1,280 matches
-
Radu Stanca. Deși consideră romantismul o permanență, Z. nu atribuie caracter romantic inerent simbolismului, expresionismului și suprarealismului. În general, studiul frizează superficialitatea, pe de altă parte irită prin prețiozitate. Neajunsuri de felul acesta, cărora li se adaugă formulări confuze, improprietăți terminologice etc., afectează și analiza consacrată naturalismului, intitulată Sub semnul realului (1974). Debutând cu geneza curentului și manifestarea sa în Franța, studiul descrie și forme proprii altor literaturi (germană, italiană, spaniolă, anglo-irlandeză, norvegiană, daneză, suedeză, rusă, polonă, maghiară, română etc.), stabilind
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
VII. NOȚIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI asist. univ. drd. Oana Rusu Universitatea ‘Al.I.Cuza’ Iași Prezentul material își propune să aducă în atenția cititorului o serie de precizări terminologice ce vizează: a) integrarea socială a individului în cadrul societății în care acționează (de asemenea, este delimitat și conceptul de socializare, cu procesele corelate acestuia, evidențiind rolul pe care îl îndeplinește în actul educativ), b) politicile sociale (definiții, tipologie, indicatori ai
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
Sănătății), Philip Wood prezintă trei aspecte în abordarea problemelor legate de abaterile de la starea de echilibru și definește termenii specifici în funcție de aspectul analizat: 1. Aspectul organic deficiență; 2. Aspectul funcțional - incapacitate (dizabilitate); 3. Aspectul social - handicapul propriu-zis: ( Abrudan, 2005). Precizări terminologice ONU estima, în anul 1950, că aproape 3 % din populația globului suferea de un tip sau altul de incapacitate. În anul 1983, statisticile ONU estimau un număr de peste 500 de milioane de persoane cu dizabilități (deficiențe) fizice, mentale sau senzoriale
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
restaurator 179 11.6. Deceniul marii literaturi curriculare 180 11.7. Explozia cercetărilor psihopedagogice și curriculumul în anii ’60-’70 181 Note și referințe bibliografice 182 Capitolul XII. Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologia 185 12.1. O problemă terminologică 185 12.2. Accepțiuni moderne 187 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentă 189 12.4. Etapele optimizării curriculare moderne 191 12.4.1. Două aspecte fundamentale 191 12.4.2. Modelul pentafazic al optimizării curriculare moderne 192 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
L.J. Briggs, W. Wager, Principles of Instructional Design, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1974. Capitolul XIItc "Capitolul XII" Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologiatc "Optimizarea modernă a curriculumului\: teoria și tehnologia" 12.1. O problemă terminologicătc "12.1. O problemă terminologică" Odiseea curriculumului modern, marcată de varietatea teoriilor și doctrinelor, a antrenat grave probleme terminologice. Autorii au adoptat fără nici un fel de reținere numeroase concepte cărora le-au conferit funcții descriptive și prescriptive. Nu de puține ori au recurs, în același
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
XIItc "Capitolul XII" Optimizarea modernă a curriculumului: teoria și tehnologiatc "Optimizarea modernă a curriculumului\: teoria și tehnologia" 12.1. O problemă terminologicătc "12.1. O problemă terminologică" Odiseea curriculumului modern, marcată de varietatea teoriilor și doctrinelor, a antrenat grave probleme terminologice. Autorii au adoptat fără nici un fel de reținere numeroase concepte cărora le-au conferit funcții descriptive și prescriptive. Nu de puține ori au recurs, în același scop, la expresii metaforice, eufemisme, sinonime și paronime derutante. Sensurile denotative ale unor termeni
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
model curricular le urmează. Dar acestea există. Curricula moderne s-au apropiat semnificativ de o știință curriculară unitară și, în orice caz, au impus o tehnologie coerentă de proiectare și transpunere în practică a demersurilor curriculare de bază. Dincolo de babilonia terminologică, se pot depista aceleași obsesii teoretice și practice care rezidă în repudierea principalelor metehne ale așa-zisei educații clasice practicate în școlile tradiționale: caracterul livresc, magistrocentrismul, accentul excesiv pus pe instruirea informativă, izolarea școlii față de viață și societate, ignorarea individualității
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de orientare axiologică a curriculumului educațional. În consecință, Wheeler a propus depășirea situației printr-un demers rațional. Acesta presupune, înainte de toate, identificarea conceptelor și a ideilor fundamentale implicate în orientarea curriculară și apoi clarificarea lor prin definiții operaționale și standarde terminologice. Într-o asemenea situație se află, de exemplu, conceptele referitoare la finalitățile educației. D.K. Wheeler arată că expresii precum „educația pentru o viață mai bună” sau „educația pentru dezvoltarea plenară a personalității” sunt înțelese diferit de diversele comunități culturale sau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nu are rost să analizăm dacă aceste expresii pot fi echivalate cu „dezvoltare curriculară” sau „optimizare curriculară”, cum se întâmplă adesea. Mai important este să evităm erorile care pot apărea în practică din cauza acestor confuzii sau echivalări forțate de ordin terminologic. Aceste erori pot deveni foarte grave în practica organizării și conducerii reformelor educaționale, care includ și reforme curriculare. Cea mai primejdioasă dintre ele este aceea de a reduce reforma curriculară la dimensiunea tehnică și, în special, la „designul curricular”, urmată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Havighurst, Human Development and Education, Longmans, Green, New York, 1953. 27. J.T. Tykociner, Zetetics and Areas of Knowledge, capitolul IV, în S. Elam (ed.), Education and the Structure of Knowledge, Rand McNally & Co., Chicago, 1964, citat de Wheeler, op. cit. Etimologia inovațiilor terminologice introduse de Tykociner a fost menționată de autorul acestui volum. 28. Studiul de bază dedicat de Renzo Titone „modelului holodinamic” este „Il modello olodinamico come ipotesi integrata dell’apprendimento educativo”, în volumul Modelli psicopedagogici dell’apprendimento, Armando, Roma, 1974, pp.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
forbidden verb, un „verb interzis” de canonul behaviorist al designului instrucțional modern. Gândirea postmodernistă însă reabilitează, ba chiar ridică înțelegerea în vârful panteonului argotic al terminologiei postmoderne. Dar nu numai înțelegerea își recâștigă statutul discursiv. Gândirea postmodernă suspendă toate tabuurile terminologice ale designului modern. Expresiile culturale și spirituale, întemnițate de designul modern, sunt eliberate și ridicate la rang de noblețe de designului postmodern. Aceasta pentru că designul instrucțional postmodern se ambiționează să dea răspunsuri tuturor problemelor vieții practice și tuturor experiențelor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în care se folosesc animale. CAPITOLUL 11TC "CAPITOLUL 11" Integrarea copiilor cu dizabilități în școala publicătc "Integrarea copiilor cu dizabilități în școala publică" 11.1. Educația integrată - analiză teoretică și delimitări terminologicetc "11.1. Educația integrată - analiză teoretică și delimitări terminologice" În anul 1988, UNESCO a elaborat și lansat o nouă teză care, ulterior, a stat la baza directivelor de acțiune ale Conferinței Mondiale a Educației Speciale de la Salamanca 1 din anul 1994: „Educația integrată și reabilitarea pe baza resurselor comunitare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
curent, stigmatizând însă reliefarea sordidului de către Zola și adepții săi ca „realism scârbos”. Criticii români de seamă, de la Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea la Tudor Vianu, G. Călinescu și cei de după al doilea război mondial, sprijină în fond r., însă terminologic acest concept mai circulă uneori sub semnul ambiguității. În Istoria literaturii române (1991), I. Negoițescu numește „naturalism” întregul r. al perioadei interbelice, în care include abuziv și proza lui Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide ș.a. În cvasiunanimitatea
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
de tineri exegeți care după 1990 au contribuit la trezirea interesului pentru această zonă culturală. Tălmăcirile din Sf. Augustin (De dialectica, De Magistro, Confessiones), Plotin, William Ockam, Thomas de Aquino sau din Emmanuel Swedenborg se remarcă prin corectitudinea transpunerii, adecvarea terminologică, acuratețea expresiei și printr-o orientare constantă către sensibilitatea stilistică a cititorului modern. Amplitudinea și rafinamentul comentariilor ies în evidență și în versiunea românească a marii antologii de poezie medievală Carmina Burana, alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
publicate de N. în România rămân realizări modeste, în pofida pretențiilor de a înnoi domeniul vizat. Cămașa lui Nessus (1973), de pildă, reunește eseuri de estetică teatrală - mai degrabă de filosofie a artei - fără mare relevanță, formulate alambicat, sufocate de gongorism terminologic și de o sintaxă distorsionată. La curent cu evoluțiile moderne, bunăoară cu interpretarea operei lui Shakespeare întreprinsă de Jan Kott ori de regizorul Peter Brook, eseistul pare să fi încercat, fără succes, să rivalizeze cu aceștia. Contestate aspru și ironizate
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
de ordine socială, de a se convinge unii pe alții că există o asemenea ordine caracteristică diferitelor împrejurări sociale și, mai general, întregii societăți (Garfinkel, 1967; Ciccourel, 1974; Mullins, 1973; Turner, 1978; Vlăsceanu, 1982; Ungureanu și Costea, 1983). Utilizând schema terminologică propusă mai înainte, am putea caracteriza etnometodologia ca un idealism sociologic de factură subiectiv-individuală. Indivizii, în mod izolat, utilizând un set de metode cognitive ce urmează a fi descoperite de sociolog, fac efortul de a crea ideea unei lumi sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Kürti) a fi o ,,știință democratică”, venită din afara lumii academice centralși est-europene, sau chiar exaltată (ca În Slovenia, cf. Rajko Muršič) drept o ,,mântuire științifică”. Este dificil de precizat, În cazul Europei Centrale și de Est, măsura În care dezbaterea terminologică dintre etnografie, etnologie și antropologie ține de rațiuni teoretice sau de un anumit context sociopolitic. Dacă preferința pentru etnologie sau národopis (În Cehia, cf. P. Skalník, sau Slovenia, cf. R. Muršič) are un substrat ideologic centrat pe afirmarea sau definirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau ,,etnologie” din regiune Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oarecare doză de vag, la fel ca orice concept dorit atotcuprinzător pentru o realitate diversă și consistentă. Problema definirii generației ’80 rămâne spinoasă, cum se întâmplă când e vorba de circumscrierea cu precizie a unei generații sau promoții literare. Opțiunile terminologice sunt diverse, motivate adeseori subiectiv. Există, în demersul de periodizare a istoriei literare, distincția între generație și promoție. Se consideră că o nouă generație literară apare o dată la treizeci de ani, în vreme ce promoțiile pot fi decenale. Astfel, Laurențiu Ulici, în
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Reușește să fixeze într-o ecuație clară raporturile efective dintre practica literaturii și numele cu care a fost desemnată vreme de secole. Se infirmă astfel falsa impresie de coincidență absolută sau, dimpotrivă, de divergență totală, dintre realitatea creației și realitatea terminologică a domeniului, care a întreținut dispute aprige în teoriile literaturii. Se redimensionează și orgoliul noutății absolute, renăscut ciclic cu agresivitate rituală în domeniu. Nici antiliteratura, asupra căreia modernitatea revendică priorități absolute, nu face excepție. Se justifică astfel insistența teoreticianului asupra
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
de bază ale machetei semantice. De aici decurg o anume indeterminare congenitală a ideii de literatură, dar și posibilitatea consecutivă a schematizării și modelării ei. Fără să fie încă explozive, o serie de tensiuni fondatoare - care vor zgudui periodic tectonica terminologică a literaturii - se anunță acum. Printre altele, conflictul dintre poezie și literatură, reputat ca fiind relativ târziu și mai ales modern. E de reținut din aceeași perioadă prestigiul simbolic al literaturii - rar atins mai târziu în sistemul sociocultural - de valoare-pilot
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
cum să fim profesioniști ai ambiguității, „intelectuali” capabili să-și compenseze lașitatea existențială recurgând la practica logoreei. Treptat, am acceptat că filozofia, literele, dreptul și chiar teologia sunt niște discipline care n-au ambiții mai mari decât rezolvarea unor litigii terminologice. Trunchiul culturii primite de-a gata se îndepărtase de rădăcinile cultului, atât de familiar străbunicilor noștri. Etica ne preocupa doar cu titlu de provizorat. Cum puteam deveni mai buni sau cum s-ar înmulți virtutea - aceste întrebări ni s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vast al inteligenței creștine. Cheia, în toate aceste demersuri, rămâne capacitatea de a indica puterea credinței de a recapitula dialectic toate achizițiile meritorii ale culturii seculare. O hermeneutică teologică a istoriei religiilor ne-creștine presupune elaborarea unui sistem de corespondențe terminologice și conceptuale, cu ajutorul căruia neofitul poate identifica într-o anumită tradiție (e.g., elenismul platonizant) elementele de adevăr desăvârșit (e.g., critica idolatriei) și neadevăr viciat care, la întâlnirea cu revelația creștină, se limpezesc definitiv. Atributul nuanțelortc "Atributul nuanțelor" Prioritatea teologiei ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
abstracte și literare” în postcomunism, vezi textul meu din 1991, „O «politică abstractă și literară»: intelighenția și democrația”, apărut în volumul Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997 (ediția a II-a, 1998), pp. 114-123. Tot acolo, vezi distincțiile terminologice dintre intelectuali și intelighenție, orientări bibliografice minimale și sugestii de cercetare. Dintre cercetările desfășurate în ultimii ani, care au generat o mică industrie editorială, cele mai interesante sunt acelea în care apare numele lui Jürgen Kocka, inspiratorul și susținătorul unor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]