14,383 matches
-
mult/ m-a amăgit” ( Nu mai suntem). Drita Nikoliqi Binaj vine în limba română cu o experiență artistică excepțională. Sensibilitatea sa este dependentă de rămânerea dintâi și o aduce în prezent cu o vlagă contrapusă tuturor opreliștilor. Autorul acestor poeme tinde să trăiască fiecare atingere, evident și oricând, cu sufletul aproape de nemurirea iubirii. Daniel Marian Referință Bibliografică: DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
iubire constituie centrul de perfecționare pentru multiplicitatea nesfârșită a persoanelor umane.” „...iubirea nu este teorie, vorbă onctuoasă, ci faptă de dăruire generoasă nelimitată pentru semeni. Iubirea noastră creștină trebuie mobilizată din plin ca energie nebiruită în sprijinirea tuturor acțiunilor ce tind spre dreptate socială, spre pace și propășire necontenită.” Din păcate omenirea a înclinat balanța către poftele diavolești, de îmbogățire, autodistrugere și degradarea ființei umane. Deși purtăm cu noi binecuvântarea Mântuitorului „Pace vouă!”, omenirea continuă să fie asuprită, să se războiacă
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
fie luată de cât mai multe ori, dar cu vrednicie, pentru că ea este cea care ni-l înnoiește în noi pe Domnul nostru Iisus Hristos, și ne crește în El, Iisus Hristos este țelul nostru suprem către care trebuie să tindem. Autorul arată ce pericole poate aduce împărtășania rară, în viața creștinilor, starea de nepăsare permanentă acestora, pentru că n-au frâu și nu se pot înfrâna îi face să alunece în prăpastia păcatului, prin degradare morală. În concluzie, autorul arată că
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Mircea Mihăieș Trecerea pe linie moartă a lui Teodor Baconsky, într-un mod lipsit de eleganță (ca să mă exprim eufemistic) arată în ce măsură politicianismul iresponsabil tinde să devină regula de funcționare în administrația superioară a țării. După nesfârșitele hârâieli și mârâieli între palate, după faulturile grosolane între grupări de interese și orgolii, era inevitabil ca între cei sacrificați să se numere mai degrabă profesioniștii de elită
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
categorii de notații. În primul rând notațiile despre jurnal ca gen literar. Periodic firul faptelor și al reflecțiilor se întrerupe spre a lăsa loc unor meditații despre rostul și utilitatea jurnalului intim. Iată o mostră, luată la întâmplare: "Jurnalul meu tinde să devină un eseu biografic. N-aș dori să fie, dar nici nu îl pot împiedica. Toate vin, deodată și agresiv spre mine. Am 37 de ani și spiritul meu primește cu lăcomie semnele unei lumi pe care până acum
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
simplă jignire, o Înjurătură sau nu știu ce care să fie mediată de o Comisie de Onoare a Uniunii, este vorba de o acuzație gravă care distruge reputația și destinul unui mare scriitor român cum sunt eu și care În ultimă instanță tindea la asasinatul lui prin presă. Alte constatări despre care putem face vorbire, lucruri care să țină numai de evidență. Este vorba În primul rând de un lucru pe care eu Îl constat cu stupoare și cu durere, implicarea vinovată a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
între cele două curente: "coabitare, disimulare și contaminare" (pag. 291), exprimând sugestiv tipurile de atitudini. Cel mai interesant aspect este cel al contaminărilor reciproce: arhitectura modernistă preia elemente de decor ce îi conferă un aspect pitoresc, iar adepții stilului național tind spre o nouă estetică și o epurare conceptuală; principalele direcții ale căutărilor lor sunt: etnicul (Florea Stănculescu, Octav Doicescu), regionalismul (Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory), spiritul clasic (Petre Antonescu și, din nou, Henriette Delavrancea-Gibory). Arhitectură și putere (Architecture et
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
-i aminte că participă la o convenție romanescă. În tradiția postmodernă, el aduce explicații, comentează sau chiar critică anumite pasaje din romanul care tocmai se scrie. Aceste pasaje metatextuale au rolul unor supape menite să elimine ceva din tensiunea, ce tinde să devină insuportabilă, a acțiunii propriu-zise. Jocurile narative sunt mici pauze de respirație, elementele care justifică titulatura de roman dată cărții și care ar trebui să îi confere cititorului certitudinea, reconfortantă moral, că se află, totuși, în fața unui produs de
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
aceste versuri ce compun un unic și lung discurs. Abulia personajului (tânărul din Lipova părăsit de iubita plecată la mai bine, în Austria, împreună cu un perfid proprietar de Mercedes) și "lenea" creativă a poetului ajung să facă una. Identitățile lor tind să se confunde, lumea de hârtie fiind inundată de o apatie fără leac. Și fără V. Leac, amicul arădean, membru al grupării Celebrul animal. Nici reperele locale, regionale (malul Mureșului și cel al Someșului, centrul Lipovei și Mănăstirea de la Nicula
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
unui occidental exilat în România de azi. Lexicul este și el unul al zilelor noastre, impregnat de neologisme, greu de imaginat într-un text presupus a fi scris acum 2000 de ani. Scrie poetul tomitan în "jurnalul" său: "viața mea tinde să semene cu aceea a unei plante sau a unui animal. Mă simt în armonie și în sincronie cu natura". Toată lumea este de acord că despre viața cotidiană și universul cultural al geto-dacilor se știu puține lucruri. Marin Mincu știe
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
cultivă în primul rînd viziunea (cuvîntul decurge din ea); celălalt are un stil de detalii și cultivă în primul rînd amănuntul (cu plasticitatea și savoarea ce rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt al jocului. Unul tinde spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea îndeosebi operele mari, dramele și filosofia), celălalt o egalitară subliniere a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
eforturi, sacrificii chiar, si îndoieli". De asemenea, Mihai Baciu a accentuat faptul că "România a depus eforturi semnificative în două direcții: avocat al Republicii Moldova la UE, ținând cont de faptul că o parte a clasei politice și a poporului moldovenesc tinde spre Europa din care Basarabia face parte și în sens geografic și cultural și spiritual; a doua direcție este ajutorul pe care România l-a acordat în mod concret și practic și cât a putut Republicii Moldova". În același sens a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
brand, cu pluralul branduri și cu o pronunțare corespunzătoare scrierii. De fapt, e vorba de alt cuvînt, preluat de lista DOOM-ului direct din DEX: un germanism militar, cu sensul "aruncător de mine" (din numele propriu Brandt). Oricum, noul brand tinde să fie asimilat pe același tipar, producînd un omonim (sau, cîtă vreme vocala sa e pronunțată în manieră anglo-americană, un omograf): apare articulat și supus flexiunii - "brandul este scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
ex-comunistă. Dar nici măcar nu asta ar fi problema. Problema e că "expertiza" astfel dobândită n-a prea servit la nimic. Sau a servit carierelor individuale ale indivizilor din categoria menționată.) E uimitor că până și unii din adversarii PSD-ului tind să admită că e nevoie de un astfel de partid, dat fiind programul de "protecție socială" trâmbițat de liderii din jurul lui Iliescu. Afirmații de acest fel arată că, dincolo de orice evidență, pesedeii au reușit să-și impună mesajul. E suficient
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
sens tot mai abstract. Așa au devenit anumite adverbe prepoziții și conjuncții, așa s-au transformat treptat unele pronume în articole. Fenomenul continuă: locuțiuni și compuse noi, care au luat locul celor vechi, avînd avantajul pregnanței, al posibilității de reliefare, tind să ia același drum al gramaticalizării. Adesea diferența e de lungime a corpului sonor. e un cuvînt bisilabic, accentuat, deci ajută deocamdată la scoaterea în relief a unei relații: precum în cer, așa și pe pămînt. O alăturare de elemente
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
locale", mapn.ro). Pe de altă parte, tocmai prin marca sa arhaică (în compusul sudat se poate recunoaște prezența formei arhaice pre a prepoziției pe), precum are șansa de a fi selectat într-un stil mai prețios, mai căutat, care tinde să revalorifice notele de solemnitate ale trecutului. În fine, cred că mai e un motiv - deloc neînsemnat - pentru folosirea actuală a lui precum: adverbul apare ca un substitut pentru ca înzestrat cu avantajul de a nu produce cacofonii. Evitarea cacofoniilor a
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
Tudorel Urian Pentru multă lume politica este un domeniu al terțului exclus. Totul se judecă în alb-negru (sau, dacă preferați, în roșu comunist și negru fascist), iar vechiul principiu stalinist "cine nu e cu noi e împotriva noastră" tinde să își consolideze eficacitatea dincolo de retorica sforăitoare, prea adesea incoerentă a "democrației" biruitoare în urma colapsului sistemului comunist. Stînga și dreapta au fost, în secolul XX cele două motoare cu viteză diferită ale omenirii (în interiorul lor stilistica a fost destul de largă
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
de insatisfacție odată cu Piscina lui François Ozon (2003). Un regizor care, după gustul meu, joacă un soi de alba-neagra cu spectatorul. Mai exact, o peliculă bună, alta slăbuță, și tot așa. În ceea ce privește filmul de față, primul în engleză al regizorului, tind să cred că este unul dintre cele negre. Din nou, un rol remarcabil îl mai luminează: Charlotte Rampling în rolul scriitoarei de romane polițiste Sarah Morton, recompensată de altfel pentru prestația ei cu Premiul pentru cea mai bună actriță oferit
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
lui Peter Andraschke asupra Muzicii pentru copii de Silvestrov. Autorul nu se limita la a analiza muzicologic o miniatură pianistică, dar o și punea în contextul european, alături de piese similare de Helmut Lachenmann, bunăoară. Spre asemenea paralele ar trebui să tindă nu doar muzicologia ucraineană, dar și cea românească, atunci când țintește spre a-și scoate în evidență creatorii: mult mai eficientă decât descrierea este încercarea de a găsi dimensiunea europeană a unor creatori prea puțin cunoscuți, și doar atunci li se
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
a cărei tendință va fi s-o înlocuiască cu timpul pe cea dintîi. În America, spune Ovidiu Hurduzeu, tactica obținerii de avantaje prin înaintarea unor petiții din care să reiasă statutul de victimă a devenit astăzi o mentalitate comună. Ea tinde să înlocuiască competiția fățișă și selecția valorilor pe bază de înfruntare directă. Și astfel, sub păvaza corectitudinii omenești, nulitățile ajung celebrități doar pentru că aparțin unor minorități supuse discriminării. Pentru Ovidiu Hurduzeu, celebra meritocrație a societății americane este cel mai adesea
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
zilei de mîine și consumul neîngrădit sînt scopurile predilecte ale americanului de astăzi. Culmea este că la toate aceste rezultate se ajunge sub masca unor deziderate care propovăduiesc contrariul scopurilor spre care țintesc. Se vorbește de respectarea diferențelor, dar se tinde spre ștergerea lor. Se proclamă drepturile individuale, dar ele sînt anihilate de drepturile colective ale minorităților discriminate. Se slăvește libertatea de opinie, dar ea este cenzurată tot mai des din dorința de a nu leza orgoliile celor ce nu iubesc
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
libertatea de opinie, dar ea este cenzurată tot mai des din dorința de a nu leza orgoliile celor ce nu iubesc libertatea de opinie. Se respinge sistematic orice idee al cărei conținut poate fi interpretat ca unul totalitarist, dar se tinde permanent către o atmosferă totalitară în virtutea căreia totul nu poate fi înțeles decît într-un singur fel. Sistemul de referință dinlăuntrul căruia Hurduzeu își desfășoară critica este cel al opticii creștine: pentru autor, acolo unde divinitatea, persoana, națiunea, asceza și
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
și mai la îndemînă/ decît catedrala semeață ce se profilează în valea/ cotropită de o ceață de marmoră" (Caspar David Friedrich: "Biserică în peisaj de iarnă"). Aceleași ape duale joacă și-n alte poeme. Proprie nu doar credinței febrile ce tinde a se detașa de trebuințele carnalității, a se feri de ispitele simțurilor, asceza e, în diverse grade, și o disciplină necesară verbului poetic, răsfrîngere, fie și reflexă, a Logosului: "Ceea ce se face aici vizibil, oferindu-se contemplației,/ este războiul ce
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile opere clasice sunt cele ce tind cu adevarat spre perfectarea formei discursive și aprofundarea filosofica a înțelesurilor, ele nefiind interesate cu adevarat de acel efect imediat și superficial asupra receptorului pe care il întâlnim la multe din operele recente. M-a convins din nou de acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]