1,204 matches
-
iar eu Te caut, te caut cu-alean de ispite Și nu m-oi opri, te-oi caută mereu! MOTTO: Distanțele de spațiu și timp năruiesc sentimente și speranțe, schilodesc suflete! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult Te caut în tinda... pe-afară... oriunde...Să văd dacă umbli sau poate plutești!Imaginea-ți pură mereu mă pătrunde,Tu ești pretutindeni și totuși nu ești!...Cărări care urcă spre tine, coboarăLe bântui fugar de-o vreme încoace,Iar gândul, că nu te-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea în șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E toamnă, iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
prin casă. Uimită stau, privesc cu nesaț, O rază jucăușa furată de vânt Ce- mi luneca domol pe braț, În priviri , în suflet și -n gând. Se desface -n flăcări de petale, Prelung, mângâios și-ncet, Lăsându-și bucatele-n tinda, Cu taraf, mă invită la zaiafet. Băurăm la masa vin d-ăl negru ... Citește mai mult Din răsărit se-nalță soareleDe mâna cu Dumnezeu,Vesel îmi coboară -n casăAducând lumini din Empireu.Îl invit cu plăcere la masăși-i dau bucate
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
leagănă-armonii prin casă.Uimită stau, privesc cu nesaț,O rază jucăușa furată de vântCe- mi luneca domol pe braț,În priviri , în suflet și -n gând.Se desface -n flăcări de petale,Prelung, mângâios și-ncet,Lăsându-și bucatele-n tinda,Cu taraf, mă invită la zaiafet.Băurăm la masa vin d-ăl negru... XVII. MÂNA MAMEI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015. Să știi că-mi este teamă de lumină De-ntuneric,mama , si
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
ce-a fost se pierde în uitare Lăsând în urmă doar un gest durut... La capăt de-așternut veghează chipul Din poza-ngălbenită și tăcută Când șoaptele iubirii doar nisipul Clepsidrelor, încet le mai ascultă... Mai cântă trist un greiere în tindă Povestea unui simplu "a fost o dată" Iar nostalgia încet o să cuprindă Neprihanirea gândului deodată... Căci numai roza scutură-n grădină Petale lacrimi pentru tot ce-a fost Chemând uitarea peste noi să vină Ca-n alte visuri să găsim un
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
frumusețe, în dăruire, în suferință, în fidelitate, în castitate, în sărăcie materială, în smerenie, dar mai presus de toate în Iubirea pentru Dumnezeu și Neam. Bunul Dumnezeu, în Împărăteasca și Dumnezeiasca Sa purtare de grijă a tuturor, a adus în tinda Ortodoxiei Lui, Acasă la Noi, deci, o mlădiță protestantă în ale cărei vine regale curgea sânge împărătesc, Prințesa Elisabeta Alexandra Louise Alice de Hesse și a Rinului, căsătorită cu Marele Duce Serghei Alexandrovici, fiul Țarului Rusiei, Alexandru al II-lea
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
urcă bărbatul și pe la oi, stă mai mult cu tine, glumi vecinul ei, Ion Sfârlă.. -Oare crezi tu, Ioane, că eu nu m-am gândit? De asta mi-am făcut eu în astă vară o căsuță mai in spate, o tindă, o cameră, o cămară și-o bucătărioară, mă mut în ea și capul nu mă doare. Vor să mă vază, bine! Nu vor să mă vază, iar bine, fiecare cu aia mă-si. -Adică dacă, admit cazul, eu aș vrea
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mama se uită în oglindă, e o noapte flămândă și grea, un fluture țâșnește din ea și se ascunde în trup de omidă. Un păianjen își țese pânza în tindă, mai înainte a cântat, acum a tăcut, ca mama să se uite-n pace în oglindă, frumoasă, cum era în trecut. Mai târziu, când a putrezit pragul tinzii, mă uit după umbre care să-mi semene, stau lângă mama în
OGLINDA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381523_a_382852]
-
se ascunde în trup de omidă. Un păianjen își țese pânza în tindă, mai înainte a cântat, acum a tăcut, ca mama să se uite-n pace în oglindă, frumoasă, cum era în trecut. Mai târziu, când a putrezit pragul tinzii, mă uit după umbre care să-mi semene, stau lângă mama în apele oglinzii, două umbre prelungi, gemene. Referință Bibliografică: Oglinda / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
OGLINDA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381523_a_382852]
-
fulgii să-i îndemne, Cu lerui-ler să cânte la ferești, Ridică-te din patul tău, române, Colinda lor cu drag s-o răsplătești! Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Cu nuci, colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
fulgii să-i mângâie, Pe toți acei care cu drag așteaptă, Să se întoarcă acas din pribegie, Românul ce muncește-n lumea toată... Mai cântă copilașii pe la geamuri? Nu a murit tradiția în sat? Ce bucurie e s-auzi în tindă, Copii care colindă pe-nserat! Iar cu copiii cântă îngerii din ceruri, Bunici ce doina-n leagăn le-au cântat, Părinții cei plecați în lumea largă... În zi de sărbătoare-ntregul sat! 19 DECEMBRIE 2016 Referință Bibliografică: COLIND ÎN SAT / Gabriela
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
verzi de sfeclă! Ia pune-le în coș, să le ducem în casă. Să știi că morcovul ăsta tânăr se poate mânca. Dar nu-ți dau acum, că trebuie spălat bine mai întâi. Intrară în casă. Se duse bunica în tindă și-aduse de-acolo un lighean cu cartofi vechi, de cei de anul, dar încă buni. Apoi începu să curețe cartofii de coajă, morcovii de frunze, să taie mărunt-mărunt firele de mărar, de ceapă și de sfeclă. Morcovii îi tăie
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
n-am întrebat Să ascult tot ce n-am auzit. SALUT Așadar, trăiești. Pentru greșelile tale, ai plătit Cu monezile altora. Te vedeam ca pe un colț de eșarfă Fluturat de departe, Cu dezinvoltura rutinei. Ți-am aprins lumânări În tindele scunde. Îmi spuneam: despre ea, nici nu pot gândi Pentru că totul o rănește, o sfâșie... Mă-ntrebam: oare mai sântem Pe-aceeași planetă? Oare cenușa ei Nu s-a grăbit să se-ntoarcă Las mincinoasele stele? Iar acum, când găsesc
VICTORIA DRAGU DIMITRIU'S POETRY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374452_a_375781]
-
avu o mișcare de uimire: -Balaban, auziți oameni buni la cine ajunge frumusețea asta de fată? La Balaban burdihănosul! Păi pe Balaban nici eu nu l-aș lua, măi fato, ce să-l iau, nu l-aș primi nici în tindă, darămite în pat! E un urât zbanghiu și umflat de gras, iar copiii sunt niște destrăbălați care or să-ți mănânce zilele. Fug fetele și nevestele de el și te-a găsit pe tine, un boboc de floare și cu
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
si muguri-s în pârg. Mă doare amintirea noastră Se zvârcolește-n mine adânc, Te văd la masă, la fereastră Cu ochi-ți mici și chipul blând. Ne așteptai serile, în amiaza mare Când veneam de la școală sau liceu În tindă cu pită caldă și mâncare Și bunătatea ta de la Dumnezeu Ne furișam adesea în odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram copii Într-o batistă-n colț țineai bănuți Agoniseala
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
Pământul acesta în care O brazda înseamnă sudoare, Mai are speranțe și vise Și porți către mâine deschise, Și sânge vărsat în izvoare. Trăiește Câmpia Română Când sapă o strângem în mână, Cănd arșiță verii colinda Cu tălpile goale prin tinda Cu buza pe-un ghizd de fântână. Trăiește ogorul părinte, Semințele-n brazdă-s cuvinte Și cântece nasc din țărâna. E mama Câmpia Română La suflet, la flori, la morminte ! Noi trecem cu pacea pe gură, Cu pacea în pas
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
-i o treaptă, Vibrează Câmpia-nțeleaptă, Bat clopote, suntem o limbă, Voința în noi nu se schimbă, Căci clopot e inima dreapta. Trăiește Câmpia Română, Cînd sapă ne-o punem în mână, Cănd arșiță veri colinda Cu tălpile goale prin tinda, Cu buza pe-un ghizd de fântână. Pământul acesta în care O brazda înseamnă sudoare, Mai are speranțe și vise Și porți către mâine deschise, Și sânge vărsat în izvoare. ISTORIA CREȘTE DIN GRÂNE... Cand vremea de fructe apasă, Mi-
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
privește-a lor hârtie fină, Și-aievea parcă-o vede aici pe Gica, ori pe o Didină, În flori îl vede pe Costică, de-aceea le așază-n grindă, Uscate sunt, dar ce frumoase și parcă-și vede fiii-n tindă, Cum vin să îi sărute-obrazul, iar ea se-ascunde rușinată, Căci ei acum sunt domni de-oraș iar ea e simplu îmbrăcată... Cu dragostea-i de mamă bună ea încălzește plicu-n sân... Și ce-i citește-a ei vecină, în
DOR DE MĂMUȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375478_a_376807]
-
Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Țăranu-i ostenit... În așternut, Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat dar liniștit... Cu-n Tatăl Nostru tainic și profund, ( Ca soarele spre-o
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
RUGĂ CĂTRE MOȘ CRĂCIUN Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului “Dragă Moșule,îți scriu, Deși sunt așa timidă, Dar aș vrea mult ca să știu De vei vrea să-mi calci în tindă... Sunt frumoasă și cuminte, Cu zulufii aurii, Am o inimă fierbinte, Fată mare `ntre copii De vei vrea să vii la mine Un cadou să-mi dăruiești, Îți voi spune-o poezie Cu Crăiasa din povești Ce mult și-a
RUGĂ CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371914_a_373243]
-
piept și o sărută pe buze ce n-apucase să fie măcar clătite cu apă în urma cinei. Cumpărai de la Dispensar un flacon cu vaccin, apă oxigenată, feșe sterile, tampoane cu rivanol. Rana trebuie vindecată rapid și fără complicații. Urcară în tinda casei. În timp ce Violeta stinse lampa cu neon, câinii încă se mai războiau, alergând de-a lungul gardului din ulucă înaltă. Intrară în camera din spatele casei, a cărei lumină nu se vedea din drum. Violeta merse la găleata cu apă de pe
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
acum, mai lătra încă, dar parcă nu mai era așa agitat și înrăit ca la început. Când urdarul se desfăcu și bulibașa Mihai scoase capul afară, soldatului i se păru că vede capul lui Hristos, așa cum era pe fresca din tinda bisericii din comuna sa natală, cu Isus răstignit pe Cruce. Lăietele îl recunoscu și ieși întins spre el. - Ce-i cu dumneata, boierule? Te-ai rătăcit? Intră în casă că ți-o fi frig ș-ai fi nedormit și ud
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
PE COJI DE CASTANE Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Pe unde-ți pășesc azi tăcerea și gândul Când plânge fereastra de ploaia mocnindă Când frunza se-nclină pe digul din tindă La mine în suflet când vii Când mi-e rândul Alunecă vorba pe coji de castane Și-n via cu lacrimi adoarme uscatul Trecutul brodează cu mintea înaltul În toamnă cuvântul reclamă frisoane Născut ești în jalea pământului toată Să
VORBĂ PE COJI DE CASTANE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372491_a_373820]
-
mulți din Ardeal. Ne-am împrăștiat în lumea satelor românești. Aici, bătrânii mei au găsit așezați, cu totul vreo sută cincizeci de turci și tătari. Cam neglijenți cu pământul. Fumau mult și se așezau, cât era ziua de lungă, în tindă pe perne, cu picioarele încrucișate, turcește. Cultivau tutunul. De la ei ai mei au învățat cum să-l recolteze, când să pună frunzele la uscat și tot procesul acela tehnologic. Băteam la pas satul că era de dimensiune mică, am spus
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
-o, după cum am văzut-o executată la cotețul porcilor, din spatele casei (fig.5 ). Prinderea zidurilor casei era identică. Țepușa era mai mare și dintr-un lemn de esență tare, prinsă cu cuie în formă de burghie, pe măsura țepușei. În tinda casei, gospodarul își crea mijloacele necesare reparațiilor care surveneau în gospodăria lui. Gândea asupra a tot ce era bun de folosit din natură la ridicarea vreunei alte încăperi pentru diferite folosințe, la repararea gardurilor care cedau cu timpul intemperiilor, la
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]