224,754 matches
-
masca ia locul înfățișării adevărate; concretul substituie ideea. Cel puțin așa am putea spune. În realitate, o astfel de interpretare e la rîndu-i deformatoare. Căci masca și înfățișarea adevărată, concretul și ideea sînt una. Se suprapun, se confundă, instituie un teritoriu al iluziei. În fine, ceea ce contează pentru Caragiale sînt reliefurile vizibile. Într-un loc, el face aproape apologia acestei situații. Iată: "Petrecerile cu mult înainte pregătite rar se întîmplă să iasă bine; cîtă vreme, cele încinse așa la întîmplare, pe
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
lacrimilor fusese, omenește vorbind, doar o glumă, iar din punct de vedere literar, una cred că bunicică.... Soarta, norocul, hazardul, cum vreți, face ca această auto-recenzie, un fleac, la urma urmei, să fi avut un ecou puternic taman în Teleorman, teritoriul lui Moromete... Același noroc intervine la țanc, și de astădată, determinând așa-zisa recenzie să devină de fapt obiectivă, fără voia mea. Cititorul știe prea bine că }oiu nu a fost niciodată un paranoic, un nebun, un lăudăros deșănțat, un
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
Dumitru Hurubă Mi se pare mie, sau din ce în ce mai rar vedem la televizor câte-un reportaj de la ședințele Parlamentului ? Poate și pentru că pustietatea sălilor ne arată osârdia cu care aleșii noștri se ocupă de probleme de-ale electoratului în teritoriu 1)? Așa credem noi, telespectatorii, și e bine. Dar nu este un bine total, decât dacă acesta e completat de un altul, și anume: cu cât sunt mai puțini parlamentari în sala de ședințe, cu atât se vor votá mai
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
Parker, căsătoriți după 35 de ani de prietenie - și mai mult decât atât? Televiziunile s-au întrecut în a ne transmite în direct ceremonia. Dar eu sunt un cârtitor: tot timpul am avut-o în fața ochilor pe frumoasa Diana... 1)Teritoriu, s.n., (după etim. comunistă: teren (v.și parcelă, moșie, feudă etc.), conf.Dicț.de sinonime parlamentare, ediție de lux, vol.I și urm., în curs de apariție. 2)Prescurtat: P.A.N., proces tehnologic, relativ simplu, din care rezultă produsul finit numit
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
penibilă și sterilă, începută în 1901, căreia se părea că i s-a pus de mult punct. (Demontînd metodic teoria homosexualității lui Andersen, psihiatrul Hjalmar Helweg a fost încredințat că rezolvă "odată pentru totdeauna această obsesie interpretativă", concentrată asupra unui teritoriu incontrolabil și cu totul irelevant pentru cunoașterea și înțelegerea operei). Cercetători danezi temeinici și pasionați, precum Elias Bredsdorff, Erik Dal, Niels Ingwersen, Johan de Mylius, insistă ca poetul lor național să fie cunoscut și recunoscut ca geniu și de către ne-
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
titirit în coroana unui faraon - unde îi plăcea lui Téophile Gautier să-l vadă - și nimerește fără șovăire la cuibul ei de anul trecut, lipit pe grindă sub streașina căsuței babei Smaranda din Tupilați?!" Inutilă interogație! întrucît medicina reprezintă un teritoriu pe care viața cu toate ale sale se cuvine a fi nu doar investigată și slujită, "straja omenescului" asociindu-se cu o dăruire care poate dobîndi o alură de "sacerdoțiu", implicînd o "asceză". Se află aci o substanțială interferență între
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
ridice îndemînarea pînă la cotele înalte ale ideologiei. Pentru că în tot ceea ce a făcut Mattis-Teutsch, indiferent de expresia imediată, se resimte indubitabil amestecul subtil de nonșalanță tehnică, de manualitate, și de capacitate de abstractizare, de control strict al materiei din teritoriul înalt al ideii. Ca și Br�ncuși, încă o dată, el este un creator de axiome, un adversar declarat al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Br�ncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă vedere, ar fi doar convenție, limbaj și cod, în reveria ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și se apropie vertiginos de simbolistică, de magie, de subtilele teritorii ale disciplinelor inițiatice. Punctul, linia, suprafața, volumul etc. etc. nu sunt nici componente ale unui alfabet cultural și nici părți constitutive ale unor forme concrete, ci purtătoare ale unor mari energii, repere ale vieții înseși, ipostaze ale unor ample și
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
în partidul-strangulator al lui Năstase și Iliescu. Tot ce iese din gura arendașului politic provine din tezaurul de gândire și acțiune al pesedismului. Anii de guvernare au arătat că prețioasele indicații ale lui tov. Cosmâncă sunt literă de lege în teritoriu, fie că e vorba de partid, fie de administrație. Cuvintele acestea iau, totuși, prin surprindere, pentru că niciodată până acum ele n-au dezvăluit mai limpede identitatea și aspirațiile pesedistului-standard. Uitate sunt vremile "comunistului de omenie" și ale "oamenilor de bine
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
regimului comunist din România. Ion Iliescu are chiar curajul să vorbească despre „patriotismul, care nu li se poate, totuși, nega” lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu (vezi p. 150). În cîteva rînduri, Vladimir Tismăneanu încearcă să-și introducă interlocutorul pe teritoriul fascinant al istoriei contrafactuale (ce s-ar fi întîmplat dacă țările din Est ar fi acceptat Planul Marshall? Unde ar fi ajuns cehii cu reformele dacă sovieticii nu ar fi intervenit în 1968), dar președintele refuză aceste exerciții de fantezie
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
familia de la monotonie (în spațiul real), dar și tărîmul zînelor de la dispariție (în spațiul poveștii absolute). Peter Pan nu spune numai istoria unor copii, ci prezintă și o lume în care realul și fantasticul se întrepătrund fluid, între aceste două teritorii bariera viață - imaginație fiind complet absentă. Dacă convenția permite o asemenea legătură cînd este vorba despre copii, ce se întîmplă cînd realitatea și povestea nu sînt clar delimitate în istorisirile unui adult? Peștele cel mare oferă astfel ocazia unei meditații
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
acțiunii, imprimînd atmosferei un aer ciudat, un amestec de sfîrșit de lume, în care orice început este amînat, un amestec de zi și noapte, o lîncezeală prelungită la infinit, o stare de provizorat, un interval, cum ar spune Pleșu, un teritoriu pe care trenează melancolia chefurilor și amînarea deciziei de a le pune capat, de a intra în ritmul obișnuit cotidian. Complicitățile, aranjamentele, jocurile de culise se pun la cale cu voluptate de către Sir Toby și alaiul său de cheflii. Sir
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
banc intertextual, ca să zicem așa: „Înainte de Paști, Premierul Năstase a sortat ouăle în proaspete și declasate”. Prima frază a știrii sună astfel: „Proprietarul fermei de găini de la Cornu, premierul Adrian Năstase, a emis o hotărîre prin care ouăle comercializate pe teritoriul României se împart în două categorii: proaspete și declasate.” Nu cu mult timp în urmă premierul-fermier își invita adversarii să-i numere ouăle, ceea ce a stîrnit o adevărată furtună mediatică.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
să ieși în lume! Dar ce unește aceste cărți atât de diferite totuși? O spune foarte bine Florin Iaru în pre/postfața Timișoarei în trei prieteni: „Dacă poezia nu e frumoasă, daca nu are șarm și elegantă, chiar atunci când străbate teritorii întunecate, nu e poezie.” De luat aminte! Anca Pedvis, Tirada de pe Muntele Placid/The Mount Placid tirade, Editura Fundației Culturale Române, București, 2003, 150 p. Poésie nr. 98/ septembre 2003, Théâtre Molière/ Maison de la Poésie, Paris, 144 p. Dan Mircea
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
cultele orientale (mithraismul, cultele siriene și palmirene, cultele microasiatice, cultele egiptene), după un sistem coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar nu mai puțin constructiv prin soluțiile novatoare, originale propuse în creionarea tabloului de ansamblu al evoluției creștinismului și a societății în Dacia romană și postromană sau în teritoriile vecine (p. 40-68, 107-176, 266-284, 296-364), în analiza detaliată, datarea și sublinierea semnificației unor monumente, artefacte și simboluri creștine (p. 17-33, 36-39, 69-73, 118-121, 143-146, 177-265, 271-274, 285-295, 372-516), în întregirea sau intereptarea unor inscripții mărunte gnostice, creștine sau laice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o vom prezenta în următoarele rânduri, Roman Discoveries in the East Carpathian Barbaricum(1st Century B.C. - 5th Century A.D.), este structurată pe cinci capitole, după cum vom detalia pe parcursul prezentării. Aceasta reprezintă teza de doctorat a autorului, Descoperiri ro mane în teritoriile dacice dintre Carpați și Prut (sec I a.Chr. - V p.Chr.), susținută în anul 2010. Primul capitol, Introduction (p. 9-23), este structurat pe mai multe subcapitole, după cum urmează: A. Approach motivation and necessity (p. 9-10); B. Methodological remarks (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
necessity (p. 9-10); B. Methodological remarks (p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a „dacilor liberi”, dar și în urma unor raiduri ale acestora (prăzi de război), sau constituind plata unor răscumpărări de prizonieri. Termenul „daci liberi” este utilizat din dorința de a-i distinge de ceilalți daci cuceriți de romani. Se pare că teritoriile neocupate de romani ce aparțin dacilor se aflau sub o atentă supraveghere a administrației imperiale, care cantona în provinciile Moesia Inferior și Dacia. Spațiul ocupat de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui catalog (Corpus), organizat conform prezentei diviziuni administrative (pe județe), ordonat alfabetic după locul descoperirii. Piesele sunt prezentate pe complexe, secțiuni și campanii, fiecare având
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr. se observă o frecvență scăzută a acestora, din cauza dispariției centrelor fortificate geto-dacice, iar pentru secolele IV-V p.Chr. este semnalată o preferință pentru produsele culturii Sântana de Mureș. Acestea puteau fi realizate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
anumite reglementări de ordin politico-economic în privința tranzitului de bunuri și oameni, controlat prin punctele de la Barboși, Dinogetia și Aliobrix, precum și implicarea soldaților în activitățile economice. Pe baza acestor precizări, autorul a stabilit existența unor drumuri cu un rol economic în teritoriul „dacilor liberi”. Relațiile comerciale dintre Imperiul Roman și „Barbari” se făceau în funcție de statutul politic al populațiilor, de apartenența etnică, de formele de economie practicată, de dispunerea căilor comerciale. În urma prezentării materialului arheologic din această zonă, autorul face trimitere la o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în ceea ce privește abordarea subiectului, autorul lăsând loc liber discuțiilor. În concluzie, lucrarea lui Costin Croitoru, Roman Discoveries in the East Carpathian Barbaricum (1st Century B.C. - 5th Century A.D.), este importantă datorită materialului publicat și întocmirii unui „Corpus” al produselor romane din teritoriul ocupat de „dacii liberi”. Pe viitor, odată cu publicarea celorlalte piese arheologice din muzee, se poate întocmi un catalog mai detaliat în ceea ce privește analiza pieselor, cu o abordare interdisciplinară. Atunci ne vom forma o imagine mult mai clară în privința circulației acestor „importuri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oferta de teme și prilejuri de cunoaștere și reflecție oferite de acest volum a cărui lectură respectă un vechi adagiu latin: cel al îmbinării plăcutului cu utilul. Sombart îi mai adaugă acestui coktail și ingredientele provenite din incursiunile cognitive în teritoriile pînă nu de mult tabuizate, ale erotismului și sexualității. Femeia este viitorul bărbatului nu are nimic de-a face cu manifestele feministe sau post feministe - ceea ce rezultă deja din titlu; căci deși subiectul gramatical al propoziției este femeia, viitorul este
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
gândesc întotdeauna cu recunoștință ca la niște Oameni-zei. Dar iubesc la fel de mult TVR 2 și fiindcă: 3.E un post de televiziune cu personalitate și absolut independent, funcționând în baza unui fus orar nou (de ex., ora 19 oficială de pe teritoriul României, acolo e 19 și 5-6 minute - demonstrația s-a făcut și în perioada serialului Miracole); 2.Oana Zăvoranu ne așteaptă sâmbăta “la 2/TVR 2”, într-o emisiune care începe la ora 1(!) (13). Dincolo de acest generic oarecum misterios
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]