822 matches
-
modificarea mecanismului de reacție. Există o bună corelație între Ea, α și Mc, ca dovadă a mecanismului complex de reticulare care are loc la formarea copolimerilor macroporoși. În concluzie, degradarea termică poate fi considerată consecința unui ansamblu de factori: parametrii termodinamici ai sintezei, parametrii de solubilitate ai diluanților și structura chimică și morfologică a copolimerilor reticulați rezultați. Astfel, proba A6, cea mai stabilă din punct de vedere termic, a fost realizată în prezența celei mai mici cantități de mediu inert, iar
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
sintezei, parametrii de solubilitate ai diluanților și structura chimică și morfologică a copolimerilor reticulați rezultați. Astfel, proba A6, cea mai stabilă din punct de vedere termic, a fost realizată în prezența celei mai mici cantități de mediu inert, iar calitatea termodinamică a acestuia a permis realizarea unui echilibru între reacțiile de ciclizare și reticulare. Concluzii Utilizând tehnica polimerizării în suspensie au fost preparați noi copolimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de trimetilolpropan triacrilat și N-p-carboxifenil-maleimidă. Caracterizarea acestor copolimeri a
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
suprafață, numită suprafață interfazică, este cu atât mai mare cu cât dimensiunea unităților cinetice este mai mică. O suprafață interfazică mare determină o instabilitate ridicată a sistemului dispers coloidal. Cea mai importantă consecință a prezenței suprafeței interfazice o reprezintă instabilitatea termodinamică a coloizilor. Dacă particulele celor două componente sunt de dimensiuni mici, de ordinul a 10 -10 m și cu polarități apropiate, atunci amestecarea lor conduce la un sistem omogen, fără suprafață interfazică, stabil termodinamic, numit soluție micromoleculară. Un comportament particular
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
în ea toate elementele de simetrie ale celeilalate ( rotații, reflexii și translații periodice) iar simetria celeilalte faze este mai coborâtă . Tranziția de ordinul II de la starea ordonată la starea dezordonată se realizează prin creșterea temperaturii ( aceasta nu este o regulă termodinamică, de aceea se admit și excepții). Mărimea - parametrul de ordine s-a definit pentru caracterizarea cantitativă a modificării structurii corpului la trecerea prin punctul de tranziție . Simetria cristaluluui se schimbă numai în momentul în care devine exact zero. La trecerea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
lovituri orientate, etc) sau prin tratament termic (coacere) trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etc). La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare: din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
în ea toate elementele de simetrie ale celeilalate ( rotații, reflexii și translații periodice) iar simetria celeilalte faze este mai coborâtă . Tranziția de ordinul II de la starea ordonată la starea dezordonată se realizează prin creșterea temperaturii ( aceasta nu este o regulă termodinamică, de aceea se admit și excepții). Mărimea - parametrul de ordine s-a definit pentru caracterizarea cantitativă a modificării structurii corpului la trecerea prin punctul de tranziție . Simetria cristaluluui se schimbă numai în momentul în care devine exact zero. La trecerea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
lovituri orientate, etcă sau prin tratament termic (coacereă trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etcă. La fel se produce și fenomenul de recristalizare a unor minerale din scoarța terestră sub acțiunea factorilor termodinamici și a proceselor metamorfice. Exemplu: transformarea calcarelor în marmore, transformările polimorfe ale bioxidului de siliciu ( cuarț, tridimit, etc) și a carbonatului de calciu ( aragonit, calcit). Există mai multe posibilități de cristalizare:din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
197, Oscar Klein 198 și Werner Heisenberg. La vârsta de 20 de ani i se decernează medalia de aur a Academiei Regale de Științe și Litere a Danemarcei pentru măsurarea tensiunii de suprafață a lichidelor. Este numit lector în predarea termodinamicii la Universitatea din Copenhaga. În 1911, Bohr se angajează în studiul structurii atomului în laboratorul Cavendish și în studiul electromagnetismului. Dezbaterile dintre A. Einstein și N. Bohr devin obiect al cercetărilor de filosofie cuantică Bohr dezvoltă modelul atomului care-i
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
considerabil. Cu atât mai mult cu cât supravalorizarea identității etnice poate, În mod paradoxal, să ducă la dispariția a ceea ce se afirmă cu ostentație și să contribuie astfel la diminuarea diversității culturale. Într-adevăr, cea de-a doua lege a termodinamicii ne Învață că un sistem Închis și absolut omogen Încetează să mai producă lucru mecanic perceptibil din exterior. De aceea, putem să reținem avertismentul lui Bertrand Russell: „Lucrurile lăsate În voia lor tind să sfârșească În dezordine” (citat de Devereux
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grad al libertății de alegere, va fi mai ridicată: vor fi mai multe informații. 7. Entropia Una din importantele modificări pe care trebuie să le suporte teoria informației, la simpla analiză structurală a limbii, este introducerea unei noțiuni împrumutate de la termodinamică. Este vorba despre noțiunea de entropie. Al doilea principiu al termodinamicii, care privește entropia unui sistem (sau măsura incertitudinii aranjamentului elementelor sistemului fizic, care merge crescînd pînă la dezordine și semnifică acolo dizolvarea sistemului), poate să se aplice acestui sistem
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai multe informații. 7. Entropia Una din importantele modificări pe care trebuie să le suporte teoria informației, la simpla analiză structurală a limbii, este introducerea unei noțiuni împrumutate de la termodinamică. Este vorba despre noțiunea de entropie. Al doilea principiu al termodinamicii, care privește entropia unui sistem (sau măsura incertitudinii aranjamentului elementelor sistemului fizic, care merge crescînd pînă la dezordine și semnifică acolo dizolvarea sistemului), poate să se aplice acestui sistem care este limbajul. Noi am văzut, într-adevăr, că partea de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
aparte). După ce, în primul cerc, eul eminescian va fi studiat ca nucleu al unui "artist total", "amestec singular de structuri ale imaginarului", gândirea eminesciană va fi abordată din unghiul viziunii cosmologice a unui univers simultan, perceput prin legea entropiei, principiile termodinamicii și relativității einsteiniene (al doilea cerc) și din perspectiva logosului (magia cuvintelor, "noua estetică" obsedată de limbajul originar și de revelația "morții cuvântului"), cu incursiuni în mai multe zone ale limbajului presă, politică, literatură, religie, învățământ, teatru ș.a. (al treilea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au! anume funcționalitate. Dar cu totul gratuite din unghiul valorizării estetice a faptului artistic sunt referințele, reiterate obsedant, când nu și ostentativ, la sisteme științifice: Eminescu ar fi "întâiul gânditor artist al Europei care asimilează fecund al doilea principiu al termodinamicii" (p. 51), "Între Kant și Einstein, Eminescu este o punte de legătură" (p. 52), "viziunea eminesciană se întâlnește cu teoria lui Weissman asupra plasmei germinale eterne" (p. 131); sau referințele la Heisenberg, J.M. Ponty la teoriile cosmologice moderne ș.a.. Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
suprapuneri de sfere nu cred că mai are nevoie de comentarii. Iată-l: ""Eterna pace" nu are o semnificație "pesimistă", așa cum nu e pesimistă mult discutata "resemnare" din final a iui Hyperion. În fapt, se manifestă acum prima lege a termodinamicii conservarea energiei -...". În sfârșit, o ultimă problemă, de ordin mai general. Construirea unui nou model critic, în acord cu modelul global al gândirii post-einsteiniene, este imperios necesară. Nu cred însă că ea trebuie să se bazeze pe asimilarea diletantă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Afirmația a avut ecou în studiile lui George Munteanu și are acum în cartea lui Theodor Codreanu. De fapt Eminescu luase cunoștință nu de teoria relativității, care nici nu era formulată în timpul vieții sale, ci numai de un principiu al termodinamicii, principiul entropiei, descoperit în 1865 de fizicianul german Rudolf Clausius. Nu știa însă de "lumea lui Minkowski" cu patru dimensiuni, în care spațiul nu se poate separa de timp, încât este problematic dacă a avut năzuința cunoașterii "în simultaneitate". Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost repetiția Unului, odată cu el devine repetiția ca diferență. In prima jumătate a secolului XX, semnalează în mod pertinent Th. Codreanu, trionticitatea e propusă de Șt. Lupașcu: materia fizică (macrofizica mineralului și omogenului, subordonată celui de-al doilea principiu al termodinamicii, tinzând către entropie maximă); materia biologică (opusă celei fizice, a eterogenului, negentropică); materia microfizică, a psihicului, depășindu-le pe celelalte două, având drept caracteristică fundamentală contradicția dinamică a semiactualizării și semipotențializării, acel misterios echilibru între antiteze. Psihismul este prin excelență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
produce, în evoluție, la apariția determinării ca progres biologic. 13. Evoluția biologică reprezintă o tendință de creștere a libertății semiotice Edificarea universului nostru a fost guvernată de tendința de a asigura sistemelor vii (fără a intra în conflict cu legile termodinamicii) tot mai multă libertate sau autonomie. Analizând din punct de vedere cibernetic această caracteristică a lumii vii, surprindem cu ușurință faptul că ființele vii sunt guvernate de mecanisme cibernetice (feed-back și feed-before), care le asigură nu numai un anumit grad
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
A.; * fost șef de catedră. Performanțe deosebite: DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ eliberată de Ministerul Educației pentru merite deosebite în modernizarea predării fizicii - 2006 a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “ Principiile termodinamicii” - publicații în specialitate (cărți) * coautor la lucrarea cu caracter documentar “Rădăcinile sărăciei”. - comunicări științifice deosebite: * Dispozitiv pentru studiul scripeților; * Aplicații ale Teoremei lui Gauss * Dispozitiv pentru vizualizarea ciclului motorului OTTO - participare la programe internaționale: “Să învățăm despre pădure” b) în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
pe observații practice (2). Spre deosebire de orice afecțiune, modificările legate de vârstă sunt universale, apar la orice individ ajuns la maturitate, indiferent de specie și indiferent de condițiile de mediu la care este expus, și au o etiologie moleculară numită instabilitate termodinamică. În consecință, îmbătrânirea poate fi definită ca un ansamblu de modificări structurale și funcționale caracterizat prin 4 aspecte fundamentale (2): - deteriorare (scădere a fiabilității) și dezorganizare; - caracter progresiv; - mecanisme intrinseci; - mecanisme universale la toți membrii unei specii. Spre deosebire de îmbătrânirea legată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cărți aveți mai multe neliniști și îndoieli decât la început, înseamnă că scopul ei a fost atins. Bioenergetica musculaturii scheletice Mușchii pot fi priviți ca o mașină care convertește energia chimică în lucru mecanic. Prima și a doua lege a termodinamicii, se aplică pentru mușchi în același mod ca și pentru alte mașini. Prima lege precizează că energia totală rămâne constantă atunci când sistemul trece de la o stare la o alta: 427.263 kg.m = 1.000 kilocalorii = 4.184 kilojoules Sursa
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pentru un alergător pentru aprox. V2 h și fosforilarea oxidativăpentru încă2 h (Paul ș.a., 1993). I.3. Căldura degajată în timpul contracției musculare Mușchiul convertește energia liberă a ATP în lucru mecanic și căldură. Conform celui de al doilea principiu al termodinamicii, într-un sistem ca mușchiul, care este la o temperatură constantă, este imposibil să se convertească căldura în lucru mecanic. (Este posibil în motoarele cu abur, care nu au temperatura uniformă, dar se înregistrează un gradient de temperatură nu prea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ale contracției (Fig. 47). Echivalentul energetic al degradării FC în mușchiul intact a fost determinat ca fiind de 11 kcal/mol (panta curbei); aceasta este în concordanță cu valoarea căldurii rezultatădin testul camerei pentru FC. În consecință, mușchiul satisface legile termodinamicii: transformă energia mecanică în energie sub formă de căldură(Pr. I al termodinamicii) și nu convertește căldura în lucru mecanic la temperatură constantă (conf. Pr. II al termodinamicii). I.5. Evaluarea consumului energetic la om Căldura generată de oameni în timpul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost determinat ca fiind de 11 kcal/mol (panta curbei); aceasta este în concordanță cu valoarea căldurii rezultatădin testul camerei pentru FC. În consecință, mușchiul satisface legile termodinamicii: transformă energia mecanică în energie sub formă de căldură(Pr. I al termodinamicii) și nu convertește căldura în lucru mecanic la temperatură constantă (conf. Pr. II al termodinamicii). I.5. Evaluarea consumului energetic la om Căldura generată de oameni în timpul repausului și în activități musculare poate fi măsuratăprin calorimetrie directă sau indirectă: Calorimetria
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
valoarea căldurii rezultatădin testul camerei pentru FC. În consecință, mușchiul satisface legile termodinamicii: transformă energia mecanică în energie sub formă de căldură(Pr. I al termodinamicii) și nu convertește căldura în lucru mecanic la temperatură constantă (conf. Pr. II al termodinamicii). I.5. Evaluarea consumului energetic la om Căldura generată de oameni în timpul repausului și în activități musculare poate fi măsuratăprin calorimetrie directă sau indirectă: Calorimetria directă Pentru aceasta, este esențialăo camerăetanșă, termic izolatăîn care subiectul va sta în repaus sau
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de extracție și transport gaze naturale, reducerii importului de gaze naturale sau unor situații dificile generate de temperaturi deosebit de scăzute, nu se mai pot menține principalii parametri ai sistemului național de transport sau părți din acestă. 40. Starea normală - starea termodinamica, definită prin condițiile Ț = 273,15 grade K și P = 1,01325 bară. 41. Starea de referință - starea termodinamica definită prin condițiile Ț = 288,15 grade K și P = 1,01325 bară. 42. Stație de predare-primire - ansamblul instalațiilor de reducere
HOTĂRÎRE Nr. 942 din 23 noiembrie 1995 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113491_a_114820]