672 matches
-
sudanez și facțiunile rebele din sudul Sudanului. Djibouti - Eritrea - începând din 1999 guvernul Eritreii a cerut retragerea statului Djibouti din comitetul de mediere a conflictului Eritreano-etiopian, din cauza sprijinului pe care Djibouti îl acordă Etiopiei, inițiindu-se astfel o stare conflictuală/tensională între cele două state, soldată cu întreruperea temporară a relațiilor diplomatice dintre cele două țări între 1998 2000. Djibouti - Somalia - în Djibouti există o stare de tensiune față de teoria “Somaliei mari” promovată de unele forțe somaleze, ce susține unificarea tuturor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Mauritania - Sahara Occidentală - între 1976 1979 Mauritania a revendicat și ocupat treimea sudică a teritoriului vest-saharian, după care și-a retras trupele, zona fiind ocupată de Maroc, dar nu a renunțat oficial niciodată la pretențiile asupra Saharei Occidentale. B. Stările conflictuale/tensionale “la distanță” Spre deosebire de conflictele de proximitate dintre statele arabe învecinate, stările tensionate dintre statele arabe ce nu au dyade frontaliere comune, au determinări de ordin politic, ideologic, economic sau sunt extensii colaterale ale unor conflicte de interese de ordin superior
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
10 state arabe s-au raliat coaliției internaționale antiirakiene din 1991 și au rămas pe poziții relativ asemănătoare până la căderea regimului Saddam Hussein în 2003. 3.2.3.2. Dinamica spațială a conflictelor interarabe A. Distribuția spațială a stărilor conflictuale/tensionale interarabe se caracterizează printr-o repartiție cantitativă inegală, dar relativ uniformă sub aspectul “acoperirii” cu conflicte interstatale a întregului areal arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul, pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
wolof din sudul țării în Senegal (populația wolof este majoritară în Senegal), iar în replică Senegalul a izgonit către Mauritania un număr de 40.000 “mauri” arabofoni. Acestor diferende nemijlocit legate de frontiera comună li se mai adaugă două stări tensionale în aria Golfului arabo-persan, nelegate însă de existența unei frontiere directe: Emiratele Arabe Unite - Iran - cele două state nu au o frontieră terestră comună, dar își dispută încă de la crearea federației emiratelor suveranitatea asupra insulelor Tunb și Abu Musa din Golful Persic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
teritorială de care suferă și pentru asigurarea schimburilor comerciale. Mai nou, în 2003 a fost dată în folosință conducta petrolieră ce leagă bazinul Doba din Ciad de terminalul portuar camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
patru dyade exterioare doar una a fost conflictuală (cea cu Nigerul în 2006) și Djibouti, unde frontiera cu Etiopia a fost liniștită, datorită bunei înțelegerii între cele două state, ce au un inamic regional comun și anume Somalia. Stările conflictuale/tensionale dintre statele arabofone și cele nearabofone limitrofe (conflicte arabolimitrofe) au afectat 86% din perimetrul frontalier exterior (16.819 km.), dar au avut o repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în principal stările conflictuale/tensionale conexe frontierelor sudice ale Sudanului (Sudan-Etiopia, Sudan-Kenya, Sudan-Uganda, Sudan-R.D. Congo, Sudan-Rep. Centrafricană), la care se adaugă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în principal stările conflictuale/tensionale conexe frontierelor sudice ale Sudanului (Sudan-Etiopia, Sudan-Kenya, Sudan-Uganda, Sudan-R.D. Congo, Sudan-Rep. Centrafricană), la care se adaugă prin extensie teritorial regională cele din Eritrea (Eritrea-Etiopia) și Somalia (Somalia-Etiopia, Somalia-Kenya). 3.2.5. Raporturile statelor arabe cu Israelul - o chestiune delicată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o externalizare spațială în Orientul Apropiat a marii confruntări sovieto-americane a războiului rece. Pe acest fond, în cei 60 de ani de existență a Israelului în mijlocul lumii arabe, s-au înregistrat un număr total de 36 de stări conflictuale și tensionale arabo-israeliene, dintre care doar 19 (52,7%) au fost conflicte armate propriu-zise, restul de 17 (17,3%) reprezentând stări tensionale bilaterale nematerializate în confruntări militare directe (Tabelul nr. 41). Dincolo de conținutul lor sec, aceste cifre spun aproape totul despre starea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ani de existență a Israelului în mijlocul lumii arabe, s-au înregistrat un număr total de 36 de stări conflictuale și tensionale arabo-israeliene, dintre care doar 19 (52,7%) au fost conflicte armate propriu-zise, restul de 17 (17,3%) reprezentând stări tensionale bilaterale nematerializate în confruntări militare directe (Tabelul nr. 41). Dincolo de conținutul lor sec, aceste cifre spun aproape totul despre starea de spirit și modul de înțelegere în lumea arabă al propriului destin geopolitic, dar și despre valențele locului spațial pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
4.066 km.); cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Arabia Saudită - 7,1% (un singur conflict de vecinătate latent cu Iranul), Irak - 7,5% (două conflicte de proximitate cu Turcia și cu Iranul) și Siria - 7,7% (o stare tensională cu Turcia). Conflictele arabo-israeliene ar fi trebuit să domine economia generală a conflictelor din statele arabe implicate, în cazul în care ar fi existat o unitate reală a lumii arabe, dar ele nu dețin majoritatea în nici unul dintre aceste state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
includ și entități care au cunoscut o escaladare și permanentizare a stărilor conflictuale interne determinate de cauze politico-teritoriale active pe termen lung: Teritoriile palestiniene, Sahara Occidentală, Liban, Eritrea. Au existat și situații în care conflictele cronicizate s-au suprapus unor stări tensionale frontaliere de lungă durată, determinate de rivalități și ambiții politico regionale, precum în cazul Marocului (tensiunile cu Algeria, Mauritania) și Libiei (conflictele frontaliere cu Ciad, Sudan, Niger). b. Spațiile cu predominare a conflictelor de scurtă durată (sub 1 an) alcătuiesc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și anume numărul total al conflictelor din perioada analizată și durata celei mai îndelungate stări conflictuale efective (Tabelul nr. 46). Prin stare conflictuală efectivă înțelegem doar conflictele directe armate, a căror durată maximă o vom lua în calcul, excluzând stările tensionale indirecte (de exemplu, relațiile încordate ale diferitelor state arabe cu Israelul, dar între care nu au existat conflicte efective). Din datele prezentate în tabel se remarcă faptul că pentru majoritatea statelor arabofone (10 state) cele mai îndelungate intervale de conflicte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Ele contrastează cu intervențiile care nu întrebuințează informații explicite. Când manipularea nu implică informații ce pot fi clar exprimate, predicțiile, evaluările și explicarea efectelor sunt greu de realizat. Cercetările care manipulează stările conflictuale, de pildă, le pot induce subiecților stări tensionale pentru a evalua impactul lor ulterior. Efectele unei asemenea manipulări pot consta în reacții emoționale și investigatorul se poate confrunta cu necesitatea de a evalua verbal reacții nonverbale, unde singura modalitate de a explica rezultatele este stabilirea unor vagi inferențe
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
realizează pacea socială. Fără Îndoială că și În universul familial, ca și În cel social, apar situații conflictuale generate de neajunsuri materiale, neînțelegeri privind prioritățile În plan familial, la modul de realizare a unor atribuții, situații care pot genera stări tensionale ce pot degenera uneori În violență. Al doilea (instinctul de proprietate) apare ca o necesitate Înscrisă În legile firii și se constituie Într-o condiție sine quo non În viața socială pentru că trebuie să asigure protecția și securitatea familiei. De
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a emite judecăți de valoare mult mai obiective, întemeiate pe existența unor criterii de evaluare clar specificate și prestabilite; - posibilitatea elevilor de a-și elabora răspunsul în mod independent, reflectând cunoștințe și capacități demonstrate într-un ritm propriu; - diminuarea stărilor tensionale, de stres, care pot avea un impact negativ asupra performanței elevilor timizi sau cu alte probleme emoționale. Inconvenientul major constă în relativa întârziere în timp a momentului în care se realizează ratificarea și corectarea probelor. Cu toate acestea, timpul de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
alți factori.) Stadiile modelului de dezvoltare datorate lui B. Tuckman trebuie privite doar ca o schiță aproximativă a evoluției vieții unui grup. Nu la toate grupurile există o delimitare clară între stadii. Primele două, de exemplu, „formarea” și „furtuna” (faza tensională), se pot contopi în ceea ce s-ar putea numi mai larg faza de „acomodare”. De asemenea, sunt grupuri care din stadiul de geneză intră într-un echilibru funcțional, fără tatonări sau conflicte notabile, stare ce durează până la dizolvarea lor. Evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A. carotidă internă a contrastului iodat determină bradicardie reflexă și moderată hipotensiune arterială. Dar, în primele 1-2 secunde după injectare, se constată o creștere mare a presiunii în carotidă, urmată de revenirea la normal în următoarele 2-10 secunde ! (42). Jocul tensional poate produce ruperea unui anevrism, sau, mai degrabă, resângerarea acestuia ! (sângerarea oprită inițial prin hematom sau prin sudare spontană recentă) (44). De aceea se recomandă reducerea ratei de injectare a contrastului cu ~4ml/secundă în cazurile la care se suspicionează
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
lipsită de regulă de un fundament real (atât timp cât individul Însuși și-l atribuie și nu ceilalțiă, nefiind Întemeiată valoric, creează o falsă imagine a persoanei respective. Aceasta o va situa, În raporturile sale cu ceilalți, Într-o poziție de distanță, tensională sau direct conflictuală. Orgoliul devine sursă de conflicte În cazul În care el este exagerat, Împingând individul la atitudini prin care acesta urmărește să se situeze În centrul atenției unui grup, să domine, sfârșind prin a le impune celorlalți propria
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interogațiilor În formularea răspunsurilor compensatorii sau consolatoare pentru individ. În sensul acesta pusă problema, gândirea reflexivă ne apare ca o continuare și o completare a conștiinței morale, ele fiind inseparabile. Ceea ce conștiința morală trezește În noi, ca o stare vag tensională, de cele mai multe ori greu sau chiar imposibil de definit sau de descris, gândirea reflexivă o va formula și explica, făcând-o În felul acesta inteligibilă. Din aceste considerente, cele două procese sunt inseparabile. Orice frustrare sau tensiune sufletească interioară va
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
autentic problematica vieții. Ea este obligată să se confrunte cu situații Închise, cărora, În absența aparentă a libertății și a oricăror mijloace de a lupta, este obligată să le facă față, să găsească o soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze limitele care-i sunt impuse. În alte situații, va adopta conduite de refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
meu, Eu am datorii morale și sufletești față de celălalt, la fel ca și acesta față de mine. Apare astfel un sentiment de siguranță, care anulează singurătatea. În comuniunea prin iubire, relația dintre un Eu și un Tu nu mai are caracter tensional, conflictual, de dominare reciprocă, ci de iubire, de Încredere, ajutor și ocrotire reciprocă. Existența ta devine garanția existenței mele, pentru că prin iubirea care ne apropie și ne unește noi ne susținem și ne completăm reciproc. Aceasta nu Înseamnă Însă dependența
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
schimbările produse asupra persoanei, prin asimilarea lor de către aceasta. Notăm astfel următoarele situații: aă Întâlnirea cu situații pozitive, situații deschise de viață, cu caracter stimulant pentru individ; bă contactul cu situații negative, de tipul situațiilor Închise de viață, contrariante, conflictuale, tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psihanalizei, și semnificația conflictelor morale din punctul de vedere al Psihologiei Morale. Redăm comparativ mai jos aceste aspecte. Tratat de psihologie morală Psihanaliză Psihologia Morală Complexe Conflicte morale Au origine exterioară. Reprezintă pulsiuni refulate, nesatisfăcute. Sunt contrarii principiului plăcerii Încarcă tensional viața psihică. Încalcă libera circulație a energiei psihice. Generează nevroze. Nevoia de catharsis. Au origine interioară. Reprezintă eșecuri, vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vieții, În plan ideal. Prin natura sa contradictorie, persoana umană tinde continuu să depășească limitele pe care i le impune viața și să o facă conform cu aspirațiile sale. Această tendință face ca adesea, Între individ și viață, să apară situații tensionale, conflicte sau chiar obstacole care nu pot fi depășite. În fața acestora, de multe ori persoana eșuează, sfârșind prin a fi Învinsă. În alte situații Însă, reflectând asupra circumstanțelor, individul va construi strategii care, prin flexibilitatea lor, pot să-i permită
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]