11,506 matches
-
72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea sufletească, rezolvarea tuturor situațiilor pe calea 69 Radu Preda, Mărturia patristică, în rev. Studii Teologice, Seria II-a, XLV (1993), nr. 5-6, p. 88. 70 Omul era considerat stăpânul lumii, regele ei, iar idealul era o îmbinare perfectă între frumosul fizic și binele moral (καλοκαγθια) - B. Pouderon, J. Dore ed., Les apologistes chrétienes et la
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
chrétienes et la culture grecque, Beauchesne, Paris, 1998, p. 92 - n.n. 71 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 10. 72 Prof. Dr. Teodor M. Popescu, Primii didascăli creștini, în rev. Studii Teologice, anul II, (1932), nr. 2, pp. 154-155. 18 rațiunii; dar el critică pe filosofii naturali sau păgâni, pentru patima slavei deșarte și pentru lipsa generală de acord între teoriile și viața lor. Filosoful creștin care îmbină în el înțelepciunea naturii
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
perfection chrétienne, G. Beauchesne, Paris, 1933, p. 185. 74 B. Critterio, La polemica antichristiana nei primi sei secoli delle Chiessa, în „LA SCUOLA CATTOLICA”, LXIV, (1936), pp. 53-55. 75 Pr.Prof. Ioan G. Coman, Autobiografia în literatura patristică, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 666. 76 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 77 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, art. cit., p. 41. 19 Citind operele patristice, îndeosebi cele ale apologeților
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
se explicau prin cercul aproape ermetic în care se elaborau operele lor, apologeții au fost, aproape toți instruiți în școlile păgâne ale secolului lor, pe care, mai târziu, după convertire, au pus-o în slujba noii lor credințe 107. Efortul teologic al Părinților Bisericii este dominat de grija de a teologhisi în conformitate cu nevoile și aspirațiile vremii lor, de a elabora o teologie cât mai actuală, adică cât mai necesară și mai folositoare epocii lor. În ce privește forma, ei s-au străduit să
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dintre Atena și Ierusalim, adică marea filosofie greacă și creștinismul. Uimirea, admirația și iubirea au fost înlocuite de teroarea istoriei. omul credea că a dobîndit accesul la o cunoaștere autentică în ruptură cu trecutul, memoria și tradiția, iar orice origine teologică a cunoașterii devenea inutilă. Omul a luat locul lui Dumnezeu și poate decide singur asupra vieții proprii și a destinului celorlalți. Secularizarea se bazează pe concepția că istoria este unica și temporala formă a jocului semnificațiilor. Conștiința nu este un
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
o dimensiune inițiatică și vizionară. Cu atât mai mult acest lucru se întâmplă în condiții-limită, când intelectul nu se mai împotrivește intuiției și tinde să se refamiliarizeze cu absolutul. Cu toată impresia de gratuitate, lipsită de protocolul, distanțele și complicațiile teologice ale discursului mistic, poezia devine un fel de suflet, bun la toate, o înmănunchere vie de sensuri, pornind de la care se poate construi un întreg sistem axiologic. Pe iconii și poantele poeziei șaizeciste, cu mari brazde în imaginar, s-a
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
XI-a, în PSB, vol. 29, p. 266. 38 Ibidem, Omilia a XII-a, p. 276-277, apud Chișcari Ilie, op. cit., p. 20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Studii Teologice”, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 27-28. Norme de redactare (ἐνδεδῦσθαι τόν χριστόν)40. Acum i-a apărut propria-i frumusețe (τό ἴδιον αὐτῆσ ἀνεφάνη χάλλος)41 și de aceea este numită frumoasă (χαλή)42. Primul ei urcuș a dus
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
niciodată nu-și oprește în cele văzute dorul de cel văzut”76. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, teologul care nu numai a tradus opera In canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa, ci a și teologhisit adânc pe marginea ideilor ei teologice vaste, sporind astfel înțelesul acesteia și uneori adâncind cugetarea gregoriană cu speculațiile sale teologice deosebit de adânci, făcând referire la acest 75 „Cunoscând pe Dumnezeu - scrie Părinte Dumitru Stăniloae - sau având simțirea bunătăților Lui, suntem pururi la începutul acestei cunoașteri sau
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Dumitru Stăniloae, teologul care nu numai a tradus opera In canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa, ci a și teologhisit adânc pe marginea ideilor ei teologice vaste, sporind astfel înțelesul acesteia și uneori adâncind cugetarea gregoriană cu speculațiile sale teologice deosebit de adânci, făcând referire la acest 75 „Cunoscând pe Dumnezeu - scrie Părinte Dumitru Stăniloae - sau având simțirea bunătăților Lui, suntem pururi la începutul acestei cunoașteri sau simțiri, cum cunoscând o persoană omenească, sau gustând prin iubire farmecul comuniunii cu ea
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
neregulați. El este naivul intelectual Citrine ("hahaler al Leziunii de Oroare") din Darul lui Humboldt, el este frămîntatul decan Corde din Iarna Decanului, Chick, acidulatul biograf al lui Ravelstein; el este Herzog, prototipul intelectualului cu depozitele lui de idei filozofice, teologice sau politice, care, testate în momente de criză, se dovedesc inutilizabile; el este septuagenarul Sammler, care se confruntă lucid și detașat cu jungla newyorkeză. Sînt atîtea ipostaze, paraidentități ale lui Saul Bellow, și tot atîtea încercări de exorcizare. Apropierea de
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
neregulați. El este naivul intelectual Citrine ("hahaler al Leziunii de Oroare") din Darul lui Humboldt, el este frămîntatul decan Corde din Iarna Decanului, Chick, acidulatul biograf al lui Ravelstein; el este Herzog, prototipul intelectualului cu depozitele lui de idei filozofice, teologice sau politice, care, testate în momente de criză, se dovedesc inutilizabile; el este septuagenarul Sammler, care se confruntă lucid și detașat cu jungla newyorkeză. Sînt atîtea ipostaze, paraidentități ale lui Saul Bellow, și tot atîtea încercări de exorcizare. Apropierea de
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
eroare să se vorbească despre icoană în termenii capodoperei. În domeniul imaginii, atât de prolix astăzi, icoana reprezintă din ce în ce mai vizibil cuvântul ultim. Fiind altceva decât capodopera, ea este reperul absolut al capodoperelor. Structura tainic revelată a icoanei reprezintă soclul criteriului teologic, unicul în stare să înlocuiască relativismul ideologiilor estetice fără a deveni discreționar. Prin simpla lor poziție tutelară, icoana și doctrina ei vizuală pot să asiste, să controleze și să evalueze judicios atât creativitatea patrimoniului muzeal, cât și cota înnoitoare a
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
slabe, subțiate și transfigurate, datorită postului. Postul este o caracte¬ristică prin excelență a Ortodoxiei și o amprentă a creștinismului orto¬dox, în mentalitatea ortodoxă populară cel care nu postește este consi¬derat spurcat și păgân. După perioada apostolică, literatura teologică a părinților și scriito¬rilor bisericești înfățișează mențiuni numeroase cu privire la practicarea postului. Astfel, Didahia celor 12 Apostoli arată că creștinii trebuie să postească miercurea și vinerea, în amintirea evenimentelor triste din viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos: prinderea și răstignirea Sa
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
antropomorfism ori personalizarea unui obiect, ci Biserica se roagă, știind că, pentru veșnicie, Crucea este Iisus Hristos cel răstignit. Acesta este și temeiul expresiilor de genul: "Bucură-te Cruce, păzitoarea creștinilor!", din Acatistul Sfintei Cruci. Crucea cuprinde într-adevăr esența teologică a persoanei umane în unirea ei cu Dumnezeu. Ea este verticalitate smerită, orizontalitate extinsă, spațiu cruciform răstignit pe temporalitatea creată, centru al lumii prin jertfa pe ea a Cuvântului lui Dumnezeu. Ea este locul întâlnirii dintre moarte și viață, dintre
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
asemuit cu vopseaua sau cerneala cu care Dumnezeu a semnat și a pecetluit nemurirea omului. Ea este pana cu care Iisus Hristos a semnat actul eliberării noastre. Dimensiunea pascală a Duminicii și prăznuirea Crucii se întregesc astfel într-o iconomie teologică unică, în care suferința neamului omenesc se unește cu nădejdea sigură a Învierii lui Iisus Hristos, "Începătura Învierii celor adormiți" (I Corinteni 15, 20). După cum reiese din Sinaxar, această Duminică a Crucii este și o lumină profetică a Pătimirilor Domnului
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
a Învierii lui Iisus Hristos, "Începătura Învierii celor adormiți" (I Corinteni 15, 20). După cum reiese din Sinaxar, această Duminică a Crucii este și o lumină profetică a Pătimirilor Domnului, care se apropie. În ea, Biserica a așezat simetric pedagogia sa teologică, înfigând în inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie. Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
teologie ortodoxă, ed. IBMBOR, București 1994 5. Daniel, Patriarhul B.O.R., Foame și sete după Dumnezeu - înțelesul și folosul postului, Ed. Basilica, București 2008. 6. Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, Învățătura despre post în Biserica Ortodoxă Română, în Studii Teologice, an XXXVI, nr. 7-8, ed. IBMBOR, București 1984 7. *Diacon Ciprian Bâra - interviu (dialog) despre „Postul, pelerinaj lăuntric spre Hristos” realizat cu Părintele Gheorghe Holbea și publicat în ziarul „Lumina” - cotidianul Patriarhiei Române, în data de 03 martie 2014 (http
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
sordidă ca în filmele românești de gen, ci curat comică, pentru că autorul se ferește cu îndemînare de orice demonstrativism. Grupul intelectualist e alcătuit din doamna Pelaghia, o femeie adulteră care se roagă pios pentru sănătatea soțului Costică și are discuții teologice cu un domn al cărui nume îl trecem sub tăcere, specialist în calculatoare, pentru care Dumnezeu e hard-ul, Sfîntul Duh, soft-ul, iar Isus, interfața. Urmează profesoara stagiară Zenovia Sempronian, care le dă elevilor să scrie o compunere despre
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
la casista "teolog expert în analizarea și în rezolvarea cazurilor de conștiință", care denumește, prin extensie, și o "persoană pedantă și meticuloasă"; în spaniolă situația e asemănătoare. în franceză (de unde româna a preluat cele două cuvinte), casuistique apare cu sensul teologic normal și cu o extindere semantică ușor peiorativă, ca tendință spre exces de subtilitate; același lucru apare la casuiste; în engleză, casuistry și casuist sînt poate mai des folosite cu valoare peiorativă, prin apropierea de sofistică. Revenind la dicționarele noastre
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
și amintesc, pe de o parte, de rețeta absurdă oferită de Inorogul romanului cantemirian adversarului său, Cameleonul, iar pe de altă parte, de alăturările incongruente din proza lui Urmuz, pentru economie de spațiu le vom enumera numai: "sodă caustică... surogat teologic... platonism cu puțin miros de amoniac... bergsonism alterat... kantianism pentru uzul moronilor... sensualism englez, incolor și inodor... retorică grav răsuflată... Săpunul se recomandă pentru spălături înainte de culcare în vederea unui somn liniștit și reconfortant". Acest tip de grotesc absurd, profund axiomatic
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
interogat direct adeptul acestei orientări, unul care îndrăznise să ia în deriziune o idee din Spațiul mioritic, printr-o nepermisă exagerare. În cel de-al doilea și ultimul an al revistei "Saeculum", simetric, Blaga revine la subiectul prim, poziția revistelor teologice față de scrierile sale. Contestatarul teolog cunoscut este vizat prin ricoșeu, prin cel care îl laudă (Petru Rezuș) pentru "răspunsul magistral" contra Blaga. Însemnările lui Rezuș sunt considerate drept "ciudățenii rizibile", însăilate într-un fel de panegiric "în înțelesul originar al
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
care a putut să născocească în mzieria sa această incalificabilă minciună?" Răspunsul persiflant e dat în limbaj caragialesc, anunțând că abia de aici înainte se va retipări "nenorocita" scriere, spre a fi citită, într-o nouă ediție, "tocmai în cercuri teologice". Era vorba de Religie și spirit. Dacă a avut Blaga talentul literar de a scrie pamflet, nu l-a pus în acțiune pentru cauze obiective, ci numai pentru a compensa nemulțumiri provocate de receptarea deformată a operei sale și de
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
AltisCAD, întrunirile vor fi moderate de Constantin Jinga. Conform programului, vineri, 18 aprilie, între orele 18,30-20, dl Virgil Nemoianu va susține prelegerea „Teologie și literatură - prolegomene la un dialog”, iar dl Robert Lazu va aborda „Analiza mitologică: o perspectivă teologică”. Sâmbătă, 19 aprilie, între orele 10-12, dl Ion Pătrulescu va propune tema „Sfinții părinți și literatura clasică”. Sunt așteptați să participe toți cei interesați de tema seminarului. S. P. 5+TVA pentru poezie l Lansarea unui grup literar Sub coordonarea
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]
-
împreună cu asociațiile „Banatin“ și „Memorialul Revoluției din 1989“, organizează seminarul cu tema „Teologie și literatură“. Programul manifestării începe în 18 aprilie, ora 18,30, cu temele „Teologie și literatură - prolegomene la un dialog“ (Virgil Nemoianu) și „Analiza mitologică - o perspectivă teologică“ (Robert Lazu), și continuă în 19 aprilie, de la ora 10, cu tema „Sfinții Părinți în literatura clasică“ (Ion Pătrulescu). ( L. S.) Numere de telefon De câteva zile, Inspectoratul Școlar al Județului Timiș beneficiază de o nouă centrală telefonică și, implicit
Agenda2003-16-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280921_a_282250]
-
plastice 60 COLEGIUL NAȚIONAL DE ARTĂ „I. VIDU“ Liceal Coregrafie 29 Liceal Teatru 29 Liceal Muzică 59 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV „BANATUL“ Liceal Sportiv 118 LICEUL PEDAGOGIC „CARMEN SYLVA“ Liceal Educatoare, Învățător 58 Liceal Matematică-Informatică 30 Liceal Filologie 30 Liceal Teologic 30 LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC Liceal Teologic 30 „GERHARDINUM“ Liceal Teologic 30 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST Liceal Teologic 60 LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL „LOGOS“ Liceal Teologic 60 LICEUL WALDORF Liceal Filologie 30 GRUP ȘCOLAR ELECTROTIMIȘ Liceal Tehnic 120 Școala de arte și meserii
Agenda2003-20-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281016_a_282345]