593 matches
-
conforma la directivele europene privind protecția mediului. Potrivit Anexei a VII-a a Tratatului de Aderare, primul termen de conformare la normele de emisii de sulf, respectiv 31 decembrie 2008, este aplicat pentru o instalație care aparține Electrocentrale Deva. Urmează termocentrala Doicești, unde unul dintre grupuri avea termen până la 31 decembrie 2009. În anul 2010 expiră alte termene pentru complexurile energetice Turceni și Craiova și termocentrala Păroșeni. În perioada regimului comunist toată producția, transportul și distribuța de energie aparținea Statului Român
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
sulf, respectiv 31 decembrie 2008, este aplicat pentru o instalație care aparține Electrocentrale Deva. Urmează termocentrala Doicești, unde unul dintre grupuri avea termen până la 31 decembrie 2009. În anul 2010 expiră alte termene pentru complexurile energetice Turceni și Craiova și termocentrala Păroșeni. În perioada regimului comunist toată producția, transportul și distribuța de energie aparținea Statului Român. Prin restructurarea RENEL și privatizările din ultimii ani, piața de energie electrică arată azi astfel: În urma liberalizării pieței, în prezent există și alți jucători pe
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Trotuș și o parte din petrolul importat din țările arabe. Gazele de sondă sunt asociate cu petrolul și au început să fie captate și dezbenzina-te doar de câteva decenii. Inițial erau folosite pentru uz casnic și pentru ardere în Termocentrala Comănești. În prezent cea mai mare parte a acestora este dirijată spre Combinatul Petrochimic Borzești, unde constituie o valoroasă materie primă pentru obținerea cauciucului sintetic, maselor plastice și rășinilor sintetice. Lista rafinăriilor ce au existat în Moinești și în satele
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
an). Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată, îndeosebi, prin industria cărbunilor (mai ales lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obține în cadrul hidrocentralelor și termocentralelor. În anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibili al Turciei a provenit din afara țări. Turcia susține un proiect de oleoduct între porturile sale, Samsun de la Marea Neagră, și Ceyhan de la Mediterana, care servește deja drept terminal pentru oleoductele care aduc
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
cu anul 1953, când publică lucrarea " Teoria și calculul turnurilor de răcire", întreprinde cercetări pe bază de contract cu Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) și Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice (ICEMENERG) pentru studiul turnurilor de răcire necesare termocentralelor, domeniul „schimb de căldură și masă” devenind principala sa direcție de cercetare. Rezultatele cercetărilor în domeniile amintite au fost publicate în peste 60 de articole în "Buletinul științific și tehnic IPT", "Buletinul Institutului de Energetica al Academiei RSR", revistele "Energetica
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
este cea mai mare termocentrală pe cărbune din America de Nord, producând până la 3.640 MW energie electrică pentru partea sudica a provinciei Ontario, Canada. Centrala electrică este deținută de Ontario Power Generation, o corporație a Guvernului din Ontario. A fost programată pentru închidere la începutul anului
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
2009 ca parte a angajamentului provinciei Ontario de a renunța la energia pe cărbune, dar acest proces a fost amânat în mod repetat. Centrala electrică este planificată să schimbe cărbunele cu biomasă până în 2014. Ministerul Mediului din Canada a declarat termocentrala ca fiind cel mai mare poluator și cea mai mare sursă de gaze cu efect de sera din Canada. Construcția termocentralei a început la sfârșitul anilor 1960. Cele 8 unități identice au fost deschise în perioada 1972-1978. Cazanele și pulverizatoarele
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
mod repetat. Centrala electrică este planificată să schimbe cărbunele cu biomasă până în 2014. Ministerul Mediului din Canada a declarat termocentrala ca fiind cel mai mare poluator și cea mai mare sursă de gaze cu efect de sera din Canada. Construcția termocentralei a început la sfârșitul anilor 1960. Cele 8 unități identice au fost deschise în perioada 1972-1978. Cazanele și pulverizatoarele de cărbuni au fost construite de Babcock and Wilcox iar turbinele au fost construite de compania britanică Parsons (astăzi Siemens). Termocentrala
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
termocentralei a început la sfârșitul anilor 1960. Cele 8 unități identice au fost deschise în perioada 1972-1978. Cazanele și pulverizatoarele de cărbuni au fost construite de Babcock and Wilcox iar turbinele au fost construite de compania britanică Parsons (astăzi Siemens). Termocentrala este cuplată la rețeaua electrică prin linii cu tensiune cuprinsă între 230.000 și 500.000 de volți. Nanticoke este cea mai mare termocentrală din America de Nord și printre cele mai mari zece termocentrale din lume. Producția anuală variază între 20
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
construite de Babcock and Wilcox iar turbinele au fost construite de compania britanică Parsons (astăzi Siemens). Termocentrala este cuplată la rețeaua electrică prin linii cu tensiune cuprinsă între 230.000 și 500.000 de volți. Nanticoke este cea mai mare termocentrală din America de Nord și printre cele mai mari zece termocentrale din lume. Producția anuală variază între 20 și 24 miliarde kWh, suficientă energie electrică pentru a alimenta 2,5 milioane de case. Când cererea de energie electrică este mare, toate cele
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
construite de compania britanică Parsons (astăzi Siemens). Termocentrala este cuplată la rețeaua electrică prin linii cu tensiune cuprinsă între 230.000 și 500.000 de volți. Nanticoke este cea mai mare termocentrală din America de Nord și printre cele mai mari zece termocentrale din lume. Producția anuală variază între 20 și 24 miliarde kWh, suficientă energie electrică pentru a alimenta 2,5 milioane de case. Când cererea de energie electrică este mare, toate cele 8 unități sunt puse în funcțiune și asigură 15
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
energie electrică a provinciei Ontario. Personalul de la Nanticoke număra aproximativ 600 de angajați, inclusiv ingineri, tehnicieni, responsabili cu întreținerea mecanica și electrică, operatori de echipamente, tehnicieni de mediu, manageri și administratori. Guvernul din Ontario și-a propus să închidă toate termocentralele pe cărbuni până în 2009 la cererea organizațiilor ce reprezintă asistentele și medicii, comunitățile și grupurile de mediu. Provincia nu putea să înlocuiască producția din Nanticoke până la termenul-limită. Provincia examina să înlocuiască această energie cu centralele nucleare și să construiască încă
Centrala electrică Nanticoke () [Corola-website/Science/321020_a_322349]
-
Centrala electrică de termoficare Govora este o termocentrală situată în județul Vâlcea, pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea Sud lângă combinatul Oltchim. Centrala electrică de termoficare Govora a fost înființată în 1959 și s-a dezvoltat o dată cu dezvoltarea orașului Râmnicu Vâlcea și a combinatului chimic Oltchim. Între 1969 - 1990
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
proiect de retehnologizare pentru conformarea la normele de mediu. Acest proiect este în valoare de 66 de milioane de euro iar fondurile provin din trei surse: 50 % din fonduri europene, 45 % de la bugetul de stat și 5 % de la bugetul local. Termocentrala funcționează pe baza lignitului inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Berbești și Alunu, situate la aproximativ 40 km distanță de termocentrală. Cărbunele este transportat cu trenul la Govora pe linia de cale ferată Băbeni - Alunu. Termocentrala are capacitatea de a
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
fondurile provin din trei surse: 50 % din fonduri europene, 45 % de la bugetul de stat și 5 % de la bugetul local. Termocentrala funcționează pe baza lignitului inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Berbești și Alunu, situate la aproximativ 40 km distanță de termocentrală. Cărbunele este transportat cu trenul la Govora pe linia de cale ferată Băbeni - Alunu. Termocentrala are capacitatea de a funcționa suplimentar pe bază de păcură și gaze naturale însă, în ultimii ani, producția s-a realizat preponderent pe bază de
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
5 % de la bugetul local. Termocentrala funcționează pe baza lignitului inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Berbești și Alunu, situate la aproximativ 40 km distanță de termocentrală. Cărbunele este transportat cu trenul la Govora pe linia de cale ferată Băbeni - Alunu. Termocentrala are capacitatea de a funcționa suplimentar pe bază de păcură și gaze naturale însă, în ultimii ani, producția s-a realizat preponderent pe bază de cărbune. Termocentrala are capacitate de depozitare a 500.000 de tone de cărbune concasat și
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
este transportat cu trenul la Govora pe linia de cale ferată Băbeni - Alunu. Termocentrala are capacitatea de a funcționa suplimentar pe bază de păcură și gaze naturale însă, în ultimii ani, producția s-a realizat preponderent pe bază de cărbune. Termocentrala are capacitate de depozitare a 500.000 de tone de cărbune concasat și 10.000 m³ de păcură. CET Govora intenționează să construiască o centrală de cogenerare a energiei termice și electrice pe bază de biomasă. Această centrală este planificată
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
pe bara colectoare cu o capacitate de producție de 2100 t/h abur la 137 bar și o putere electrică de 200 MW, pot livra în condiții economice 485 t/h abur industrial și 270 Gcal/h apă fierbinte. Actualmente, termocentrala are o capacitate termică instalată de 315 MW și deservește un număr total de 82.500 de persoane. În anul 2001, producția de electricitate a centralei a fost de 0,3 TWh.
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
obișnuită fiind ignitubulară, cu volum mare de apă. Toate aceste cazane produc apă fierbinte, cu o presiune de cel mult 10 bar și o temperatură de cel mult 95. Pentru încălzirea unor zone și mai mari se apelează la cazanele termocentralelor sub forma termoficării. Centralele de perete au puteri cuprinse între 10 - 100 kW și folosesc drept combustibil gaz natural și foarte rar combustibil lichid. Randamentul lor termic brut trebuie să fie de cel puțin 90 % în cazul centralelor fără condensare
Cazan de încălzire () [Corola-website/Science/318436_a_319765]
-
mari, s-au construit "cazane pentru apă fierbinte" (CAF), a căror destinație în principiu este ridicarea temperaturii apei folosite la termoficare la temperatura de 150 în perioada de iarnă. În regim de toamnă și primăvară temperatura agentului termic livrat de termocentrală punctelor termice este de până la cel mult 105. Acest agent este preparat în termocentrală folosind drept agent de încălzire abur extras din turbină prin priza de termoficare, la presiunea de 1,2 - 2 bar, și care are temperatura de 110
Cazan de încălzire () [Corola-website/Science/318436_a_319765]
-
este ridicarea temperaturii apei folosite la termoficare la temperatura de 150 în perioada de iarnă. În regim de toamnă și primăvară temperatura agentului termic livrat de termocentrală punctelor termice este de până la cel mult 105. Acest agent este preparat în termocentrală folosind drept agent de încălzire abur extras din turbină prin priza de termoficare, la presiunea de 1,2 - 2 bar, și care are temperatura de 110 - 120. În regim de iarnă, acest nivel termic este insuficient și trebuie ridicat, de
Cazan de încălzire () [Corola-website/Science/318436_a_319765]
-
emisiilor de gaze cu efect de seră prin reducerea consumurilor energetice și utilizarea energiei din surse regenerabile. Una dintre cele mai bune acțiuni pentru reducerea încălzirii globale este reducerea consumului de energie prin: Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporțional scade cantitatea ce combustibil consumată, deci emisiile de CO în atmosferă. Producția de CO în România depășește pe cea a Regatului Unit datorită tehnologiilor ineficiente. În scopul reducerii emisiilor de CO se recomandă utilizarea energiilor care nu se bazează
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
ecologic. Pentru asigurarea necesităților energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat arderii a cca. 15 % din suprafața agricolă. Opțiunea este sprijinită de American Corn Growers Assocication (AGCA - ) și National Corn Growers Assocication (NGCA - ). Arderea se poate face atât în termocentrale, care însă trebuie echipate cu instalații de ardere adaptate acestui tip de combustibil, cât și în instalații de încălzire individuale care ard boabe de porumb în loc de peleți, instalații care se găsesc în comerț. Altă cale este fermentarea porumbului în vederea producției
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
plin proces de colmatare (aluviuni venite de pe râu și versanți). Alimentează cu apă potabilă orașele Dărmănești, Comănești, parțial Bacău, Târgu Ocna, Onești cu ajutorul a trei magistrale DN 1000 mm din oțel dintre care una este cu scop industrial pentru Sucursala Termocentrale Borzești. Între 1950 și 1960, Valea Trotușului cunoaște o mare înflorire social-economică, de unde a necesitat construcția unui mare baraj de alimentare cu apă potabilă și industrială pentru orașele Onești, Târgu Ocna, Comănești, Moinești. Șeful de stat al Republicii Socialiste România
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
care folosește energia geotermala. La 500 de metri extrag apă de 150 de grade Celsius, iar la 1.000 de metri, 300 grade Celsius. Ei au început exploatarea de 60-70 de ani. Au realizat că în loc să aibă cenușă toxică de la termocentrale, mai bine folosesc apă caldă de sub ei. Acum 80 la suta din energia lor este din surse geotermale, iar 12% din alte resurse regenerabile. Aproape toate locuințele din întreaga insulă sunt încălzite cu apă termala, de acolo vine și apă
Energie geotermică () [Corola-website/Science/304465_a_305794]