190,155 matches
-
însăși în "punct de control" critic. În mirador de unde sînt urmărite, cu maximă atenție, mișcările auctoriale mai mult ori mai puțin genuine. Elocvent, Gellu Naum învederează o "capacitate de concentrare maximă a discursului", care contrazice "dicteul", o modelare a sintaxei textului, la antipodul suspendării "controlului gîndirii", ca și travaliul indiscutabil al unor cizelări formale. Astfel încît suprarealismul "clasic" pare a se învecina, sub condeiul său, cu rețeta ermetizantă, întemeiată pe "dificila libertate" evocată de Ion Barbu. Putem menționa aici și postura
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - și rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca înregistrat, în texte românești, de 10.700 de ori! Verificarea unui eșantion de citate e în parte liniștitoare: se constată că de fapt forma se găsește, în majoritatea cazurilor, în texte scrise în engleză și mai ales ca denumire comercială: pentru mașini, filtre
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
rezultatele au fost în primul moment înspăimîntătoare: comfort apărea ca înregistrat, în texte românești, de 10.700 de ori! Verificarea unui eșantion de citate e în parte liniștitoare: se constată că de fapt forma se găsește, în majoritatea cazurilor, în texte scrise în engleză și mai ales ca denumire comercială: pentru mașini, filtre de cafea, hoteluri etc. Marea frecvență a acestor apariții creează însă o senzație de familiaritate care favorizează transpunerea formei în română. Textele românești în care e atestat comfort
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
se găsește, în majoritatea cazurilor, în texte scrise în engleză și mai ales ca denumire comercială: pentru mașini, filtre de cafea, hoteluri etc. Marea frecvență a acestor apariții creează însă o senzație de familiaritate care favorizează transpunerea formei în română. Textele românești în care e atestat comfort aparțin de altfel, în cea mai mare parte, aceleiași categorii stilistice: sînt anunțuri publicitare, adesea traduceri sau prelucrări grăbite și neglijente ale unor mesaje scrise în engleză: "Acesta este garajul cu cel mai înalt
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
și neglijente ale unor mesaje scrise în engleză: "Acesta este garajul cu cel mai înalt nivel de comfort al utilizatorului, deoarece cu sistemul automat tot ceea ce trebuie să faci este să îți parchezi mașina" (klaus.ro). Grafia circulă de la un text la altul, și e de găsit la destule produse și situații autohtone: "Hotelul este recomandat turiștilor cu exigențe ridicate în cea ce privește condițiile de comfort" (arrow.softex.nt.ro/ mamaia); "stare impecabilă, an: 1978, comfort: 10%, siguranță: 10%, albastră
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
elemente caroserie-motor 1310" (eanunt.ro/masini second-hand); "2 băi, faianță, gresie, apometre, gaz. Situat zona centrală (...), 3 camere, comfort II" (luchystar.itgo.com). Din păcate, nu cred că ne putem consola cu ideea că supărătoarea formă va rămîne izolată în efemere texte publicitare: tocmai acestea creează obișnuința, dovedită de aparițiile în liste de discuții, în scrisori ale unor neprofesioniști ai scrisului: "însă bănuiesc că îți place comfortul (ai adus aminte de faptul că poți trăi foarte bine în România cu...1500 euro
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
bun început intențiile de cercetare și forma de așezare într-o anumită perspectivă culturală. Conform acestor intenții, cartea se structurează riguros și simplu: studiului introductiv, dens în informație și extreme de nuanțat în interpretare, îi urmează o bogată antologie de texte despre..., după care vin la rînd fișa bio-bibliografică și reproducerile. Deși par episoade oarecum izolate și de sine stătătoare - la rigoare oricare dintre aceste segmente poate fi privit în sine, fără nici o legătură cu celelalte -, există un anumit element care
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
poate fi privit în sine, fără nici o legătură cu celelalte -, există un anumit element care se regăsește în toate și obligă cititorul/privitorul la o lectură concentrică, anume parcursul cronologic, dimensiunea temporală. De la privirea exegetică din studiul introductiv pînă la textele antologate, la rezumatul bio-bibliografic și la seria de reproduceri, ideea de succesiune, de cronologie, este una esențială și în jurul ei se coagulează întregul discurs, indiferent de limbajul acestuia. Dar în afara unei istorii personale foarte concise, a unei istorii a imaginii
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
unei istorii a imaginii la fel de riguroasă și ea, a unei ample istorii a receptării care, în esență, constituie chiar miza cărții, se naște o întreagă lume colaterală care trimite direct către istoria mare, către istoria gustului și a mentalităților. între textele lui Mihail Sebastian din 1930 și cel semnat de Lucian Regenbogen în 2001 în Mari doamne ale picturii moderne, sau acela de astăzi al Marianei Vida, se întinde o listă impresionantă de se Această panoramă vastă a unui timp în
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
în prețiozitatea reproducerilor și în excepționala calitate a fotografiilor realizate de Nicu Ilfoveanu și de Victor Bortaș. Iar alături de epica imaginii, de mistica subînțeleasă a formelor și de contrastele spectaculoase ale paginii în sine (alb-negru, cald - rece, argintiu - ocru auriu), textul Aureliei Mocanu, scris într-o prelungă șoaptă clamoroasă, pe un ton în care efuziunea lirică și insinuarea esoterică se unesc spre a țese văluri de penumbre în jurul unui mister abia penetrat, este el însuși o componentă a jocului, imponderabil și
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
literar, decît să descoperim și să apreciem exact ce aveam sub ochi. Trebuie precizat că, înainte de a deschide o carte scrisă de Mircea Daneliuc, trebuie să renunțăm la cîteva prejudecăți de receptare. Mai întîi, trebuie să scăpăm de reflexul fetișizării textului. în fața unei priviri critice pur estetice o carte ca a lui se năruie: ba subiectul pare frivol, ba narațiunea este rudimentară, ba personajele nu "stau în picioare". Apoi, el face parte din acel tip de scriitori care nu urmăresc un
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
către dl Luca Pițu în care miștocăreala moldovenească a acestuia din Familia ardeleană este drastic condamnată. Ca să vezi ecouri! Libertate și cenzură În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 134), la, ca de obicei, bine-întocmita Revistă a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
sine stătător, performanța ei absolută stă în noul orizont de lectură pe care îl deschide în ceea ce privește înțelegerea personalității lui Bacovia pornind de la relația sa cu universul imaginii și, în particular, cu forma plastică. Schițele extrase din carnetele de însemnări, alături de textele olografe, adică acele structuri care conservă gîndirea formei și dezvăluie dinamica unui temperament artistic, mijlocesc o întîlnire cu personalitatea poetului pe care doar atmosfera poeziei, de una singură, nu o poate revela. Față de poetul Bacovia, cel care construiește eliptic și
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
în care a numărat "56 (cincizeci și șase) de turnători, colegi, prieteni, oameni de carte, al căror scris, în ciuda pseudonimelor, l-am recunoscut cu ușurință". îngrozitoare e ura ce se desprinde, nu din rapoartele ofițerilor, ci din turnătoriile colegilor: "Nici un text al securiștilor nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor mei". Al doilea lucru din Luceafărul este un scurt fragment din Jorge Semprun, recent vizitator al României cu ocazia Zilelor literaturii, comentat de dna Mariana Sipoș. Spaniol care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Uitarea, cartea lui George Banu, tradusă din franceză absolut superb de Anca Maniutiu și publicată la Cluj, la Bibliotecă Apostrof. Cartea mea nu are coperta întîi, așa încît intrarea în materie este directă, abruptă, neintermediată de nimic. O parte din text îmi era cunoscută exact de acum un an, de la premiera lui Mihai Maniutiu de la Teatrul Național din Cluj cu spectacolul L'Oublie/ Uitarea, după un scenariu purtînd semnătura lui George Banu. "Brusc, n-am mai simțit nevoia să acumulez și
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
amintirile, păcatele, iubirile. "La teatru, sufleurul stă de veghe, pîndind uitările. Scenă nu dă naștere doar la uitare, ci și la memorie" - binele și răul, frumosul și urîtul, memoria și uitarea, viața și moartea - "[...] Actorul nu poate să-și uite textul, dar ca să ajungă la esență acestuia, el trebuie să se uite pe șine. Aceasta este sfîșierea lui.[...] A uita de sine, jucînd... pentru un actor, este un defect sau o virtute? Totul depinde de estetică pe care o avem în
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
Metodă utilizată de autoare în listarea acestor teme amintește de Julian Barnes din Papagalul lui Flaubert, iar analiza pare a conține ecouri din Maurice Blanchot (critică să la Mallarmé): Codul erotic (o erotică a limbajului) e tot mai puternic. Scriind texte "științifice", subiectul îndrăgostit se simte solidar, în mod ciudat, cu orice scriere al carei principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat revine și în eseul
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
hotar, laolaltă, oameni de teatru și exegeți literari au căzut de acord că D'ale carnavalului, departe de a fi "cea mai slabă piesă" a lui Caragiale e, fără tăgadă, cea mai dificilă. De dificultățile pe care le presupune înscenarea textului caragialian m-am convins încă o dată urmărind premiera orădeană regizată de Ion Sapdaru. într-un text publicat în caietul-program, regizorul afirmă că D'ale carnavalului "este un antivodevil; un vodevil clasic franțuzesc debutează cu un ghem de încurcături, confuzii, conflicte
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
departe de a fi "cea mai slabă piesă" a lui Caragiale e, fără tăgadă, cea mai dificilă. De dificultățile pe care le presupune înscenarea textului caragialian m-am convins încă o dată urmărind premiera orădeană regizată de Ion Sapdaru. într-un text publicat în caietul-program, regizorul afirmă că D'ale carnavalului "este un antivodevil; un vodevil clasic franțuzesc debutează cu un ghem de încurcături, confuzii, conflicte care, pe parcursul acțiunii, se desfac, se limpezesc; piesa lui Caragiale însă, se termină fără ca măcar una
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
acest centru nucleic al piesei, nu-i explorează și nu-i exploatează ambiguitatea, minimalizează raportul dintre aparență și esență în jurul căruia se organizează de fapt neîntrerupta goană a personajelor unul după altul, goană ce reprezintă principiul însuși de coeziune a textului. Sunt oarecari semne că Ion Sapdaru a încercat, cel puțin parțial, să-și susțină scenic ideea expusă în caietul de sală. S-a străduit să surprindă ingeniozitatea și caleidoscopia situațiilor, verva dialogului (pe unii interpreți s-ar fi cuvenit să
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
fixarea realității unor pseudonime. Este și motivul pentru care, în Notă asupra volumului, d-na Filipas își mărturisește doar "aspirația" la o cuprindere exhaustiva a publicisticii, pragurile fiind puse de rezervă identificărilor, fie că este vorba de pseudonime, fie de texte nesemnate, de jocul nefast al cenzurării numelor, la care se adaugă descomplectarea colecțiilor din marile biblioteci. Referitor la asemenea dezlegare de șarade, am reținut sugerarea Margaretei Feraru din notă la ședința din 7 decembrie 1930, din volumul III al Agendelor
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
comentarii, în care Ion Vinea semnează cu inițială revistei "Chemarea", adică cu C, articolul La datorie sau cu A articolul Un cuvânt, publicat în "Arena". În calitatea de editor, d-na Elenă Zaharia-Filipas este deosebit de atentă la argumentele pentru atribuirea textelor, ceea ce presupune descifrarea pseudonimelor, se referă mereu la cercetătorii care au premers activitatea domniei sale în acest domeniu, combate ușurătatea atribuirii de către autorii volumelor de Opere, de la Editură Dacia, din 1978, Mircea Vaida și Gheorghe Sprinteroiu, a unui articol din "Facla
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
și la interpretarea acesteia, din Prefață. Important este pentru cititor să descopere, prin observațiile editoarei, că încă din 1913, pe când scriitorul avea doar 18 ani, se impunea prin siguranță referințelor și interpretărilor literaturii străine, orizontul și exuberanta, vigoarea documentarii, muzicalitatea textului, capacitatea lui de a lega destine individuale și a le interpatrunde cu istoria în înțelesul sau cel mai larg, cât și realismul psihologic al unora dintre autorii români, verva observațiilor critice. Continuată pe parcurs, asemenea lectură contribuie la permanentă revitalizare
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
până ce, în 1916, îl acuză de plagiat, ori la proza lui D. Anghel: "Cu mult timp înainte de G. Călinescu, Vinea susținea că proza lui D. Anghel este superioară poeziei sale". Marea noutate a volumului este strângerea între copertele sale a textelor politice, propriu-zise, adevărata proza cu personaje ale unui anume timp, al său, care este și al istoriei anilor, mai ales a anilor de restrângere a activității gazetărești, din timpul războiului, pentru 1917 sumarul necuprinzând decât trei titluri, dar mai ales
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
jurnalului. Fragmente din el au fost publicate de Constandina Brezu: Ion Vinea. Pagini din "jurnal personal", în "Jurnalul literar", decembrie 1995 și Un jurnal postum Ion Vinea, în "România Literară", decembrie 1962, (acesta citat în volum). În notă introductiva la textul din "Jurnalul literar", Singurătatea poetului, Constandina Brezu arată că acest capitol neștiut, "ar ajuta la micșorarea părții de legendă ce a însoțit imaginea publică a lui Ion Vinea". Agresiv, acuzator tăios, imprudent și generos, febril căutător de frumuseți și descoperitor
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]