2,111 matches
-
și a puterii (politice). Or, realitatea empirică a societăților cele mai dezvoltate infirmă această deducție logică. Cu corecturi neesențiale, societățile cele mai dezvoltate ale lumii - de exemplu, Statele Unite ale Americii - confirmă, dacă nu valorile, atunci cel puțin conținutul esențial al teoremei lui Pareto cu privire la concentrarea proprietății (Galbraith, 1997) și în societatea modernă, după ce studii făcute asupra societății medievale engleze confirmă că proprietatea se distribuia, cu aproape un mileniu în urmă, cam în aceleași proporții (Morgan, 1988). Acest conținut afirmă, în esență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
esență, că întotdeauna o minoritate a populației unei societăți va deține în proprietate majoritatea avuției acelei societăți, în vreme ce majoritatea populației fie va fi lipsită de proprietate, fie va deține doar o minoritate a avuției sociale. Într-o formă ușor modificată, teorema lui Pareto poate fi aplicată inclusiv societăților comuniste, ale căror „nomenclaturi” - adică elite politico-administrative - nu dețineau în proprietate, dar dispuneau de un control la fel de absolut ca și cel al elitelor de proprietari asupra avuției naționale a societăților pe care le
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
celor 20% dintre americani cu cele mai scăzute venituri. În ciuda acestor variații între diferitele modele de redistribuire a venitului național, cifrele sugerează o tendință de organizare a societății într-o formă de „polarizare temperată”, care reprezintă o corectare semnificativă a teoremei lui Pareto. În primul rând, este evident că toate societățile democratice și dezvoltate utilizează nu doar un singur sistem de distribuție, cel atât de mult prețuit teoretic, care este piața, ci două: piața și un sistem de redistribuire care are
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu prin valorificarea proprietăților pe care le dețin, ci prin salariu, adică prin valorificarea statutului lor de neproprietari nevoiți să accepte un statut proletar într-o societate caracterizată prin concentrarea proprietății într-un grad care continuă să ilustreze mai vechea teoremă a lui Pareto. O comparație a structurii veniturilor gospodăriei medii din România și Marea Britanie evidențiază tocmai această diferență esențială - căci, în vreme ce în gospodăria medie din Marea Britanie 74% din venituri provin din asumarea statutului de proletar (salarii + pensii), în societatea românească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ferate, aeroporturile, rezervele naturale de minereuri, țiței și gaz metan, ape teritoriale, relațiile comerciale și financiare internaționale etc., tot ceea ce înseamnă o țară, urma să fie împărțit, inegal, locuitorilor ei. Chiar dacă aproape nimeni în România nu a auzit vreodată de teorema lui Pareto și chiar dacă nimeni nu formula procesul de privatizare în termeni atât de tranșanți, absolut toate grupurile și categoriile sociale din societate au intuit imediat atât importanța procesului, cât și potențialul social al efectelor sale. Rezultatul a fost că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
0,3% din totalul exploatațiilor individuale din România, astfel încât speranța declarată politic și susținută ideologic la începutul tranziției cu privire la trecerea rapidă, prin privatizare, la o agricultură de tip capitalist a fost și nejustificată, și neîmplinită. Distribuția proprietății pare să confirme teorema lui Pareto, dar cu ajustări. Astfel, cele 50% dintre exploatațiile cu teren puțin, sub 1 ha, dețin doar 9,8% din totalul suprafeței agricole utilizate din România. „Clasa mijlocie” (43%), deține 54% din totalul suprafeței, adică majoritatea. „Chiaburimea” - mica burghezie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
survenit destul de brusc după 1990, a produs perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor lui la ceilalți beneficiari (Becker, 1991, p. 288)” se numește rotten kid” („copilul răutăcios”). Aceasta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor lui la ceilalți beneficiari (Becker, 1991, p. 288)” se numește rotten kid” („copilul răutăcios”). Aceasta pentru că Becker demonstrează teorema pe un exemplu cu un frate rău și invidios pe sora sa, deoarece ea primește o mai mare atenție din partea tatălui.Servindu-se de un limbaj tehnico-matematic, el arată cum altruismul tatălui induce un „altruism” al băiatului față de sora sa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și de la principii verificate în ultima sa carte de însemnări de călătorie, În Extremul Occident (Note de drum din Antile, California, Canada) (1955), unde realitățile sunt adesea denaturate, printr-o excesivă și regretabilă politizare. Volumul Valori este o carte de teoreme morale, estetice, sociale, politice etc., enunțate apodictic, dar demonstrate cu strălucire, deși în mare viteză - pe ton și stil de vervă orală într-un tren de lux și plăcere. Ralea nu are nici un gust pentru specialiști și nici o stimă față de
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorico-morale ale actorilor sociali vor fi altele în funcție de tipurile de situații, pentru parametrii identici însă raționamentul este universal. Ca și în matematică, de la aceleași axiome (definiții) se ajunge la aceleași concluzii (teoreme). Judecățile de valoare se întemeiază deci și ele pe o rațiune obiectivă. Boudon reinterpretează experimentele lui M. Bazerman (1985), ce vizau deciziile unor subiecți-arbitri cu referire la salarizarea angajaților aflați în diverse situații (salariu mai mic sau mai mare decât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor strict individuale și egoiste determină o pierdere a utilității pentru ei înșiși, sunt înclinați a lua în considerare efectele acestor comportamente asupra celorlalți și sunt dispuși să le înlocuiască cu acte altruiste. Este în joc un calcul pur pragmatic. Teorema lui G. Becker (1991) privind altruismul în familie reflectă acest lucru. Esența teoremei este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, ea spune că „fiecare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt înclinați a lua în considerare efectele acestor comportamente asupra celorlalți și sunt dispuși să le înlocuiască cu acte altruiste. Este în joc un calcul pur pragmatic. Teorema lui G. Becker (1991) privind altruismul în familie reflectă acest lucru. Esența teoremei este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, ea spune că „fiecare beneficiar, indiferent de cât de egoist este, maximizează venitul familial al celui de la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Formulată în termeni mai specifici, ea spune că „fiecare beneficiar, indiferent de cât de egoist este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (al binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor la ceilalți beneficiari” (p. 288). Teorema se mai numește și Rotten Kid (copilul răutăcios). Aceasta pentru că Becker demonstrează teorema pe un exemplu cu un frate rău și invidios pe sora sa, care primea mai mare atenție din partea tatălui. Autorul arată, servindu-se de un limbaj tehnico-matematic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de egoist este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (al binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor la ceilalți beneficiari” (p. 288). Teorema se mai numește și Rotten Kid (copilul răutăcios). Aceasta pentru că Becker demonstrează teorema pe un exemplu cu un frate rău și invidios pe sora sa, care primea mai mare atenție din partea tatălui. Autorul arată, servindu-se de un limbaj tehnico-matematic, cum altruismul tatălui induce un altruism al băiatului față de sora sa. Deși foarte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
curenții care trec prin niște înfășurări bobinate pe brațele diapazoanelor, sau de vibrațiile respective. Vibrațiile care se produc pe direcții perpendiculare între ele, se numesc vibrații perpendiculare. I.6.2. Compunerea oscilatiilor perpendiculare a. Compunerea vibrațiilor perpendiculare de pulsații egale. Teoremă. În cazul când un punct material este solicitat simultan de către două mișcări de oscilație (vibrație), care produc oscilații în direcții perpendiculare caracterizate prin ecuațiile: atunci corpul se va mișca pe o traiectorie în formă de elipsă, se poate obține eliminând
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
tensiuni este egal cu raportul numărului de puncte de contact ale figurilor Lissajous cu dreptele de încadrare duse paralel cu axele de coordonate. (Pentru orientare, aceste puncte au fost marcate în partea centrală a figurii.) Demonstrarea riguroasă a acestei afirmații (teoreme) se poate face în mecanica analitică (de exemplu, în reprezentarea Lagrange scriind direct ecuația traiectoriei). Este demn de remarcat faptul că figurile (curbele) Lissajous pot fi închise sau deschise, după cum este (sau nu) îndeplinită condiția ca punctul ce oscilează să
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de mică încât, de cele mai multe ori, este practic imposibil de măsurat. Așa încât, variația se poate considera ca o sumă algebrică a unui număr de mărimi mici, fiecare dintre aceste mărimi reprezentând rezultatul acțiunii unuia dintre numeroșii factori. În aceste condiții, Teorema Limită Centrală a calculului probabilităților conduce la concluzia că distribuția unor asemenea caracteristici este distribuția normală. Condițiile stabilite în teoremă sunt condiții suficiente foarte generale și sunt îndeplinite în marea majoritate a problemelor întâlnite în practică. Pentru a verifica ipoteza
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
a unui număr de mărimi mici, fiecare dintre aceste mărimi reprezentând rezultatul acțiunii unuia dintre numeroșii factori. În aceste condiții, Teorema Limită Centrală a calculului probabilităților conduce la concluzia că distribuția unor asemenea caracteristici este distribuția normală. Condițiile stabilite în teoremă sunt condiții suficiente foarte generale și sunt îndeplinite în marea majoritate a problemelor întâlnite în practică. Pentru a verifica ipoteza de normalitate formulată pentru o caracteristică se pot folosi teste statistice. Testele statistice de concordanță sau de ajustare exprimă potrivirea
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
poate afirma că distribuția caracteristicii este una normală. Astfel de caracteristici urmează legi exponențiale, cu densitatea de repartiție de forma . xkexkxf 21)( −⋅= În aceste situații, în practică se folosește următorul rezultat: Dacă nu se cunoaște repartiția unei caracteristici X, atunci Teorema Limită Centrală afirmă că repartiția de sondaj a lui x (media de sondaj) devine normală la limită, pentru un volum mare al eșantionului. Practic, se poate accepta o repartiție normală pentru n>10 dacă repartiția lui X este aproape simetrică
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
consideră a fi prioritară: îi acordă atenție prioritară, investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă socială sau, eventual, câteva probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată la un moment dat o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelurile unei probleme sociale astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Potențială Are toate caracteristicile unei probleme sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană) sau mișcări populare puternice. e) Creșterea presiunilor interne - mass-media reprezintă un factor foarte important de presiune. Organizațiile nonguvernamentale - sindicatele, asociațiile patronale profesionale, cultele - pot exercita, de asemenea, presiuni de trecere a unor probleme în stare manifestă. Teorema 2: Trecerea unei probleme dintr-un stadiu preliminar în unul superior se produce datorită accentuării unor efecte adverse, creșterii presiunilor interne/externe, apariției unor noi oportunități de acțiune pentru soluționarea respectivei probleme. Condițiile evoluției descendente a unei probleme sociale Observăm
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acumularea unor tensiuni și efecte adverse care pot înfrânge rezistențele; d) rezistențe provenite din costul acțiunii de soluționare a respectivei probleme; e) o altă problemă explodează ca importanță, ocupând un loc central și trecând alte probleme în stare manifestă/latentă. Teorema 3: Ascensiunea unei probleme sociale în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa această poziție în poziții inferioare. Această teoremă se bazează pe o anumită evidență empirică. Argumentul care o sprijină este următorul: o problemă de o importanță majoră
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
e) o altă problemă explodează ca importanță, ocupând un loc central și trecând alte probleme în stare manifestă/latentă. Teorema 3: Ascensiunea unei probleme sociale în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa această poziție în poziții inferioare. Această teoremă se bazează pe o anumită evidență empirică. Argumentul care o sprijină este următorul: o problemă de o importanță majoră mobilizează masiv resursele, trecând celelalte probleme în stadiile inferioare. Cu cât problema din centralitate este mai importantă, cu atât celelalte sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]