mai întrezării nici o graniță între noi, adresându-mă firesc și întrebător în legătură cu ținta căutărilor sale. -Ești tare! Ce tupeu
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
depășea cu mult 1.500.000 de exemplare tipărite. Cu banii aduși de romane, scriitorul și-a construit din nou o ambarcațiune pentru excursii, mai mică însă decât prima sa corabie, pentru că aceasta era destinată unor călătorii mult mai puțin temerare. Proiectul său cel mai ambițios din punct de vedere literar ramâne ciclul de șapte romane Sfârșit de mileniu, scris cu o transparență și o naturalețe atât de firească încât un cititor mai puțin experimentat nu va sesiza puterea și eleganța
RADU TUDORAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354247_a_355576]
-
funia anilor, dar nu consumă viața din ei. Înapoi e urma, înainte e calea. Nici un milimetru de drum nu e schiță, e spirit și ființă, e frenezie și luciditate, e viață și dinamul vieții, e reputata autoritate a timpului și temerara apărare de el, e mirajul muzicii și actul ei. S-a născut pe 12 iunie 1966, la Galați. A urmat cursurile Școlii nr 6 și liceul Alexandru Ioan Cuza din Galați , apoi a absolvit Institutul Politehnic, secția Metalurgie, devenind inginer
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
apoi construiește primul avion cu reacție din lume. Iar Aurel Vlaicu, caracterizat de Octavian Goga ca un „val de lumină, care a izbucnit din regiunile vaste ale geniului nostru popular”, după performanțele de zbor realizate în țară și străinătate, în temerara sa încercare de a trece primul Carpații, ca un simbol al unității tuturor românilor, s-a prăbușit la 13 septembrie 1913, la Bănești, lângă Câmpina. A rămas însă un simbol al aspirației geniului românesc spre universalitate. Secolul al XX-lea
UN MIT CARE A DEVENIT REALITATE, ESEU DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353708_a_355037]
-
Țigănești-Topoloveni, Valea Danului, Valea Ursului, Vernești, Vîsănești, Voinești, Ungureni și Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu toți consătenii lor au fost o Generație a sacrificiului suprem-Poartă deschisă spre o nouă eră creștină întru mântuirea Neamului: „Dacă S-a răstignit însuși Fiul lui Dumnezeu pentru a mântui lumea, atunci
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
a pietrei.” Pe peretele verde din jurul Cabanei sunt răsfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca niște turme dace de mioare, înmărmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frunți eminesciene se așterne drumul strămoșesc și dorul lui care ne poartă. Din mreji de lună s-au țesut povești de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odrăslind generațiilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de rocă
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
diaspora română de peste tot. Șansa de a cunoaște atâtea minți luminate, de a se bucura de prezența unor personalități culturale de marcă și de a-și lua tainul de hrană spirituală după bunul plac al sufletului nu surâde oricui, așa că temerarul octogenar se consideră cu-adevărat norocos și din acest punct de vedere(„Întoarcerea la Saint Gervais” ). Astfel descoperim că unii dintre cei plecați sunt mai patrioți decât cei rămași acasă. Aceștia din urmă ignoră valorile lăsate de străbuni, limba, istoria
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
prietenii sau cunoștințele sale. Șansa de a cunoaște atâtea minți luminate, de a se bucura de prezența unor personalități culturale de marcă și de a-și lua tainul de hrană spirituală după bunul plac al sufletului nu surâde oricui, așa că temerarul octogenar se consideră cu-adevărat norocos și din acest punct de vedere. Iată că ajunge în Statele Unite, este căsătorit cu o femeie deosebită de origine franceză, are o fată superbă născută la Montreal și un băiat venit pe lume la
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
darul de a face tot felul de șotii și de glume care imprimau buna dispoziție în jurul lor și nu se dezmințeau niciodată, indiferent de împrejurare. Snoavele cu țiganii și nașu’sunt proverbiale, se regăsesc în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh. Îi scria Florian lui nea Mitică: Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină, precum nu-i făină, apă de mămăligă ne dă nașu’», știi mata nea
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
amintiri din cele mai diverse, mai cu seamă plăcute. Pe-un ecran imaginar se proiectează plajele, într-o Mediterană bleu, de-un marin indubitabil. Umbrelele și șezlongurile pestrițe sugerează forfota vacanțelor. Coastele, periculos de abrupte pe alocuri, trezesc ambițiile drumeților temerari. Zgârie-norii cei mai înalți din Europa străjiuiesc Benidormul, pe post de ciclopi moderni. Fără îndoială, componenta „la vedere” e predominanta amintirilor din această zonă eminamente estivală a Spaniei. Însă ar fi mare păcat să reducem frumusețea locurilor la un tablou
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]