KorAP: Find »[drukola/base=teribilism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 15 >

369 matches

Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392

XIX-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările psihosociologilor, sociologilor și istoricilor referitoare la subiectul în discuție, voi prezenta în continuare caracteristicile modei și ale teribilismelor vestimentare, fără a vedea în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și dezgolire a trupului. 1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
colectiv (N. Smelser, 1962; R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972; D.L. Miller, 1985) dedică câte un capitol analizei modei, ilustrând în special cele două ipostaze prin care se manifestă aceasta, respectiv sub forma modelor (fashions) și a teribilismelor (fads). Acestea au contribuit la popularizarea subiectului în științele sociale și au deschis era unor noi cercetări empirice care își propuneau să evalueze impactul teribilismelor și modelor în dinamica socială. În ansamblul de studiu al sociologiei, în anul 1969, Herbert

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
cele două ipostaze prin care se manifestă aceasta, respectiv sub forma modelor (fashions) și a teribilismelor (fads). Acestea au contribuit la popularizarea subiectului în științele sociale și au deschis era unor noi cercetări empirice care își propuneau să evalueze impactul teribilismelor și modelor în dinamica socială. În ansamblul de studiu al sociologiei, în anul 1969, Herbert Blumer (1900-1987) publică un articol novator despre emergența și propagarea modei, Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection (1969). Constatarea sociologului american potrivit cărei "moda

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
mijloace prin care se poate afirma în cadrul competiției de status (ibidem). Cartea este valoroasă nu numai prin orientarea tematicii în raport cu preocupările de studiu ale sociologiei, dar și prin faptul că sociologul german fundamentează o serie întreagă de concepte modă (fashion), teribilism (fad), stil (style), obicei (custom) pe care le analizează și le atribuie celor care le-au lansat. Opt ani mai târziu, în 1979, o nouă perspectivă explicativă a comportamentelor "dictate" de modă era formulată sub semnătura sociologului francez Pierre Bourdieu

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
modă se regăsesc o serie de termeni care fac trimitere la moda vestimentară. Din bibliografia parcursă am inventariat următorii termeni, precum și echivalențele în limba engleză a acestora: modă (fashion); îmbrăcăminte (clothing, clothes, apparel, dress); cod vestimentar (clothing code, dress code); teribilism (fad); gust (taste); stil (style); înfățișare fizică (appeareance); manieră (manner). Chiar dacă unele dicționare le consemnează ca echivalente (cf. M. Barnard, 2007, 2), clarificarea conceptelor enunțate anterior ar putea evidenția diferitele perspective teoretice din care poate fi abordată moda vestimentară. Așa cum

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
cockteiluri, dineuri, recepții), dar mai ales faptul că emergența acestora este asemănătoare. După cum voi arata în capitolul al doilea, atât modele, cât și manierele apar ca inovații și se răspândesc prin imitație în straturile sociale. 1.7.6. Moda și teribilismele O altă imprecizie terminologică care apare în literatura de specialitate se cuvine a fi semnalată: confuzia dintre "modă" (fashion) și "teribilismul" în modă (fad). Unii autori o ignoră (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 594), alții preferă termenul de "antimodă

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
cât și manierele apar ca inovații și se răspândesc prin imitație în straturile sociale. 1.7.6. Moda și teribilismele O altă imprecizie terminologică care apare în literatura de specialitate se cuvine a fi semnalată: confuzia dintre "modă" (fashion) și "teribilismul" în modă (fad). Unii autori o ignoră (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 594), alții preferă termenul de "antimodă" (antifashion) celui de "teribilism" (F. Davis, 1984, 161). Deși ambele fenomene se manifestă cu preponderență în sfera estetică a vieții sociale

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
terminologică care apare în literatura de specialitate se cuvine a fi semnalată: confuzia dintre "modă" (fashion) și "teribilismul" în modă (fad). Unii autori o ignoră (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 594), alții preferă termenul de "antimodă" (antifashion) celui de "teribilism" (F. Davis, 1984, 161). Deși ambele fenomene se manifestă cu preponderență în sfera estetică a vieții sociale (îmbrăcăminte, artă, coafură etc.), observăm că există o distincție atât la nivelul sursei (trendsetters, testmakers), al duratei adeziunii, cât și al receptorilor (followers

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
artă, coafură etc.), observăm că există o distincție atât la nivelul sursei (trendsetters, testmakers), al duratei adeziunii, cât și al receptorilor (followers). Imitarea mustății lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul (alergarea în public cu corpul dezgolit) iată doar câteva exemple de teribilisme pe care literatura despre modă le înregistrează. Teribilismele provoacă adeziunea pasageră a unui număr realtiv mic de persoane, sunt dezaprobate social și cuprind, în general, o audiență omogenă ca vârstă (E. Sapir, 1937/2007, 39), în timp ce stilurile modei vestimentare sunt

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
atât la nivelul sursei (trendsetters, testmakers), al duratei adeziunii, cât și al receptorilor (followers). Imitarea mustății lui Chaplin, dansul hula-hop, steaking-ul (alergarea în public cu corpul dezgolit) iată doar câteva exemple de teribilisme pe care literatura despre modă le înregistrează. Teribilismele provoacă adeziunea pasageră a unui număr realtiv mic de persoane, sunt dezaprobate social și cuprind, în general, o audiență omogenă ca vârstă (E. Sapir, 1937/2007, 39), în timp ce stilurile modei vestimentare sunt lansate de casele de modă și sunt destinate

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
de persoane, sunt dezaprobate social și cuprind, în general, o audiență omogenă ca vârstă (E. Sapir, 1937/2007, 39), în timp ce stilurile modei vestimentare sunt lansate de casele de modă și sunt destinate unui interval de timp relativ îndelungat. Implicarea în teribilisme are o conotație afectivă, în timp ce adeziunea către modă este acceptată social, fiind legitimată prin instituții (case de modă, designeri) și destinată liniilor consumului generalizat. Iată un exemplu recent de teribilism consemnat de cotidianul Gândul (decembrie 2008), din care rezultă foarte

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
sunt destinate unui interval de timp relativ îndelungat. Implicarea în teribilisme are o conotație afectivă, în timp ce adeziunea către modă este acceptată social, fiind legitimată prin instituții (case de modă, designeri) și destinată liniilor consumului generalizat. Iată un exemplu recent de teribilism consemnat de cotidianul Gândul (decembrie 2008), din care rezultă foarte clar diferența conceptuală subliniată mai sus: Producătorul pantofilor "anti-Bush" a dat lovitura. Producătorul turc al încălțărilor aruncate de un jurnalist irakian împotriva lui Bush își freacă mâinile de bucurie: sute

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
pentru a câștiga mai multă reprezentativitate și pentru a dobândi un statut egal cu cel al bărbaților în posturile de conducere. Ulterior, Ivo Welch, David Hirshleifer și Sushil Bikhchandani (1992, 994) au demonstrat că schimbările în modă și apariția unor teribilisme pot fi explicate prin modelul cascadei informaționale, acesta fiind, o dezvoltare a teoriei imitației. O cascadă informațională apare când un individ performează un comportament observat anterior la semenii săi, ignorând astfel propria sa opinie și percepție. Iată cum explică autorii

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
sociologic de "comportament colectiv" corespunde unei varietăți de fenomene sociale cum ar fi: probleme în cadrul sistemului social (proteste, violențe, rebeliuni, revoluții, migrații, mișcări sociale); fenomene de masă (publicitatea, opinia publică, reacțiile publicului în situații de dezastre); procese de comunicare (zvonurile, teribilismele, moda); emoții de grup (panica, isteria de masă, viziunile colective, sugestibilitatea); comportamente delicvente (vandalismele, contrabanda) (B. Aguirre et al., 1988, 11). O altă clasificare a formelor de comportament colectiv ar fi, conform lui Neil J. Smelser (1962, 5), următoarea: mișcările

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
lui Neil J. Smelser (1962, 5), următoarea: mișcările religioase, migrațiile, vandalismele, panica, excentricitățile, moda, zvonurile, epidemiile sociale, mișcările de reformă. Dintre multiplele mecanisme psihosociologice pe care le desemnează sintagma "comportament colectiv", voi face referire la fenomenul modei (fashion) și al teribilismelor (fads). În ce sens adoptarea unei mode poate fi considerată o formă specifică de comportament colectiv? Răspunsul la această întrebare vizează cele trei modalități prin care am gândit structura acestui subcapitol. În primul rând, un răspuns poate fi dat în

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
modei trebuie analizat în relație cu un ansamblu de norme care funcționează ca repere de comportament și sursă de identificare pentru membrii unui colectivități (F. Chazel, 1992/2005, 335). Conform autorilor teoriei normei emergente, moda accentuează distincțiile de status, în timp ce teribilismele le estompează (D.L. Miller, 1985, 151). Voi ilustra cele spuse cu două cercetări care confirmă predicția normei emergente a comportamentului colectiv. În primăvara anului 1974, teribilismul de a alerga în public fără haine (streaking) devenise o preocupare constantă printre tinerii

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
1992/2005, 335). Conform autorilor teoriei normei emergente, moda accentuează distincțiile de status, în timp ce teribilismele le estompează (D.L. Miller, 1985, 151). Voi ilustra cele spuse cu două cercetări care confirmă predicția normei emergente a comportamentului colectiv. În primăvara anului 1974, teribilismul de a alerga în public fără haine (streaking) devenise o preocupare constantă printre tinerii din universitățile și colegiile americane. În anul 1974, timp de trei luni, din luna februarie și până în luna aprilie, un număr de 1.061 de astfel

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
1.061 de astfel de "incidente" au fost raportate de mass-media și de poliție. Plecând de la postulatele teoriei normei emergente, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea cu care mass-media prezenta incidentele anterioare și cu nivelul complexității teribilismelor din alte universități. Metodologia cercetării a cuprins un chestionar aplicat

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
poliție. Plecând de la postulatele teoriei normei emergente, Benigno E. Aguirre, Enrico L. Quarantelli și Jorge L. Mendoza (1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea cu care mass-media prezenta incidentele anterioare și cu nivelul complexității teribilismelor din alte universități. Metodologia cercetării a cuprins un chestionar aplicat unui eșantion alcătuit din 1.000 de studenți din aproximativ 1.543 de

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
1988, 569) au testat ipoteza potrivit cărei probabilitatea apariției unor teribilisme în colegiile americane crește proporțional cu prestigiul campusului vecin care experimentase inițial teribilismul, cu numărul sancțiunilor aplicate, cu acuratețea cu care mass-media prezenta incidentele anterioare și cu nivelul complexității teribilismelor din alte universități. Metodologia cercetării a cuprins un chestionar aplicat unui eșantion alcătuit din 1.000 de studenți din aproximativ 1.543 de universități. Întrebările au vizat în principal colectarea unor date privind atitudinea studenților fața de teribilismul de a

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
nivelul complexității teribilismelor din alte universități. Metodologia cercetării a cuprins un chestionar aplicat unui eșantion alcătuit din 1.000 de studenți din aproximativ 1.543 de universități. Întrebările au vizat în principal colectarea unor date privind atitudinea studenților fața de teribilismul de a alerga dezbrăcat în public, inițierea și durata manifestărilor, controlul administrativ, sancțiunile aplicate în universitate, intervenția mass-media și a poliției. Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost completate de rezultatele unor foi de observație înregistrate de anumiți voluntari în

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
inițierea și durata manifestărilor, controlul administrativ, sancțiunile aplicate în universitate, intervenția mass-media și a poliției. Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost completate de rezultatele unor foi de observație înregistrate de anumiți voluntari în campusurile universitare cuprinse în cercetare. Majoritatea teribilismelor au început în campus în timpul zilei (95%). Periodicitatea teribilismelor era proporțională cu numărul de studenți din universități: cu cât acesta era mai ridicat, cu atât teribilismele durau mai mult. De asemenea, universitățile prestigioase cunoșteau o amploare mai mare a formelor

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
universitate, intervenția mass-media și a poliției. Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost completate de rezultatele unor foi de observație înregistrate de anumiți voluntari în campusurile universitare cuprinse în cercetare. Majoritatea teribilismelor au început în campus în timpul zilei (95%). Periodicitatea teribilismelor era proporțională cu numărul de studenți din universități: cu cât acesta era mai ridicat, cu atât teribilismele durau mai mult. De asemenea, universitățile prestigioase cunoșteau o amploare mai mare a formelor de teribilism decât cele considerate a avea un nivel

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
foi de observație înregistrate de anumiți voluntari în campusurile universitare cuprinse în cercetare. Majoritatea teribilismelor au început în campus în timpul zilei (95%). Periodicitatea teribilismelor era proporțională cu numărul de studenți din universități: cu cât acesta era mai ridicat, cu atât teribilismele durau mai mult. De asemenea, universitățile prestigioase cunoșteau o amploare mai mare a formelor de teribilism decât cele considerate a avea un nivel mai scăzut. Figura 2.1. Anul care a lansat moda streaking (1974) (apud D. Morris, 1982/1995

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
început în campus în timpul zilei (95%). Periodicitatea teribilismelor era proporțională cu numărul de studenți din universități: cu cât acesta era mai ridicat, cu atât teribilismele durau mai mult. De asemenea, universitățile prestigioase cunoșteau o amploare mai mare a formelor de teribilism decât cele considerate a avea un nivel mai scăzut. Figura 2.1. Anul care a lansat moda streaking (1974) (apud D. Morris, 1982/1995, 250) În 98% din cazuri, subiecții de sex feminin și masculin au protestat separat. Pentru studenți

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]