12,390 matches
-
cetele Îngerilor și oamenilor”<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, În Filocalia rom., vol. V, p. 86 footnote>. Fecioara Maria e Născătoare de Dumnezeu pentru că Dumnezeu-Cuvântul s-a Întrupat și s-a făcut om și S-a unit la zămislire cu templul (umanitatea) pe care l-a luat din ea. Nașterea lui Iisus din Fecioara Maria depășește orice altă minune, cum ne Încredințează Petru Damaschinul spunând: „Și nimeni nu poate Întreba despre ale Tale. Pentru că sunt mai presus de minte, fire și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
o nuntă mistică Între Dumnezeu și oameni. Fecioara Maria este mireasa lui Dumnezeu, unită cu El printr-o nuntă mistică, ea prin Învoire de bunăvoie, făcând posibilă Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Trupul luat prin ea, Hristos l-a făcut ca templu sfânt pentru Sine Însuși. În continuare, Sfântul Simeon ne vorbește despre negrăita coborâre a lui Hristos la noi, arătându ne nouă pildă de smerenie: „Vezi ce bunătate și coborâre de negrăit? Vezi ce covârșitoare iubire de oameni? Vezi mărimea iubirii
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Condac I și V, În vol. Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 24, 36 footnote>. Maica Domnului s-a consacrat de la Început lui Dumnezeu pe care nu-L vedea și Căruia Îi vorbea numai În rugăciune, se consacrase unui templu pământesc și trecător, templul din Ierusalim, apoi se va consacra Dumnezeului Întrupat, Fiului lui Dumnezeu devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul Înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
În vol. Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 24, 36 footnote>. Maica Domnului s-a consacrat de la Început lui Dumnezeu pe care nu-L vedea și Căruia Îi vorbea numai În rugăciune, se consacrase unui templu pământesc și trecător, templul din Ierusalim, apoi se va consacra Dumnezeului Întrupat, Fiului lui Dumnezeu devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul Înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit așa de mult ca
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
am trăit. Viața în sine pare o parcurgere inițiatică, continuă, a unei succesiuni de povești, fascinante, viscerale, crude și de o mare sensibilitate totodată, misterioase, descifrabile, sofisticate și, în esență, atît de simple. În jur, totul este un spectacol, de la templul Todaiji, la o grădină Zen, la strada ca un vacarm, pavoazată cu firme luminoase în picioare, de-a înaltul clădirii. Este un altfel de cod, la toate palierele, pe care noi, europenii, nu-l vom descifra niciodată. Dorința însă de
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
sau din prezentul imediat al naratorului. Prezent în care personajele afirmă că nu mai acceptă tabuuri de absolut nici un fel. Mitologia se amestecă în cotidian - desigur, prin fantastic și oniric. Comorile ascunse și dragonii par elemente la fel de "reale" ca și templele budiste (de cele mai multe ori, dezafectate). Trăim înconjurați de morții noștri. Ne ducem viața în peșteri, în case de țară, în hoteluri oarecare și chiar în orașe - sugerate uneori, nicicînd descrise. Călătorim pe jos, cu trenul, cu autobuzul (care e, frecvent
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
în ape (fie pure, fie tulburi). Mergi drept sau în zig-zag sau cu ocoluri, entuziast sau șovăielnic, dorind să te întorci, chiar să abandonezi, totuși găsind puterea de a nu te lăsa, odată ce - printre profanatorii de morminte și paznicii de la templele strămoșilor - te vezi pornit în căutarea muntelui, în căutarea morții, a iubirii, a adevărului. Toate aceste inițieri se dovedesc, în lungul drum către finalul cărții, a fi eșuat. Sau, poate, nu. " Adevărata problemă este aceea de a-mi conștientiza propriul
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
feluri speciale de mîncare, sindromul găsindu-și însă imediat argument în dictonul lui Feuerbach că omul este ceea ce mănîncă. Meaglomania, și ea structurală, își vrea porția: cere gazdelor torineze, în stilul lui important, august, să-i pavoazeze camera ca un templu, cu fresce, astfel încît să-i poată primi în vizită... pe regele și regina Italiei. La un concert, în care se cîntă Beethoven și Lizst, deși muzica e lină și melodioasă (sau poate din chiar acest motiv), izbucnește în plîns
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
pot decît a-mi reitera admirația pe care o port unor M. Sadoveanu și G. Călinescu, coloane de susținere ale literaturii noastre naționale, o dată cu încredințarea că nimeni și nimic nu-i va putea "dărîma". Imaginația furibundă a unor "paznici ai templului" scornește acest pericol și răspîndește panică din motive ce nu sînt chiar obscure. "Remunerația mică, după buget", se poate amplifica, iar carierele pot cunoaște ascensiuni, nu-i așa? În realitate este vorba, așa cum am arătat de nenumărate ori, exclusiv de
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Nichita Stănescu de care se face atîta caz e, firește, o opinie personală pe care nu țin a o impune nimănui, care nu mă determină a-i insulta pe cei de altă părere, așa cum procedează cu mine unii "paznici ai templului". Credeți că literatura (nu numai română, literatura în general) are viitor? Cît timp se vor mai simți atrași oamenii de frumusețea unor combinații de cuvinte? Literatura e o invariantă a spiritului uman, așa cum o vedem azi și cum o concepem
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
Biblioteca Academiei, așa cum mi-a cerut vechiul meu coleg (ar trebui scrisă, odată, istoria acestor fideli ai Bibliotecii Academiei, care-și trimit aici cărțile și extrasele, zeci de ani după ce au părăsit Bucureștii sau țara, ca un omagiu neprețuit pentru templul unde au primit botezul) și le-am dat cîteva și foarte puținilor iraniști pe care-i cunosc, așteptînd să-i comunic, cum mă chestionează cu oarecare anxietate prin telefoane destul de lungi, din timp în timp, care este opinia Facultății. Facultatea
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
franceze. Ce-i drept, în epocă, grădina raiului fusese uneori imaginată ca un parc ordonat. Nemulțumirea față de regulile clasiciste, exaltarea libertății și a spontaneității naturii sunt semnul unei revoluții estetice îndatorată mai ales scriitorilor secolului al XVII-lea (Bacon, Milton, Temple, câțiva poeți minori). în 1709, Shaftesbury a fost primul care declara, fără echivoc, superioritatea naturii sălbatice față de "neautenticitatea formală a grădinilor princiare": natura nu trebuie tunsă și torturată de om după metode raționale, ba e chiar un sacrilegiu să faci
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
56-'58. Casa pe trei niveluri unde conviețuiau, atmosfera repetițiilor și serilor de la restaurantul Minerva, incendiul ce a vrut să ardă teatrul și curajul lui Ghiță Cozorici de a se cățăra unde nici pompierii nu îndrăzneau pentru a-și salva templul. Templul de aur. Aici a fost Hamlet la douăzeci și patru de ani. Cei care l-au văzut spun că era atins de geniu. Plecarea de la Craiova a însemnat o schimbare radicală. Gheorghe Cozorici a lucrat enorm. Selecția rolurilor pe care a
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
58. Casa pe trei niveluri unde conviețuiau, atmosfera repetițiilor și serilor de la restaurantul Minerva, incendiul ce a vrut să ardă teatrul și curajul lui Ghiță Cozorici de a se cățăra unde nici pompierii nu îndrăzneau pentru a-și salva templul. Templul de aur. Aici a fost Hamlet la douăzeci și patru de ani. Cei care l-au văzut spun că era atins de geniu. Plecarea de la Craiova a însemnat o schimbare radicală. Gheorghe Cozorici a lucrat enorm. Selecția rolurilor pe care a făcut
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
iar unul dintre primii scriitori români care au ajuns acolo a fost Mihail Sadoveanu; e drept, în calitățile sale oficiale din acea vreme. Care era China pe care a văzut-o marele prozator? Una a uniformelor, a revoluției culturale, fără temple și, poate, fără oameni. Ultimul venit din China e Lucian Vasiliu care își fixează călătoria într-o admirabilă carte, Cambei în China (Editura Sedcom Libris, 2000), subintitulată, cu umor, "carte de turism și masaj oriental". Și care e China "lui
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
asemănarea actualului Iliescu. Pentru că, oricât l-aș huli - și îl hulesc - există o evidentă evoluție a ideilor sale politice. Modelul pe care e nevoit să-l adopte e unul reprezentat mai degrabă de Cozmâncă și Miki șpagă, adevărații păzitori ai templului bolșevismului românesc, decât de el însuși. Situația e atât de grețoasă încât Iliescu a devenit scutierul propriilor slugi! El intuiește că-și va putea păstra neatinse prerogativele numai dacă-și asigură sprijinul unor oameni de aparat cu experiența și încăpățânarea
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
în primă instanță. Banalitatea se înzestrează cu o energie ce îi dă posibilitatea de-a deveni producătoare de fantastic: "ploaia a spălat nămolul/ dezvelind pietrișul originar// soare pauză coups în geamul sălii de curs pauză de sable / viperele dorm în temple verzi/ stropi rostogolindu-se pe dale// în căușul palmei cascade asfințesc". Din elementele unei ambianțe terne țîșnesc feerii geometrizante: "case căpițe garduri molizi/ un păienjeniș de linii/ dezvăluie savante geometrii// cărări ca niște albii secate// petele de zăpadă joacă rolul
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
cântă și ea dorurile neostenite într-un azur al independenței supreme. Sub scântei intense, stelele dezlănțuie un farmec al înstrăinării, iar bolta aspirațiilor sale se răsfrânge pe aleile unei taine care-și lasă aripile să se deschidă . Refugiu îi este templul divin al poeziei unde se închină naturii la poalele viselor preacurate. Zborul său rămâne neîntinat, asta fiindcă poetul luptă cu legile efemere, înălțându-se în văzduhul credinței condus de legământuri nepieritoare. Pe umerii săi poartă parfumul vechimii din stele și
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
și lupta! Să auzi și să nu crezi! Noroc că în emisiunea la care mă refer se afla de față și mintea limpede și tăioasă a lui Andrei Pippidi, gata să ridiculizeze sistematic încercările de-a pune noi cărămizi la templul unuia dintre cei mai mari criminali din istoria României. Jurnaliștii și istoricii cu studii de nivel "Dosarele istoriei" ar trebui să știe că activitatea unui șef de stat nu se calculează numai prin efectele imediate, ci, încă mai abitir, prin
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
într-un univers închis, totuși - nici pe departe autoreferențial (vezi scena în care actori, mai tineri sau mai copți, joacă rolul unor perechi care repetă un dans), aproape ca într-o mînăstire de călugări. În fond, ce altceva decît un templu ar putea fi teatrul? Un templu al iubirii, între altele, sau măcar acel spațiu cvasisacru în care e posibilă iubirea. Iar pe tărîmul sacrului, ca și al teatrului, translațiile pot fi infinite, deși transgresiunile sînt limitate. Shakespeare caută, cum știm
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
pe departe autoreferențial (vezi scena în care actori, mai tineri sau mai copți, joacă rolul unor perechi care repetă un dans), aproape ca într-o mînăstire de călugări. În fond, ce altceva decît un templu ar putea fi teatrul? Un templu al iubirii, între altele, sau măcar acel spațiu cvasisacru în care e posibilă iubirea. Iar pe tărîmul sacrului, ca și al teatrului, translațiile pot fi infinite, deși transgresiunile sînt limitate. Shakespeare caută, cum știm, o muză care să-l inspire
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
într-un timp nedefinit. Dar totuși cu un final cert. Cei doi nu își vor continua existența împreună: ea se va alege cu un fiu, el cu un roman de succes. Plus o mărturisire discretă făcută unei scorburi dintr-un templu... Un palmares impresionant încununează acest film de o frumusețe inefabilă, un film cu virtuți hipnotice.
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
țară în împrejurări atât de grele, s-a invederat deosebit de strânsă. Am trăit împreună, într-o comuniune totală religioasă și spirituală, momente dramatice, dar în același timp de reconfort și sprijin reciproc. Să vă dau un exemplu. Mă găseam la Templul Coral, sinagoga cea mai importantă din capitala țării. Evreii, sărmanii, mă priveau cu atenție, examinând fiecare gest al meu, fiecare mișcare a mea. Dacă ieșeam din sinagogă în timpul slujbei religioase, își ziceau că desigur a intervenit un eveniment important care
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
file de credință” realizat de Studioul Daciafilm în regia lui Alexandru Gașpar, în colaborare cu zece muzee din România și cu specialiști de la Institutul de Arheologie al Academiei Române. În premieră națională, Studioul Daciafilm izbutește restituirea filmică a unor valoroase cetăți, temple, bazilici și biserici, cum ar fi cetățile de la Histria, Tropaeum Traiani și Callatis, templele romane din Augusta Sarmizegetusa Ulpia Traiana Dacica, Palatul Augustalilor și Amfiteatrul din aceeași localitate antică. Filmul acordă o importanță deosebită arheologiei creștine prin prezentarea martirilor de pe
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]
-
cu zece muzee din România și cu specialiști de la Institutul de Arheologie al Academiei Române. În premieră națională, Studioul Daciafilm izbutește restituirea filmică a unor valoroase cetăți, temple, bazilici și biserici, cum ar fi cetățile de la Histria, Tropaeum Traiani și Callatis, templele romane din Augusta Sarmizegetusa Ulpia Traiana Dacica, Palatul Augustalilor și Amfiteatrul din aceeași localitate antică. Filmul acordă o importanță deosebită arheologiei creștine prin prezentarea martirilor de pe teritoriul dobrogean, martirionul din Niculițel, mormântul pictat din Tomis și mormântul princiar din vecinătatea
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]