725 matches
-
o mulțime de oameni. Chiar și cei care au scăpat de tifosul exantematic picau În alt tifos, fiind deja slăbiți... Din familia dumneavoastră s-a Îmbolnăvit cineva de această boală? Da, mătușa cu care am plecat s-a Îmbolnăvit de tifos intestinal și a și murit... A ținut-o tata cu ce a putut, cum a putut, dar n-a putut s-o scape... Acolo În lagăr a murit, și tot acolo a fost și Înmormântată... Deci tatăl dumneavoastră, fiind medic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
munci obligatorii niciodată? A fost luat, Însă ca medic. A fost luat și la Șargorod: l-au chemat primarul și jandarmii, fiindcă Începuse o epidemie mare și În Șargorod, și i-au zis: „Dumneavoastră aveți experiență” - pentru că el a făcut tifosul, cum v-am spus, În primul război, când era În prizonierat; l-au chemat și a preluat spitalul și a stat acolo vreo două-trei luni, până s-a liniștit puțin... În acest timp toată familia a rămas la Murafa? Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au rugat, adică, l-au impus să vină acolo - dar tot timpul i-au impus: trebuia să meargă să vadă de curățenie, trebuia să controleze iazul..., adică tot timpul era băgat la diferite munci. Și, vă spun, noroc că avusese tifos, că, de altfel, toți medicii s-au prăpădit În munca asta pe care au avut-o. Era munca cea mai periculoasă, erau cei mai periclitați, erau băgați În păduchi, În tot ce vreți... Noi, când am venit În Murafa, erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
venit În Murafa, erau vreo 6-8 medici - la plecare n-au mai fost decât doi: tata și Încă unul... Toți muriseră? Toți au murit. Asta era munca cea mai grea, pentru că toți au intrat În contact cu păduchele ăsta de tifos, apoi celălalt tifos, de la iaz, unde era totul infectat, și s-au prăpădit... N-aveau cum să scape de aceste munci, să spună că nu-s medici? Nu, nu se putea. Pe de o parte era o șansă de supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
erau vreo 6-8 medici - la plecare n-au mai fost decât doi: tata și Încă unul... Toți muriseră? Toți au murit. Asta era munca cea mai grea, pentru că toți au intrat În contact cu păduchele ăsta de tifos, apoi celălalt tifos, de la iaz, unde era totul infectat, și s-au prăpădit... N-aveau cum să scape de aceste munci, să spună că nu-s medici? Nu, nu se putea. Pe de o parte era o șansă de supraviețuire, iar apoi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
apoi se știa... Fiind un orășel mic, s-a știut că sunt medici și trebuiau să facă această muncă. Și au fost primele victime și medicii suportau foarte greu. În general s-a constatat că intelectualii suportau cel mai greu tifosul, din cauză că febra asta mare ataca inima, creierul, și aceștia erau probabil mai sensibili, prin eforturi mai mari depuse În decursul anilor... Era foarte greu... Erau medici tineri care s-au prăpădit foarte repede - nici nu ajungeau la criză, nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
inima, creierul, și aceștia erau probabil mai sensibili, prin eforturi mai mari depuse În decursul anilor... Era foarte greu... Erau medici tineri care s-au prăpădit foarte repede - nici nu ajungeau la criză, nici nu ajungeau la 4-5 zile de tifos: Începea să ajungă temperatura la 41 și mai mult, că tifosul ăla scotea febra din termometru, nici nu puteai să vezi mai mult... Și localnicii se Îmbolnăveau de tifos? Da, se Îmbolnăveau și ei. S-a prăpădit foarte multă lume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mari depuse În decursul anilor... Era foarte greu... Erau medici tineri care s-au prăpădit foarte repede - nici nu ajungeau la criză, nici nu ajungeau la 4-5 zile de tifos: Începea să ajungă temperatura la 41 și mai mult, că tifosul ăla scotea febra din termometru, nici nu puteai să vezi mai mult... Și localnicii se Îmbolnăveau de tifos? Da, se Îmbolnăveau și ei. S-a prăpădit foarte multă lume și dintre localnici, dar ei erau mult mai rezistenți, mai rezistenți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu ajungeau la criză, nici nu ajungeau la 4-5 zile de tifos: Începea să ajungă temperatura la 41 și mai mult, că tifosul ăla scotea febra din termometru, nici nu puteai să vezi mai mult... Și localnicii se Îmbolnăveau de tifos? Da, se Îmbolnăveau și ei. S-a prăpădit foarte multă lume și dintre localnici, dar ei erau mult mai rezistenți, mai rezistenți la frig, mai rezistenți la cald, mai rezistenți la păduchi, mai rezistenți la orice. Ăștia veniți erau mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
venit Împreună la Siret; unde au stat și ei cu noi... De unde știau că sunteți la Murafa? Noi am avut de la ei o veste că sunt acolo: venise cineva din Deșeva la Murafa - toată familia lor murise acolo; au făcut tifos toți și, În febra aia, nu Înțelegeau ce se Întâmplă, iar când s-au trezit din febra aia au constatat că au rămas numai ele două - nici nu știau unde au fost Îngropați restul familiei, erau la o groapă comună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
iar când s-au trezit din febra aia au constatat că au rămas numai ele două - nici nu știau unde au fost Îngropați restul familiei, erau la o groapă comună... Fetița lor, care avea 13 ani, s-a trezit din tifos fără dinți, fără păr, dar a scăpat... Și ele au venit pe urmă pe jos la Murafa... Cât ați fost la Murafa ați primit ceva ajutoare din țară? N-am primit nimic, că n-am avut de la cine - dacă toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din convoi... La Moghilev am fost cazați În niște case rămase pustii după ce evreii localnici fuseseră evacuați... Case distruse, cu scânduri scoase, fără podele, dormeam pe jos... Și așa a venit iarna: cu foamete, cu frig și cu păduchi de tifos exantematic. — Cu cine erați În camera unde ați fost „cazați”? — Îmi amintesc că, atunci când eram Încă cu mama și fratele, venea la mine un băiat și-mi dădea chiftele. Cine era n-am putut să aflu niciodată... O fi fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
-mi mai aduc aminte. Dar eu dormeam la picioarele mamei mele, iar mama Îl ținea la ea pe fratele meu. Până Într-o zi, când m-am trezit și mama era căzută jos: murise. — Nu știți de ce a murit, de tifos sau alte boli? — Poate de tifos, dar poate nu... Aceasta s-a Întâmplat În primul an? — Da, cred că s-a Întâmplat curând, pentru că am stat Încă mult acolo. M-am dus s-o caut În camera alăturată. Am găsit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dormeam la picioarele mamei mele, iar mama Îl ținea la ea pe fratele meu. Până Într-o zi, când m-am trezit și mama era căzută jos: murise. — Nu știți de ce a murit, de tifos sau alte boli? — Poate de tifos, dar poate nu... Aceasta s-a Întâmplat În primul an? — Da, cred că s-a Întâmplat curând, pentru că am stat Încă mult acolo. M-am dus s-o caut În camera alăturată. Am găsit-o... Avea dantură de aur, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bucătărie, care era foarte mică, n-avea căldură, era un cuptor pe care Încălzeam apă sau făceam o mică ciorbă, ca să putem supraviețui... Și acolo mama și fratele meu au făcut În ’42 febră tifoidă - pe urmă au făcut și tifos exantematic... Tata și cu mine am scăpat, alte gene, și nu ne-am Îmbolnăvit. Într-o cameră vecină era un om care a murit, iar când a murit noi ne-am mutat În locul lui, pentru că unde stăteam noi erau niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că eu eram Îmbrăcată cu vreo trei-patru pulovere, trei-patru perechi de ciorapi, cu ghete mai mari, părinții mei tot așa, parcă existența acestor lucrușoare ne-a ajutat să rezistăm... De Îmbolnăvit s-a Îmbolnăvit toată lumea În prima iarnă: febră tifoidă, tifos exantematic și diaree - astea au fost bolile din acea perioadă; toată lumea din casă a fost bolnavă. Noi stăteam toți Într-o cameră... — Cum Încercați să tratați bolile? — Unchiul meu avea niște medicamente, niște aspirine... Deși nu era voie să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am Încercat să intrăm... Acolo era ceva foarte curios: o zonă era foarte aglomerată: cu multă lume care dormea claie peste grămadă, iar ceva mai Încolo nu era nimeni... Și, evident, nu ne-am dus lângă acei oameni ca să luăm tifos sau păduchi, că se vedea că erau de mai mult timp acolo, așa Încât ne-am plasat În zona unde era mai liber. Dimineața, când ne-am sculat, ne-am dat seama care era explicația, de ce găsisem acel loc liber: acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
localitatea aceasta majoritatea erau rădăuțeni și câțiva basarabeni deportați mai devreme și toți trăiau În niște condiții mai mult decât precare - adică n-aveai efectiv ce să mănânci; și pe lângă frigul ăla cumplit s-a declanșat și o epidemie de tifos... Și a Început să moară lumea pe capete: În fiecare zi, două sănii mari cu cadavre se duceau spre cimitir; Încărcau seara cadavrele și dimineața le duceau la cimitir. Și tabloul ăsta este nu halucinant, ci de-a dreptul Înspăimântător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În altă cameră, care era Închiriată unui avocat și fiului său, Iani, mama, care era o femeie tare sufletistă, mai intra la ei și le mai dădea câte o bucățică de cartof, o coajă de pâine... El, fiind bolnav de tifos, stătea la pat, iar Iani, fiul lui, circula și, la un moment dat, când mama s-a dus să-i mai ducă ceva, el a zis: „Doamnă, mulțumesc, dar din clipa asta am hotărât să nu mai mănânc nimic, deoarece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
La care el zice: „Natan, dacă Dumnezeu are o Întrebare pentru mine, eu am mult mai multe pentru el!” Bineînțeles că s-a prăpădit și el În câteva zile... Dintre dumneavoastră cine s-a Îmbolnăvit? Mama s-a Îmbolnăvit de tifos Între timp și era Într-o stare... aproape să o pierdem, iar soră-mea a făcut niște furuncule În jurul gâtului și era gata să se prăpădească; pentru că efectiv se Îneca și norocul ei a fost că s-au deschis În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un ceas și a reușit să obțină pe el niște medicamente - rubiazol, niște pastile roșii care acționau asupra febrei, și asta a salvat-o pe mama... Iar apropo de tata, el fiind unica salvare a noastră... A făcut și el tifos, În aceleași condiții ca și mama, numai că voința lui era mai mare și era și un bărbat În plină forță. A făcut boala, tifos exantematic, și a dus-o pe picioare... Adică nu că ne-ar fi povestit, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mama... Iar apropo de tata, el fiind unica salvare a noastră... A făcut și el tifos, În aceleași condiții ca și mama, numai că voința lui era mai mare și era și un bărbat În plină forță. A făcut boala, tifos exantematic, și a dus-o pe picioare... Adică nu că ne-ar fi povestit, dar În timpul nopții se scula și aiura cumplit, era complet În afara conștiinței, iar dimineața pornea din nou la treabă... La Începutul anului 1943 deja, când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
grup compact de oameni relativ bine la acea oră, Încercau să iasă din coloane și să vină spre noi ca să ceară ajutor. Jandarmii nu-i lăsau și ne spuneau că oamenii aceștia erau plini de păduchi și sunt purtători de tifos, ceea ce era adevărat. Deci ei Întindeau mâinile spre noi, iar noi ne feream de ei, deși erau ființe umane care cereau ajutor. Și noi eram speriați, pentru că ei, Într-adevăr, erau purtători de tifos. Unii dintre noi, Încălcând orice regulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de păduchi și sunt purtători de tifos, ceea ce era adevărat. Deci ei Întindeau mâinile spre noi, iar noi ne feream de ei, deși erau ființe umane care cereau ajutor. Și noi eram speriați, pentru că ei, Într-adevăr, erau purtători de tifos. Unii dintre noi, Încălcând orice regulă, orice spaimă, s-au dus spre coloană și le-au dat ceva de mâncare. În orice caz, Întâlnirea cu acest grup a fost groaznică, fiindcă ne-am dat seama că așa putem să ajungem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a fost la muncă la turbă la Tulcin, iar tatăl meu nu a fost trimis, fiindcă el a condus o echipă de muncitori care lucrat colhozul din Șargorod. Fratele mamei s-a Întors? Da, s-a Întors, dar bolnav de tifos exantematic. Nici nu a stat foarte mult, pentru că s-a Îmbolnăvit de tifos exantematic la minele de turbă. Cum tratați tifosul la vremea aceea? Pe vremea aceea tifosul putea fi tratat În manieră ucraineană, ceea ce noi habar nu aveam, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]