984 matches
-
există și e un izvor nesecat de vexațiuni zilnice. {EminescuOpXII 318} Ba se introduce cu sila în școli ca obiect obligatoriu limba maghiară, vorbită abia de a treia parte a populației regatului, grea, radical străină de limbele celorlalte naționalități, răpind tinerimii timpul pentru studii mai necesare și mai spornice decât dresarea c-un idiom pentru a cărui învățare se cer zece ani; ba, mai în urmă, vin alții să impuie această limbă până și ca limbă de propunere în școale. Ori
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proporție directă cu folosul material, cu câștigul. Aci însă era defectul principal al proiectului Conta, căci lipsurile cele mari ale învățămîntului nostru nu sunt atât pe terenul intelectual pre cât pe acel al educației. Studiile clasice cresc spiritul și caracterul tinerimii. Ceea ce cîstigă cineva prin ele, daca sunt bine {EminescuOpXII 326} predate, este aptitudinea de a înțelege lesne, de-a coordona repede orice altă materie a cunoștinței omenești. Fără îndoială nu noi vom fi aceia cari să ne opunem învățămîntului real
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
patru, Svițera prin trei, Svedia și Norvegia prin doi, Portugalia prin unul. Unde s-ar întroluca socialiști, ateiști, comunarzi or oameni tot de mâna aceasta, acolo veți vedea răsărind câte un Caligari, Horia și Mircea Rosetti, ori altă seamă de tinerime fanariotică sub numirea specioasă de reprezentanți ai rasei ciobanilor de la Rucăr ori a moșnenilor din Câmpulung. Dar la ocazii în adevăr serioase, cum e bunăoară un congres geografic, cum sunt manevrele militare ale unei nații consângene cu noi, la ocazii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că e bine să se împuțineze mai ales atribuțiunile comunei rurale, ca să poată să îndeplinească bine pre cele esențiale: biserica, școala și căile de comunicațiune. Și de aceea încă demult partidul conservator s-a ridicat contra direcțiunii ce se dă tinerimii în școalele noastre, care a creat și creează pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului, o adevărată plagă socială, și a propus ca instrucțiunea publică să îndrepteze forțele vii ale națiunii către ocupațiunile, așa de bogate și așa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
până la registratore, de la generar până la suplocotenente plata ce se dă este atât de mică încît un om cu familie nu are cu ce trăi. Teza "Romînului" despre micimea și nesuficiența lefilor e întrucîtva justificată. Într-adevăr, prin creșterea în străinătate, tinerimea noastră a contractat trebuințe pe cari n-ar fi cătat să le aibă nicicând daca considerăm sărăcia țării și nevoile ei de tot felul. E un rău nemăsurat de mare acesta, cu atât mai mare cu cât e ireparabil, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lipsiți de acea sete de a afla înșiși adevărul care caracterizează pe oamenii de știință? Astfel la noi, ca la nealții, se-nvață carte nu pentru ea însăși, cu acea vioiciune de concepție, cu acel entuziasm care se află la tinerimea și în corpul didactic al altor țări, ci pentru a trece cât se poate de repede prin toate clasele, a face tot atât de repede și superficial dreptul la vreo facultate ocultă și a intra cât mai curând într-un post. Pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dă deplină libertate în privirea metodului. Cărți speciale cată să cuprinză definiții stricte, abstracte; cartea de citire e prin natura ei descriptivă. Se descriu toate în ea, deci se văd toate cu ochii minții. A preface o carte neapărată educațiunii tinerimii, neapărată pentru cultura limbei materne, pentru istoria și geografia țării, pentru variile cunoștințe ce trebuie să le aibă un om, într-o carte specială de agronomie, e o adevărată orbire. Să nu se uite că această carte de citire nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
merit și, a fi reacționar ar fi identic cu a fi sporitor neamului și țării. Dar nici putință nu există pentru un asemenea partid. Izvorul întăritor al istoriei naționale, iubirea de limbă, de datini și de popor sânt înlocuite la tinerime și ceilalți prin romane franțuzești și cântărețe pribege ale cafenelelor străinătății. Un aer bolnăvicios de corupție, de frivolitate, de câștig fără muncă a cuprins plebea noastră roșie și infectează chiar sfera ce rămăsese neatinsă de acest spirit. A crede că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
revoluție ar fi avut importanța pe care i-o atribuie "Romînul", conservatorii actuali au format desigur nouă din zece părți din promotorii ei. Dar adevărul istoric asupra mișcării de la 1848 e în realitate cu mult mai meschin și mai trist. Tinerimea de atunci hrănise mari idealuri naționale în inima ei, cari au fost însă reduse la rolul de-a fi o piatră de șah în mînile unei puteri vecine. Rusia avea nevoie de un pretext spre a intra în Principate și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuvântului. Oricât de mare ar fi rolul ce l-am atribui progresului pe care timpu-l aduce cu sine, oricât am datori acelui rând de ofițeri cari și-au făcut studiile în străinătate, fără inițiativa care a dat unei părți a tinerimii direcția spre studii militare, fără voința stăruitoare de-a avea o armată modernă, fără energia și înțelegerea cu care generalul a contribuit la întemeiarea ei n-am fi ajuns a o vedea luând o glorioasă parte la război, nici manifestând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar așa este. A fost cineva separatist? [Î]și află locul printre roșii. A fost conservator, dar a avut ambiții disproporționate cu inteligența sa? Partidul roșu îi deschide brațele. A comis scabroase afaceri? Partidul roșu le acopere și-l canonizează. Tinerimii i se dau zilnic din partea oamenilor cari reprezintă autoritatea statului din culme până la baze următoarele reguli de purtare: Conspiră contra șefului statului și proclamă-i răsturnarea și vei ajunge... om mare. Aibi o deosebită desteritate de-a despoia lumea și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
j. Olt - 5.XII.1947, Craiova), critic literar și editor. Învață la școala primară din Stoicănești, apoi la liceele din Slatina, Craiova și Turnu Severin, pentru a-și încheia studiile la Școala Comercială din Craiova, în 1909. Debutează în „Amicul tinerimei” din Târgu Jiu, în 1904, semnând în continuare, în spiritul epocii, versuri, o piesă de teatru, evocări și o variată publicistică literară (cronici, recenzii, note de lectură, articole etc.) în două periodice scoase de el - „Vatra” (din 1929, cu întreruperi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
suplinește la Catedra de istorie a Universității din București pe N. Iorga. A colaborat cu versuri, studii, recenzii, cronici literare, dramatice și plastice la „Revista independentă”, „România literară”, „Literatorul”, „Convorbiri literare”, „Revista poporului”, „Liga literară”, „Românul literar”, „Epoca”, „Revista Societății «Tinerimea română»”, „Economia națională”, „Noua revistă română”. Folosea pseudonimele Polit, pentru a-și semna recenziile, și Z. Miron, pentru poezii. O. vede în critică un instrument de acțiune socială, necesar în egală măsură domeniului științific și celui artistic (Critica științifică). Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
prin "spiritul de clică". În fine, chestiunea lui Eminescu nu putea cocoli "morbul mental", starea sanitară a poetului și, desigur, "alarmul foilor", canonicul fiind îngrijorat de orgiile periculosului cult; o ceată de oameni ar fi pus la cale "comedia" și tinerimea de atunci, amețită, sedusă, hipnotizată ar fi căzut pradă "infecției". Ca să nu mai vorbim despre "monstruozitățile" poetice, sfidând "paciența hârtiei" ori de influența schopenhaueriană, filosoful german fiind decretat "îngerul rău" al poetului. Tot din unghiul "literaturii bolnave" denunță și Aron
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apoi la București între 1 ianuarie 1919 și septembrie 1920, cu o periodicitate variabilă: bilunar, săptămânal, lunar. În articolul În loc de program, semnat de Al. Ciura în primul număr, publicația își propune să fie în primul rând „o revistă literară a tinerimii academice” și să promoveze „cultura națională”, pentru ca mai târziu să se rezume - declarativ - la a fi „o revistă a tinerimii” în general. În 1904 sunt anunțate câteva inițiative menite să îmbunătățească conținutul, de pildă cooptarea drept colaboratori a scriitorilor „de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
program, semnat de Al. Ciura în primul număr, publicația își propune să fie în primul rând „o revistă literară a tinerimii academice” și să promoveze „cultura națională”, pentru ca mai târziu să se rezume - declarativ - la a fi „o revistă a tinerimii” în general. În 1904 sunt anunțate câteva inițiative menite să îmbunătățească conținutul, de pildă cooptarea drept colaboratori a scriitorilor „de valoare”, semnalarea „cărților literare bune” ș.a. Se menționează, de asemenea, că se va lua „notă de publicațiunile în limba ungară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
se adaogă la temelia edificiului social". Poate! Mai știi? Dar umilita noastră părere este că ar fi fost mai bine ca mai întîi să se dezmodestifice cunoștințele respectabililor câțiva juni, căci ceea ce ne desperează nu sunt pe atâta bătrânii pe cât tinerimea noastră. [18 iunie 1876] SERBIA ["LIPSA UNUI BIUROU TELEGRAFIC... "] Lipsa unui biurou telegrafic de corespondență și greutatea cu care ziarele noastre își procură noutățile din străinătate ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm știri publicate cu două, trei zile înainte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
filozofi întregi" se numără prea învățatul Dimitrie Darvar (din Viena) "carele mai multe cărți au dat la lumină în limba grecească". Emanoil Ghica de Dejanfalva (tot romîn) ajută tipărirea unui lexicon sârbesc. Simeon Gheorghe Sina cumpără cărți românești pe sama tinerimei din satele sale. Constantin Ghica, Zenobie Pop, în fine Mihail Boiagi (cunoscutul autor al gramaticei macedoromîne) care scrie o carte numită "Lumea închipuită" (Orbis pictus). Ar fi interesant de-a se ști dacă Boiagi n-a scris cumva această carte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a pune o armată mare în linie de război, dar sunt totdeauna în stare de a împlea golurile șirurilor lor prin puteri nouă aduse din Asia; sârbilor li lipsește însă materialul de oameni. Ei pierd în acest război floarea tinerimei, floarea bărbaților lor, 'ncît la victoriile lor se poate aplica cuvântul, spus de cronicarul nostru pentru lupta de Războieni, "și - acolo au pierit sămânța vitejilor". Stingerea continuă a puterilor sârbești puse în luptă și neputința de a le înlocui prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din partea puterilor de a vedea încheindu - se cât de curând pace definitivă. Într-adevăr un armistițiu de 6 luni ar fi fost propriu a reîntări amândouă părțile beligerante, pe turci poate prin un nou împrumut și prin recrutarea a toată tinerimea musulmană disponibilă; pe sârbi prin nouă rânduri de voluntari ruși și prin împlerea casierielor micului stat cu ruble strânse de comitetele panslaviste. Cel puțin la știrea despre acordarea unui armistițiu pe jumătate de an jurnalistica din Austria a răspuns prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 250} noiemvrie o adunare generală și în 31 decemvrie serbarea ajunului anului nou - amândouă împreunate cu declamație și muzică. În 15 aprilie st. n. s-a serbat iubileul de 5 ani al societății prin reprezentarea unei piese satirice "Floarea tinerimei române din Viena", în 3/15 mai, în memoria acestei zile însemnate din istoria românilor s-a făcut o escursiune în corpore la Hinterbruhl, lângă Moedling. Afară de aceste, după închiderea părții oficiale a fiecărei ședinți, urma în genere așa numita
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ales în chestiunile de instrucțiune și naționalitate, fiindcă nimic nu ucide un popor decât indiferența pentru instituțiunile sale". Interesul cel mai viu pentru instrucție și naționalitate nu include de loc interesul pentru instituții, care acest din urmă nu este treaba tinerimei. Acestea vor găsi totdeauna apărători și dușmani în grupurile politice, mai ales când nu vor corespunde c-un corelat ecuivalent de muncă și cultură, ci vor fi numai forme superficiale pentru succesiunea în cadrele budgetului a diferitelor nuanțe poreclite politice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebue să domnească ori și unde, pentru a face cu putință existența. Pentru ca să exiști, sacrifici ceea ce iubești, necum ceea ce-ți este indiferent - un punct de vedere foarte egoist, dar întemeiat pe instinctele curat animalice ale naturei omenești. Dar când tinerimea unui popor care nu are, nici poate avea asemenea rațiuni de stat își manifestează într-un mod atât de brutal și în disprețul lumii simpatii atât de barbare, atunci cu drept cuvânt ne 'ntrebăm ce popor este acela care i-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de abonament e pe un an 24 l. n. pentru București, 30 pentru județe; direcția este în mînele d-lui August Laurian. Almintrelea noua metamorfoză a "Alegătorului liber" și a "Unirii democratice " are "o stângă moderată în corpurile legiuitoare, o tinerime gata de-a lupta contra relelor prezinte și viitoare. " Un articol al noului ziar începe cu fraza "Bătrînii se duc! " și se mântuie cu acelaș refren "Bătrînii se duc! Să fim gata a le urma". Oameni suntem și pricepem de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tim[pu]rile cele mai vechi până în zilele noastre". București, 1873. Treb. Laurian: "Atlante geografic, după Bonnefont" etc., adoptat pentru școalele române din ordinea M. S. Carol I, domnul românilor. Paris și București, 1868. Silviu Selagian: "Manual de geografie pentru tinerimea romînă". Viena, 1871. Ioan M. Moldovanu: "Istoria patriei pentru școalele poporale române din Ardeal". Blaj, cu aprobarea comisiunei școlare arhidiecezane. I. V. Russu, " Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățători și școalele populare romîne". Sibiu, 1865. Meletie Dreghici; "Istoria Ungariei în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]