502 matches
-
di și trihidratat, în ordinea frecvenței lor; forma trihidratată, foarte rară, este instabilă și se convertește în forma monohidratată în câteva ore la 37°C [26]; ea există în unele cazuri timp de mai multe săptămâni; forma cea mai stabilă termodinamic este cea monohidratată. Examentul cel mai performant pentru precizarea compoziției cristaline este în general spectrofotometria infraroșie. În absența calculului de examinat, compoziția sa chimică și structura sa pot fi presupuse pe baza examenelor radiologice; la radiografie simplă [27] calculul de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
depășite și s-au creat premisele transdisciplinarității în domenii noi precum geofizica, chimia -fizică, biofizica în care știința și disciplina Fizică are un cuvânt greu de spus. Tranzițiile de fază sunt fenomene care se produc într-o multitudine de sisteme termodinamice, așa cum rezultă din capitolul I de noțiuni generale. Lucrarea, prin conținutul științific și metodic, abordează cele două “punți” între științe și discipline (interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea) în domeniile geologiei și fizicii. Ea își propune să aprofundeze studiul structurii scoarței terestre, a
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
este sistemul compus dintr-o singură fază, adică este sistemul în care proprietățile fizice sunt aceleași sau variază continuu , fără salturi, de la un punct la altul. Exemple: aerul. Definiție: Faza este o parte omogenă a unui sistem care are proprietăți termodinamice identice sau care se schimbă de la un punct la altul și care este separată de alte părți ale sistemului cu proprietăți fizice diferite prin suprafețe de separație bine definite. Plecând de la aceste considerente, sistemul eterogen ar fi sistemul format din
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
magnetice), au apărut o serie de clasificări ale acestor transformări Astfel o primă clasificare a fost făcută de Fischer, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții discontinue, cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice prezintă discontinuități ( cele care au căldură latentă). b) tranziții continue , cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții discontinue, cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice prezintă discontinuități ( cele care au căldură latentă). b) tranziții continue , cele în care derivatele de ordinul I ale potențialelor termodinamice nu prezintă discontinuități . O a doua clasificare este cea dată de către Ehrenfest și completată apoi de către de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de către de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a căldurii latente, funcție de temperatură caracteristice unor tranziții de fază de speța I: b) tranziții de ordinul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
fază de speța I: b) tranziții de ordinul II( de speța a doua) însoțite de discontiniutăți ale mărimilor fizice precum: călduri specifice, coeficienți de dilatare și compresibilitate, susceptibilități, etc , care se calculează prin derivatele parțiale de ordinul al-II-lea ale potențilalelor termodinamice. Ehrenfest a prevăzut chiar posibilitatea existenței unor tranziții de fază de ordinul n, care ar fi caracterizate prin discontiniutăți ale derivatelor parțiale de ordinul n ale potențialelor termodinamice. Experimental, au fost descoperite până în prezent numai tranzițiile de fază de ordinul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
etc , care se calculează prin derivatele parțiale de ordinul al-II-lea ale potențilalelor termodinamice. Ehrenfest a prevăzut chiar posibilitatea existenței unor tranziții de fază de ordinul n, care ar fi caracterizate prin discontiniutăți ale derivatelor parțiale de ordinul n ale potențialelor termodinamice. Experimental, au fost descoperite până în prezent numai tranzițiile de fază de ordinul I și II. O altă clasificare a fost făcută de Brout după criteriul distrugerii simetriei sistemelor și anume distrugerea simetriei de : - reflexie( tranziții lichid -gaz, feromagneți izotropi). - Rotație
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
metalelor) - Grupul tranzițiilor continue( suprafluiditate). I3. Tranziții de fază de speța I. Ecuația Clapeyron - Clausius. Dacă se presupune că sistemul este unicomponent adică, este format dintr-o substanță pură , atunci condițiile de echilibru a fazelor se rezumă astfel: - egalitatea potențialelor termodinamice în punctul de tranziție conform definișiei generale a unei tranziții de fază de speța I;discontinuități ale derivatelor parțiale ale acestor potențiale în punctul de tranziție. Regula fazelor dată de Gibbs precizează că într-un sistem unicomponent care se află
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de speța I;discontinuități ale derivatelor parțiale ale acestor potențiale în punctul de tranziție. Regula fazelor dată de Gibbs precizează că într-un sistem unicomponent care se află la temperatură și presiune constantă există cel mult trei faze în echilibru termodinamic. Punctul în care cele trei faze sunt în echilibru se numește punct triplu. Evident că există și echilibrul a câte două faze pe curbe de echilibru fazic. Presupunem existența unui sistem termodinamic care este descris de parametrii intensivi : entropia S
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
constantă există cel mult trei faze în echilibru termodinamic. Punctul în care cele trei faze sunt în echilibru se numește punct triplu. Evident că există și echilibrul a câte două faze pe curbe de echilibru fazic. Presupunem existența unui sistem termodinamic care este descris de parametrii intensivi : entropia S, volumul V și numărul de particule N. Lucrând la temperatură și presiune fixate, atunci potențialul Gibbs G= G ( T, P, N) este cel care descrie situația fizică. Astfel într-un sistem unicomponent
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
negativă ; la creștera presiunii temperatura de topire scade. Așa cum arată experiența , curba de tranziție gaz - lichid se determină întotdeauna într-un punct de coordonate ( Tcr , Pcr). Nu același lucru se întâmplă cu linia de tranziție solid -lichid care împarte planul termodinamic în două regiuni. În cazul existenței punctului critic, la temperaturi T> Tcr și presiuni P >Pcr, nu există deosebire între cele două faze și sistemul se prezintă ca un sistem omogen. Astfel diferența între cele două faze dispare în punctul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
stabiliate sunt “ violate “ deoarece pentru anumite valori ale lui T și P infinit apropiate de Tcr și Pcr există două stări stabile deosebite, cea lichidă și cea gazoasă, având valori diferite ale volumului specific respectiv. Posibilitatea unui maxim al potențialului termodinamic este de asemenea exclusă, starea critică fiind stabilă . Ajungem la concluzia că punctul critic este definit de ecuațiile : I4. Tranziții de fază de speța a-II-a. Ecuațiile Ehrenfest. Tranziții de fază de speța a-II-a sau de ordinul II sunt tranzițiile în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Ajungem la concluzia că punctul critic este definit de ecuațiile : I4. Tranziții de fază de speța a-II-a. Ecuațiile Ehrenfest. Tranziții de fază de speța a-II-a sau de ordinul II sunt tranzițiile în care derivatele parțiale de ordinul II ale potențialelor termodinamice sunt discontinue, iar cele de ordinul I sunt continue Potențialele însele sunt continue în punctele de tranziție. Cel mai cunoscut exemplu de tranziție de fază de speța a-IIa este tranziția metal normalsupraconductor. Alte exemple sunt: tranzițiile magnetice, tranzițiile structurale, tranzițiile
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
metal normalsupraconductor. Alte exemple sunt: tranzițiile magnetice, tranzițiile structurale, tranzițiile de tipul ordine - dezordine în aliaje, etc. Presupunem că avem un sistem descris de variabilele extensive S și V ( entropie și volum). Dacă notăm cu G= G (T, P) potențialul termodinamic corespunzător când lucrăm la temperatura T și presiunea P fixate, atunci, în punctul de tranziție avem îndeplinite condițiile : Tranzițiile de fază de speța a-II-a sunt legate de modificarea simetriei, determinată de poziția atomilor în rețea. Tranziția de fază de speța
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
momentul în care devine exact zero. La trecerea prin punctul de tranziției de fază de ordinul II , în mod continuu fără salt. Lipsa unui salt în starea corpului la tranziția de fază de ordinul II conduce la ideea că mărimile termodinamice ale corpului ( entropia, energia, volumul, etc) sunt continue în punctul de tranziție. De aceea, tranziția de fază de ordinul II, spre deosebire de cea de ordinul I, nu se produce cu absorbție sau emisie de căldură. Teoria cantitativă a tranzițiilor de fază
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
continue în punctul de tranziție. De aceea, tranziția de fază de ordinul II, spre deosebire de cea de ordinul I, nu se produce cu absorbție sau emisie de căldură. Teoria cantitativă a tranzițiilor de fază de ordinul II pornește de la examinarea mărimilor termodinamice ale sistemului, ca abateri de la starea simetrică ( adică de la valori date ale parametrului de ordine). Astfel potențialul termodinamic este o funcție dată de: Variația continuă a stării la o tranziție de fază de ordinul II se exprimă matematic prin aceea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
nu se produce cu absorbție sau emisie de căldură. Teoria cantitativă a tranzițiilor de fază de ordinul II pornește de la examinarea mărimilor termodinamice ale sistemului, ca abateri de la starea simetrică ( adică de la valori date ale parametrului de ordine). Astfel potențialul termodinamic este o funcție dată de: Variația continuă a stării la o tranziție de fază de ordinul II se exprimă matematic prin aceea că în apropierea punctului de tranziție, mărimea poate lua valori oricât de mici. Punctul de tranziție se determină
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
proprietăților fizice - Prezintă o izotropie spațială a proprietăților fizice - În stare pură , au punct fix de topire - Temperaturile de topire nu sunt bine precizate , trecerea din starea solidă în starea lichidă realizându-se prin înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ;Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de a cristaliza în forme diferie ( de a-și schimba structura) când se schimbă factorii externi ( de exemplu temperatura). Formele cristaline polimorfe ( pentru substanțe chimice) și alotropice (pentru elemente chimice) apar stabile în anumite condiții fizico-chimice și într-un domeniu termodinamic (temperatură , presiune , volum determinat). Când sunt în stare de echilibru, aceste forme se numesc modificații. Tranzițiile de fază se produc fără schimbarea stării de agregare. Aceste transformări pot fi: aă monotrope ( transformări ireversibile); - de exemplu: carbonatul de calciu 3 CaCO
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
clasică, În sensul că definesc posibilitatea de a acționa asupra unui sistem, de a-l controla. Obiectul dinamic era controlabil prin intermediul condițiilor sale inițiale. O pregătire adecvată a sistemului antrenează o evoluție dorită spre cutare sau cutare stare predominantă. Obiectul termodinamic definit În termenii transformărilor sale reversibile este controlabil prin condițiile sale la limită: un sistem la echilibru termodinamic căruia i se schimbă progresiv fie temperatura, fie volumul, fie presiunea, trece printr-o serie de stări de echilibru și inversiunea manipulării
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
era controlabil prin intermediul condițiilor sale inițiale. O pregătire adecvată a sistemului antrenează o evoluție dorită spre cutare sau cutare stare predominantă. Obiectul termodinamic definit În termenii transformărilor sale reversibile este controlabil prin condițiile sale la limită: un sistem la echilibru termodinamic căruia i se schimbă progresiv fie temperatura, fie volumul, fie presiunea, trece printr-o serie de stări de echilibru și inversiunea manipulării antrenează, În mod ideal, reîntoarcerea la starea inițială. Caracterul reversibil al evoluției și controlul prin condițiile de limită
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
intrinsecă a materiei Într-o situație În care manipulările experimentale reușesc s-o cumuleze. Diferența dintre randamentul ideal și randamentul real indică În acest caz, În mod negativ, o proprietate care diferențiază esențialmente sistemele dinamicii clasice de sistemele termodinamicii, obiectul termodinamic, contrar obiectului dinamic, nu este controlat decât parțial, i se poate Întâmpla “să scape” Într-o evoluție spontană, deoarece pentru acest sistem evoluțiile nu sunt echivalente. Dar, așa cum s-a specificat, procesele reale sunt ireversibile Întrucât entropia sistemului nu este
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
că evoluția spontană spre echilibru este de altă natură decât evoluția determinată și controlată printr-o alterare a condițiilor la limită (precum temperatura ambiantă). Următoarea problemă ce trebuie rezolvată era de a crea o legătură Între dimensiunile macroscopice ale sistemelor termodinamice și structura microscopică a acestora. Problema trecerii Între nivelele macroscopice a fost făcută de Ludwig Boltzmann (1844-1906), prin definirea probabilistă a entropiei. Prin relația: S = k . ln w Boltzmann a atras atenția că se putea interpreta creșterea ireversibilă a entropiei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
chimice pentru a transforma materialul cu care se hrănește celula, a sintetiza biomoleculele fundamentale și a elimina produsele inutile. Dar, În funcție de viteza fluxului de producere a entropiei, P = diS/dt, procesele ireversibile se divid În două: procese aproape-de-echilibru, unde forțele termodinamice sunt slabe, iar vitezele de producere a entropiei sunt funcții liniare de forțe și procese departe-de-echilibru, caracterizate de forțe termodinamice mari și cu vitezele de producere a entropiei ca fiind funcții neliniare de forțe. Ca urmare celor de mai sus
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]