524 matches
-
procesarea soluțiilor sărurilor de mercur în apă; acest proces depinde de abilitatea mercurului de a forma aliaje cu puncte de topire joase în rândul numeroaselor metale. De exemplu, un metal (de regulă zincul) ce este potent din punct de vedere termodinamic să descompună compușii mercurului, este pus în contact cu o soluție a unei sări de mercur. Intervine o reacție chimică ce va reduce ionii de mercur la mercurul metalic, care se va combina ulterior cu zincul pentru a forma aliajul
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte din satul Fântânele. Comună are o climă temperat continentală, fiind influențată de următoarele sisteme barice: anticiclonul dinamic subtropical al Azorelor, anticiclonul termic de iarnă al Eurasiei (Siberiei), anticiclonul termic Scandinavo-Groenlandez, ciclonul termodinamic al Atlanticului de Nord (islandez), ciclonii termici de iarnă mediteraneeni, ciclonii termici de vară din Asia Mică și Depresiunea Aralo-Caspică. Așezarea comunei între culoarele a doua râuri determina o circulație a aerului pe direcția N-V S-E paralel cu
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
pahar cu apă și am rula filmul înainte și înapoi, am determina ușor sensul corect — derularea înapoi prezintă fenomene contrare celui de-al doilea principiu al termodinamicii. Există cel puțin trei lucruri care definesc un sens al curgerii timpului: Sensul termodinamic și sensul psihologic sunt probabil îndreptate în același sens deoarece memorarea unei informații în memoria unui calculator, și probabil și în memoria umană, este un proces în cursul căruia entropia crește. Unitatea de măsură pentru timp în Sistemul Internațional de
Timp () [Corola-website/Science/299057_a_300386]
-
funcționar al Departamentul de Stat al SUA a prezis un astfel de rezultat la începutul anilor 1980, postulând că invazia s-a produs, pe de o parte, dintr-o „criză sovietică internă și se pare că, în prezent, datorită legii termodinamice a entropiei, cheltuie mai multă energie pentru menținerea echilibrului său decât pentru îmbunătățirea sa." În 1985, anul când Secretar General a devenit relativ tânărul Mihail Gorbaciov, economia sovietică stagna și se confrunta cu o scădere drastică a veniturilor valutare, ca
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit timp, în urma schimbului de căldură, se stabilește o altă stare de echilibru termodinamic pentru sistemele A si B. Dacă punem apoi sistemul compus (A+B) în contact
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit timp, în urma schimbului de căldură, se stabilește o altă stare de echilibru termodinamic pentru sistemele A si B. Dacă punem apoi sistemul compus (A+B) în contact termic cu un al treilea sistem C, fie că echilibrul stabilit între sistemele A și B nu se modifică, fie că acest echilibru este perturbat și
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
cu un al treilea sistem C, fie că echilibrul stabilit între sistemele A și B nu se modifică, fie că acest echilibru este perturbat și după un anumit timp toate cele trei sisteme trec într-o nouă stare de echilibru termodinamic. Astfel este pusă în evidență proprietatea de tranzitivitate a echilibrului termodinamic. Starea de echilibru termodinamic a unui sistem este determinată de parametrii externi și de o mărime θ numită temperatură empirică, ce caracterizează starea internă a sistemului. Se spune ca
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
sistemele A și B nu se modifică, fie că acest echilibru este perturbat și după un anumit timp toate cele trei sisteme trec într-o nouă stare de echilibru termodinamic. Astfel este pusă în evidență proprietatea de tranzitivitate a echilibrului termodinamic. Starea de echilibru termodinamic a unui sistem este determinată de parametrii externi și de o mărime θ numită temperatură empirică, ce caracterizează starea internă a sistemului. Se spune ca temperatura este un "parametru de stare" al sistemului. Temperatura este o
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
nu se modifică, fie că acest echilibru este perturbat și după un anumit timp toate cele trei sisteme trec într-o nouă stare de echilibru termodinamic. Astfel este pusă în evidență proprietatea de tranzitivitate a echilibrului termodinamic. Starea de echilibru termodinamic a unui sistem este determinată de parametrii externi și de o mărime θ numită temperatură empirică, ce caracterizează starea internă a sistemului. Se spune ca temperatura este un "parametru de stare" al sistemului. Temperatura este o mărime scalară. Temperatura empirică
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
termic și rămâne neschimbată după întreruperea contactului termic. Proprietatea de tranzivitate a echilibrului termic permite compararea valorilor parametrului θ pentru diferite sisteme folosind un alt corp ca intermediar. Prin urmare, dacă două sisteme puse în contact nu-și schimbă starile termodinamice inițiale, cele două sisteme sunt caracterizate de aceeași temperatură empirică θ, iar dacă stările inițiale se schimbă, atunci cele două corpuri au temperaturi empirice diferite. Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este kelvinul (K). Temperatura 0 K este cea
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
de fenomene. Dificultățile pe care le-au întâmpinat aceste teorii în interpretarea interacțiunii dintre materie și radiație au stimulat dezvoltarea ideilor care, treptat, au dus la formularea mecanicii cuantice și apoi a electrodinamicii cuantice. În teoria radiației electromagnetice în echilibru termodinamic cu materia, distribuția spectrală a intensității radiației emise de un corp negru se afla în violent dezacord cu experiența. Planck (1900) a arătat că dificultatea putea fi ocolită pe baza ipotezei că schimbul de energie între materie și radiație nu
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
demonul lui Maxwell, în care a doua lege a termodinamicii este încălcată de către o ființă imaginară capabilă să sorteze particule de energie. În 1871, el a stabilit , care sunt afirmații privind egalitatea între cea de-a doua derivată a potențialelor termodinamice în raport cu diferite variabile termodinamice. În 1874, el a construit o ca o modalitate de explorare a unor tranziții de fază, pe baza lucrărilor de termodinamică grafică ale omului de știință american Josiah Willard Gibbs. Maxwell a publicat o lucrare "Despre
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
care a doua lege a termodinamicii este încălcată de către o ființă imaginară capabilă să sorteze particule de energie. În 1871, el a stabilit , care sunt afirmații privind egalitatea între cea de-a doua derivată a potențialelor termodinamice în raport cu diferite variabile termodinamice. În 1874, el a construit o ca o modalitate de explorare a unor tranziții de fază, pe baza lucrărilor de termodinamică grafică ale omului de știință american Josiah Willard Gibbs. Maxwell a publicat o lucrare "Despre guvernatori" în "Proceedings of
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
apă și NU invers. De notat că această problemă se datorează parțial și densităților relative ale celor două lichide. Apa este mai puțin densă decât acidul sulfuric și are tendința să plutească deasupra acidului. Pentru că reacția de hidratare este favorabilă termodinamic, acidul sulfuric este un excelent agent dehidrator și este folosit la prepararea fructelor uscate. În atmosferă, combinat cu alți compuși chimici, produce ploaia acidă. Acidul sulfuric concentrat absoarbe din aerul umed până la de 15 ori greutatea de apă. Reacția de
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
este cunoscută pentru formarea de ioni de hidroniu: HSO este anionul bisulfit (sau sulfit acid), iar SO este anionul sulfat. K1 și K2 sunt constantele de disociere ale acidului sulfuric. Pentru că hidratarea acidului sulfuric este favorabilă din punct de vedere termodinamic și pentru că afinitatea sa pentru apă este suficient de puternică, acidul sulfuric este un agent de deshidratare excelent. Acidul sulfuric concentra este foarte puternic deshidratant, îndepărtând apa din unii compuși ca zahărul sau carbohidrații și producând carbon, căldură, vapori și
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
doar sub o anumită temperatură, numită temperatură critică. Dacă în sistem se găsesc mai multe substanțe, presiunea măsurată în faza gazoasă este suma presiunilor parțiale ale substanțelor din sistem (legea presiunilor parțiale a lui Dalton, pentru gazele ideale): Existența echilibrului termodinamic dintre apă și vaporii de apă, va deveni presiunea o funcție a temperaturii: Presiunea aceasta dependentă de temperatură și de specificul substanței este numit presiunea vaporilor, putând fi observat în graficul alăturat curba presiunii, care se termină într-un punct
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia "transferată" între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți. Transferul de căldură are loc sub influența unei "diferențe de temperatură". Principiul al doilea
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia "transferată" între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți. Transferul de căldură are loc sub influența unei "diferențe de temperatură". Principiul al doilea al termodinamicii stipulează că acest transfer se
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
În fizică, cantitatea de căldură, simbolizată prin Q, este energia "transferată" între un sistem termodinamic și mediul înconjurător, între două sisteme termodinamice sau între diferite părți ale aceluiași sistem termodinamic, în cursul unei transformări termodinamice în care parametrii externi rămân constanți. Transferul de căldură are loc sub influența unei "diferențe de temperatură". Principiul al doilea al termodinamicii stipulează că acest transfer se face de la sine doar de la temperatura mai înaltă
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]