1,584 matches
-
de Știință din România (1986ă etc. Stins din viață, la 25 mai 1995, Dr. Alexandru Andronic a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BACIU, IOAN (1937-1998) FIZICIAN Profesorul universitar doctor Ioan Baciu sa născut la 4 septembrie 1937, la Tighina, în Basarabia, dar în 1941, împreună cu familia, s-a stabilit la Blaj. A primit o educație aleasă, mama sa fiind învățătoare, iar tatăl inginer agronom. După cursul primar urmat la Blaj, a frecventat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu unde, în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în neființă la 5 octombrie 1998 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BATCU, ALEXANDRU (1922-1963) MEDIC Reprezentant de marcă al școlii medicale ieșene, Conf.univ.dr. Alexandru Batcu s-a născut la 26 iulie 1922, în localitatea CeadîrLunga, județul Tighina din Republica Moldova. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile secundare la Bălți și Liceul Militar din Cernăuți, pe care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași obținând, în 1948, diploma de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
INGINER MECANIC Personalitate remarcabilă, Gheorghe Cașler a contribuit în mod hotărâtor la organizarea învățământului tehnic mecanic superior din Iași. S-a distins ca cercetător în domeniul așchierii metalelor și al mașinilor-unelte. S-a născut la 1 ianuarie 1922 în orașul Tighina, dintr-o familie de muncitori. Tatăl său a fost strungar în fier, mai întâi la Tighina și apoi, din 1932, la Atelierele C.F.R. Nicolina din Iași. Gheorghe Cașler a urmat școala primară în orașul natal. La Iași, între anii 1932-
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
superior din Iași. S-a distins ca cercetător în domeniul așchierii metalelor și al mașinilor-unelte. S-a născut la 1 ianuarie 1922 în orașul Tighina, dintr-o familie de muncitori. Tatăl său a fost strungar în fier, mai întâi la Tighina și apoi, din 1932, la Atelierele C.F.R. Nicolina din Iași. Gheorghe Cașler a urmat școala primară în orașul natal. La Iași, între anii 1932- 1940 a frecventat cursurile secundare, obținând bacalaureatul la Liceul Național, după care s-a înscris la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de-a rândul a făcut parte din Comisia de expertiză a capacității de muncă în domeniul psihiatriei. A fost și un distins cadru didactic în domeniul medicinii. S-a născut într-o familie de funcționari modești din comuna CiadîrLunga, județul Tighina (Basarabiaă, la 17 aprilie 1920. Ulterior, părinții săi sau stabilit definitiv în orașul Bolgrad. Studiile primare (1927-1931) și liceale (1932-1940) le urmează în orașul Bolgrad, acestea din urmă la Liceul de băieți „Regele Carol al II-lea”. Examenul de bacalaureat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
societăți drepte și echitabile, pentru egalitate și libertăți democratice. Pentru activitate revoluționară și antițaristă, în anul 1884, în timpul examenelor pentru absolvirea liceului, a fost arestat. La Chișinău a fost închis câteva luni. După eliberare, s-a mutat mai întâi la Tighina, apoi la Odessa. În acest din urmă oraș, a fost arestat din nou pentru ca, în 1886, să fie deportat în Siberia, unde a stat până în 1892. După șase ani petrecuți între ghețurile polare, C. Stere vine, în 1892, în România
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Răutului spre Nistru, mergând pe la Sângerei pe drumul Turcului până la Orhei, devenit mai târziu, în secolul al XIV-lea, o trainică așezare tătărască a unui han. De acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești și Sivița și peste Vadul lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acest sens îl desprindem din enunțul privilegiului comercial acordat liovenilor de către Vladislav Iagello, care primesc dreptul de a merge cu mărfurile lor în Moldova și de aici în Țara tătarilor, pe drumul moldovenesc și pe cel tătărăsc, ambele străjuite până la Tighina și Cetatea Albă de oastea moldovenească. La rândul său, Alexandru cel Bun a confirmat buna sa intenție prin actul de supunere dat, în 12 martie 1402, la Suceava și omagiul personal depus regelui polon, în 1 august 1404, la Camenița
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a face comerț în Moldova, unde puteau să vândă și să cumpere, și pentru a merge în Transilvania, Țara Românească, Țara Turcească și în Țara Tătărască, cu precizarea în amănunt a taxelor vamale de tranzit prin orașe, la straja din Tighina și brudina (trecerea apei) peste Nistru. Ducând o politică bine chibzuită cu toți vecinii săi, Alexandru cel Bun a evitat, în același timp, conflictele cu tătarii fiilor lui Toktamâș și cu Iedighei, până în anul 1419. Unele momente critice au fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar fi”. ȘTEFAN CEL MARE ȘI RELAȚIILE CU HOARDA DE AUR Reinstalarea fiului hanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
avea să-și dea roadele imediat. Hoarda hanatului Crimeii, de 40.000 de luptători, a atacat Moldova din două direcții, dinspre Răsărit. O coloană de 10.000 de oameni, comandată de Mengli-Ghirai (un tumen-u) a trecut Nistrul, prin vadul de la Tighina, și s-a năpustit asupra ținutului Cetății Albe, tocmai când flota turcească pregătea asediul liman. Fortăreața a rezistat, fiind recent întărită. Tătarii, sosiți cu mult înainte de a fi trecut Mahomed al II-lea cu oastea sa pe malul stâng al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
este să pună la bătaie încă o dată numele și destinul (încă fragil) al societății civile românești. Altfel spus, văd în demersul de acum al dlui Constantinescu o impostură care nu trebuie trecută cu vederea; nici măcar cu... auzul. Născut prin părțile Tighinei, dl Constantinescu ar trebui să știe că mulți români din Basarabia, când vor să arate că cineva încearcă să-i prostească, spun că individul cu pricina vrea să le pună „macaroane pe urechi”. Nu știu exact ce coc astăzi cei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Tripartit, și în iunie 1941 intră în război contra URSS pentru recuperarea provinciilor pierdute cu un an în urmă. Escadrila Albă se mută mai întâi pe aerodromul de la Focșani, apoi pe cel de la Tecuci, și mai târziu pe aerodromul de la Tighina, până la căderea Odessei (octombrie 1941). Micile avioane sanitare preluau răniți din anumite puncte din spatele frontului și îi transportau, pe cei grav răniți, direct la București4A. Primele imagini macabre adevărata față a războiului apar în campania Odessei; Mariana Drăgescu și Nadia
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
după câte știu, înainte de a face școala de pilotaj fusese învățător. Păstrase ceva din asta, era mai degrabă cazon, genul de plutonier major... Nu avea suflet de aviator". * Nadia participă, în continuare, la campania Odessei, până în noiembrie, zburând de pe aerodromul Tighina până aproape de linia frontului, la punctele de unde prelua răniții pentru a-i transporta înapoi la spitalele militare de la Tighina sau direct la București6A. Din august până în octombrie 1942, tânăra aviatoare va lua parte la campania Stalingradului, în cadrul Escadrilei Sanitare, denumită
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
genul de plutonier major... Nu avea suflet de aviator". * Nadia participă, în continuare, la campania Odessei, până în noiembrie, zburând de pe aerodromul Tighina până aproape de linia frontului, la punctele de unde prelua răniții pentru a-i transporta înapoi la spitalele militare de la Tighina sau direct la București6A. Din august până în octombrie 1942, tânăra aviatoare va lua parte la campania Stalingradului, în cadrul Escadrilei Sanitare, denumită acum Escadrila 108 Transport Ușor. Avioanele acționau de pe aerodromul de la Kotelnikovo, la 60 km de Stalingrad. Din cauza condițiilor deosebit de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Odessei apare excepțional zugrăvită într-un fragment din ineditul Jurnal de front al Marianei Drăgescu (manuscris, arhiva autorului), fragment pe care îl redau mai jos: "21 VIII <1941>. Escadrila Sanitară primește ordin să se deplaseze pe Nistru cu baza la Tighina. 22 VIII <1941> . Azi este o zi mare. Escadrila sanitară devine escadrilă de linia I-a. Vom acționa între linia frontului Odessei și Tiraspol, de unde răniții vor fi duși mai departe de avioanele Lares spre interior. Locuința noastră de la Tighina
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Tighina. 22 VIII <1941> . Azi este o zi mare. Escadrila sanitară devine escadrilă de linia I-a. Vom acționa între linia frontului Odessei și Tiraspol, de unde răniții vor fi duși mai departe de avioanele Lares spre interior. Locuința noastră de la Tighina este un fel de cort împodobit cu paturi de fier rusești, saltele de paie și nenumărați șoareci. 22 VIII <?> <1941>. Azi am început transportul răniților dela Severinowka, sat situat pe limanul Bugului la NE de Odessa. Plecăm fără protecție <propoziție
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
nevoia să facem bae, deoarece avem impresia că circulă ceva străin pe noi. Pornim la Nistru să ne spălăm dar nu suntem în largul nostru deoarece ne deranjează cadavrul unui soldat bolșevic înecat. 6 Sept. <1941>. Sosirea trenurilor în gara Tighina este evenimentul stagiunii. 10 Sept. <1941>. Escadrila Albă e silită de împrejurări să îmbrace culoarea verde-cenușie. Inamicul devine îndrăzneț. Într-o incursiune nocturnă ajunge la terenul de bază al escadrilei, lansând bombe <...>. Nu au atins aerodromul plin de avioane, nici
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pe urmele lui atât cât puteam, ca să nu-l pierd din ochi, iar când a dispărut cu desăvârșire, îl căutam pe pământ, ca în cazul unei noi aterizări forțate să știu unde să-l găsesc. Am sosit pe înserat la Tighina în formație, iar cei de jos ne-au primit cu exclamația: iată bombardamentul însoțit de vânătoare! S-a încheiat cu bine zoua aceasta agitată; zic cu bine pentru că înainte de decolarea spre Tighina am trecut cu toții printr-o mare grijă : din cauza
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
să-l găsesc. Am sosit pe înserat la Tighina în formație, iar cei de jos ne-au primit cu exclamația: iată bombardamentul însoțit de vânătoare! S-a încheiat cu bine zoua aceasta agitată; zic cu bine pentru că înainte de decolarea spre Tighina am trecut cu toții printr-o mare grijă : din cauza a 10 avioane de vânătoare de o formă curioasă, ce se învârteau la foarte mare înălțime, neputând preciza ce erau, am stat toți nemișcați până când au virat brusc și au dispărut. Știam
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a umblat acest mic avion cu neobositul său proprietar? Ca și Costel Sideri un rezervist și el, concentrat în altă escadrilă de legătură, tot cu avion personal, un "Klemm 25" -, George Balș a colindat toată Transnistria. Drumul lor obișnuit este Tighina Nicolaev, care trece prin regiuni vizitate mereu de avioane de vânătoare rusești. Pilotul de legătură, cu ochii în patru, zboară jos de tot. El nu are nicio armă la bord. Singura lui scăpare este mersul... de melc al aparatului, care
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pe profundorul unui avion sanitar RWD 13. Cel care stă cu spatele poartă cască model "Adrian", rămasă în dotarea aviației, în timp ce restul armatei române folosea căști model olandez, "1939", introduse pe vremea Regelui Carol al II-lea. (arhiva Daniel Focșa) Tighina, august-septembrie 1941. Virginia Duțescu (în prim plan) și Mariana Drăgescu (în avion) (arhiva Daniel Focșa) Băneasa, iulie 1942. O parte din personalul navigant al Escadrilei 108 Transport ușor (Escadrila Albă). În prim-plan, Isaia Popovici, comandantul escadrilei, și Mariana Drăgescu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
sunt: un pilot francez, Vasile Ciobanu și Traian Demetrescu-Popa. (arhiva Mariana Drăgescu) Aeroportul Popești-Leordeni, iunie 1941. Virginia Duțescu și Nadia Russo (arhiva Daniel Focșa) Mariana Drăgescu, Nadia Russo (în alb) și Virginia Thomas, într-o ipostază veselă (arhiva Mariana Drăgescu) Tighina, august 1941. Virginia Thomas (în picioare), Nadia Russo (în alb) și Mariana Drăgescu, în fața unui RWD 13 (arhiva Mariana Drăgescu) Nadia Russo. Campania Basarabiei, 1941 (arhiva Daniel Focșa) Fotografie-portret a Stelei Huțan făcută în 1943, pe când era pilot în Escadrila
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
din majoritate și din opoziție, mă duceam din cînd în cînd pe la Cameră, cu gîndul să-i revăd și să-mi fac și alte relații. Adevărata politică se făcea pe culoarele Camerei și la bufet. Pe la mijlocul lunii decembrie, aleșii județului Tighina, pe care-i cunoșteam de pe vremea cînd eram la Chișinău, întîlnindu-mă, m-au oprit să-mi spună că vor să-mi vorbească. Mi-au istorisit neînțelegerile din organizația liberală din județul lor și în special nemulțumirea față de prefectul Văleanu, care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]