801 matches
-
experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul anilor ’80, cîțiva dintre ei, puțini, se declară „muncitori” (vorbă prin care, atunci, adesea, se înțelegea „zilieri”), categorie bogat ilustrată de romîni. Romînii dețin exclusivitatea ca funcționari/amploiați (manie națională
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
revine, moartea doar jucându-se cu ea. Apoi mai era un tichinigiu care a venit într-un oraș în care toți locuitorii se temeau să îngroape trupul unui londonez decedat într-o cârciumă din vecinătate. Orășenii plătesc o sumă frumușică tinichigiului pentru a îngropa cadavrul, iar când acesta îl îngroapă, fură punga cu bani a mortului, în care găsește suma de șapte lire. După înmormântare, el se întoarce în oraș cântând "Mai aveți londonezi de îngropat, hei, mai aveți londonezi de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a cârciumarului: "era un cetățean bun și gras, cu o burtă ca un butoi, care-i făcea picioarele (scurte și groase, ca doi piloni de sub Podul Londrei) la fel de crăcănate precum cupola catedralei Sf. Paul" (1:138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își primește plata de gropar de la orășenii înfricoșați care se tem să-l atingă deoarece a venit în contact cu cadavrul. Astfel zece șilingi au fost puși într-o cârpă legată de capătul unui par și dați (în văzul întregii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să-l atingă deoarece a venit în contact cu cadavrul. Astfel zece șilingi au fost puși într-o cârpă legată de capătul unui par și dați (în văzul întregii parohii, care stătea departe, cu nasurile acoperite) de către însuși primarul orașului tinichigiului, care a luat banii cu o mână și a tras de sfoară cu cealaltă, cerând o halbă de bere. Odată banii luați, el ridică londonezul pe spate (ca pe un școlar); o lopată și un târnăcop erau pregătite pentru el
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ridică londonezul pe spate (ca pe un școlar); o lopată și un târnăcop erau pregătite pentru el: astfel pregătit, și-a dus povara mortală într-un câmp departe de oraș și a săpat o groapă pentru mort (1:144). Apoi tinichigiul a dezbrăcat mortul, i-a luat banii și l-a îngropat. Bush făcea următoarea afirmație despre jurnalismul lui Dekker: "În general, schimbările unei existențe precare [Dekker a petrecut șase ani în închisoarea datornicilor] au rezultat într-o cunoaștere bogată și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din noua grilă a salarizării unice pe motiv că...profesorul nu lucrează 8 ore pe zi! Iată un elocvent exemplu al politicianului român care nu este suficient de sensibil la specificul muncii de profesor. Profesorul nu-i chelner, mecanic sau tinichigiu. El nu vine acasă după 8 ore de muncă și vegetează în fața micului ecran. Nici nu merge cu băieții la "una mică". Adevăratul profesor își pregătește orele de a doua zi, citește, traduce, publică, corectează lucrări, concepe proiecte etc. Aceasta
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
profesori de filosofie.Astfel vor fi motivați, iar noi vom avea filosofi de calitate care să nu-i mai producă indignare și dispret președintelui. Până la urmă, problema este într-o anume măsură falsă. Punerea filosofilor în antiteză cu mecanicii auto, tinichigii și ospatarii este una irelevantă. Adevărul este că avem nevoie de acești meseriași, dar și de specialiști în filosofie. (Observați că evit termenul de "filosof", extrem de delicat și pretențios). Aș merge mai departe: avem nevoie de mecanici, tinichigii și ospătari
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mecanicii auto, tinichigii și ospatarii este una irelevantă. Adevărul este că avem nevoie de acești meseriași, dar și de specialiști în filosofie. (Observați că evit termenul de "filosof", extrem de delicat și pretențios). Aș merge mai departe: avem nevoie de mecanici, tinichigii și ospătari care să fi urmat măcar un curs de filosofie adevărată. În fond, marile probleme ale vieții și le pun și acești oameni. Este vorba de misterul vieții, de sensul existenței, de miracolul primei iubiri, de fascinația și riscurile
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sensul existenței, de miracolul primei iubiri, de fascinația și riscurile libertății, de gravitatea a ceea ce înseamnă să fii responsabil în viață etc. Ștefan Afloroaei a scris chiar o carte despre Metafizica noastră de toate zilele. Mai importantă decât filosofia pentru tinichigii, zidari, frizeri și ospătari este logica pentru toți. În primul rând pentru politicieni. Sunt exasperat de faptul că Parlamentul României este suprapopulat de indivizi ajunși acolo prin manevre politice și murdare jocuri financiare. Unii dintre ei sunt în comisii de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
plus de umanitate, chiar și prin simplul fapt că munca în halele uriașe este preferabilă statului în pat în celule înguste lîngă numeroși colocatari. Din păcate, calificările oferite sînt toate la un nivel primar: lăcătuși, tîmplari, strungari, zidari, sudori, bobinatori, tinichigii auto, legumicultori și betoniști pentru bărbați, iar pentru femei croitorese și țesătoare. Întrebați ce meserie le-ar plăcea să aibă după eliberare, cei mai mulți răspund: ziariști, șoferi, fotografi, mecanici auto, actori, chelneri, electricieni, vînzători etc. Toate aceste meserii de naturi diferite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de pe cap îi curgeau resturi de ciorbă. A fost unul dintre cei plimbați prin camere, alături de Oprișan și Hoinic, pentru ca ceilalți să vadă starea în care ajunsese. Ion Pangrate Născut în comuna constănțeană Valea Neagră pe 17 octombrie 1915, era tinichigiu și lăcătuș. A fost arestat ca legionar după rebeliunea din 1941 și rearestat de comuniști pe 26 iulie 1948. A trecut prin torturi la Gherla începând cu luna octombrie 1950. Condamnat la 15 ani de muncă silnică, a fost trimis
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale vieții tale, la fel cum tânăra calfă de tinichigiu mi a cântat o săp tămână Întreagă sub ferestrele mele, cât timp i-a trebuit să acopere casa vecinului meu. Această ritmică interioară derivă, desigur, dintr-o reală vocație muzicală, altoită cu o concepție de viață artistă și quasi-boemă, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Enciu D. lolanda Iacov I. Adriana Idriceanu V. Elenă Ingher M. Rubin Lăzescu Gh. Elenă Macarie I. Ioan Marta N. Gheorghe Motea M. Dumitru Nițu C. Sterian Onose Valerian Popa M. Constantin Puiu Viorel Romila M.Angela Rotaru C.Danieia Tinichigiu Aurel Țurcanu M. Romeo Valdman L..Solli Vasile V. Angela Zamvetor Anuța Constantin V. Eduard Moldovanu Ștefan Văleanu Elenă Catalogul clasei a XIa B, Dosar 13/1952-1953, ; Costin Clit, op.cit.,p.216. 1952·1953 (?) Pascal Valeriu Pavliuc Gh. Ludmila Plop
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Gheorghe Buzincu D.Ruxandra Bulgaru Gh.Eugenia Costache C.Geta Cioartic Ion Ceaușu M.Gheorghe Dăscalescu Nicolai Drăghici I. Suzana Lungu Victoria Leibovici Iancu Moise M. Nicolae Mistrianu Mihai Pascal Alexandru Plătica Ion Sava Emilia Sandu Gheorghe Timircan N.Maria Tinichigiu Neți Tocu C. Stefana Todeilă V. Gheorghe Anton Traian Bîrleanu Valentina Vieru Vasile Donea Maria 1958 -1959 Anton Dumitru Ardeleanu Romeo Arhire Georgel Avarvarei Ion Azoiței Ion Bailicenco Ion Brumă Petru Buruiana Valeriu Dunduc Ion Faibiș Sebastian Fucs Frelu Leon
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că aceștia din urmă Își vindeau ei Înșiși produsele, În „dughene la uliță”. În astfel de cazuri, este vorba de un viciu (uneori voluntar) de Încadrare. În 1838, de pildă, Într-o „catagrafie” realizată În București, mai mulți meșteri evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În 1839 doi misionari scoțieni călători prin Țările Române : „Majoritatea evreilor din Foxshany [= Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt evrei” <endnote id="(382, p. 391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă” din București : „Evreii sunt, În mare parte, meșteșugari, [pre]cum croitori, cizmari, tâmplari, tinichigii ș.a.m.d. Și se bucură de multă Încredere pe lângă locuitorii creștini, ba chiar pe lângă boierii cei mari. Cu toate acestea, găsești printre ei și câțiva comer cianți bogați, precum și factori [= mesageri], samsari, boccegii și alte parazite de acest soiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și alte parazite de acest soiu din lumea comercială” <endnote id="(194)"/>. Meșteșugarii evrei s-au orga nizat În bresle proprii, care și-au Înălțat sinagogi proprii, precum, la București, Sinagoga Breslei Croitorilor (fondată În 1837), Sinagoga Cizmarilor (1855), Sinagoga Tinichigiilor (1896) etc. Mai ales În Vechiul Regat, multe denumiri de meserii au devenit nume patronimice preluate de evrei. Pe lângă nume ca Breslașu, Bacalu (Băcanu), Bărbieru, Sacagiu, Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Birjaru, Făinaru (Moraru), Casapu (Măcelaru), Dascălu sau Crâșmaru, evreii au preluat ca nume și denumiri românești de meserii artizanale : Argintaru, Blănaru, Boiangiu (vopsitor), Butnaru/Bodnaru (ciubărar), Căciularu, Căldăraru, Croitoru, Dogaru, Dulgheru, F(i)eraru, Mătăsaru, Opincaru, Pantofaru, Sticlaru, Stoleru, Tăbăcaru, Tinichigiu, Zugravu <endnote id="(611, p. 66)"/>. Vorbind despre modul În care se reflectă imaginea evreului În oglinda românească, trebuie subliniat că aceste nume au fost date tocmai de români. Folosite inițial ca forme de identificare (gen „Lazăr croitorul”), ele au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea și la Începutul secolului XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.a.m.d. erau evrei <endnote id=" (488, p. 48)"/>. Cu trecerea deceniilor, situația nu s-a schimbat substanțial : În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.a.m.d. erau evrei <endnote id=" (488, p. 48)"/>. Cu trecerea deceniilor, situația nu s-a schimbat substanțial : În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau evrei, În afară de unul <endnote id="(499 și 693, II, p. 260)"/>. Tot la Începutul secolului XX, Într-un articol intitulat chiar „Evreii ca meseriași” (apărut pe prima pagină a publicației Biruința, nr. 166 din 1909), poetul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]