18,899 matches
-
acestei zile aș încerca sentimentul unei depline participări la marea sărbătoare a poporului nostru."; Mihai Gafița: "Mai întâi mă gândesc la articolele curente, pe care le-aș putea publica în periodicele noastre. Ca lucrări mai de greutate consider că voi tipări anul acesta primul meu volum de critică consacrat în întregime realismului socialist și alcătuit după o formulă pe care o cred oarecum diferită de a altor volume de acest fel apărute. În acest an va apărea ediția Duiliu Zamfirescu anunțată
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
actuală și câteva despre evenimentele petrecute acum cincisprezece ani." Petru Dumitriu: "În cinstea lui 23 August 1959, mă voi strădui să duc la bun sfârșit publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23 August e o dată importantă și încerc să tipăresc în cinstea ei o lucrare în care să dau tot ce pot mai bun." După cum se vede, de Anul Nou toată lumea vorbește despre 23 august. Alunecare în absurd care, în această perioadă, nu miră pe nimeni. NOTĂ. Citatele datând din
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
1924, Partidul Comunist din România în afara legii. Greutățile vieții nu au ocolit-o nici pe doamna Marzesco, după cum îmi mărturisea într-o scrisoare pe care am publicat-o în volumul de însemnări al bunicului său, Fapte și impresii zilnice. 1917-1918, tipărit de curînd la Editura Curtea Veche. în 1985, domnia sa a primit aprobarea de a se stabili în Franța. S-a născut, de altfel, la Paris în 1930, unde părinții se aflau la studii, anul următor venind în țară. Recent, am
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Ion Pop Au trecut, practic, neobservate două frumoase cărți de poezie tipărite în limba franceză la editura clujeană Casa Cărții de Știință. Autorul lor este Gérard Bayo (n. 1936), tradus deja la noi cu alte două volume, - Poeme, 1991, la Editura Dacia, în tălmăcirea lui Mihai Zaharia, cu un cuvânt înainte de Horia
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
Blaga", la festivalul clujean, și Exod, tradus de Horia Bădescu și pe care am avut plăcerea să-l prefațez, scos de Editura Fundației Culturale Române în 1997. Un foarte interesant și original eseu, Revolta lui Arthur Rimbaud, i s-a tipărit la Editura Eminescu în 1998, transpus de Ioan și Robert Adam. În 2002, editura timișoreană Amarcord i-a publicat placheta Chant d'un autre (Cântecul altcuiva). Să notez că în scrisul său sunt nu puține ecouri românești și că Gérard
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
înainta, jovial, cu pași largi pe stradă. Cum saluta radios și era salutat prietenește. Cum, înainte de masă, se servea cu lichiorul pe care și-l prepara singur, după o rețetă proprie. |i plăcea să-și trateze musafirii cu acea licoare. Tipărise și anume etichete, de el închipuite, pentru sticlele în care ăși ținea liqueurul. Tânăra reporteriță, înainte de a înregistra interviul solicitat, cu o foaie de hârtie în față, se apleacă lângă umărul venerabilului evocator: Spuneți-mi numele și prenumele. Așa. Profesiunea
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
din 1972, Coloana Cerului, abia un mic capitol despre Troițe, rugi, lemne. Evident că nu puteau să apară nici albume, singura carte consacrată domeniului, pe care o cunoaște autorul albumului de acum, fiind Cruci, troițe, monumente, grupe de monumente, cimitire, tipărită la Breaza în interbelic, fără an. Dicționarele de până la 1989 dădeau troiței o astfel de definiție: "Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții) și uneori încadrată de o mică construcție, așezată la răspântii sau pe lângă
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
de ani. Cu un pas înainte de a-i face noi darurile și urările cuvenite, sărbătoritul ne-a oferit cu căldura, promptitudinea și grația care-l caracterizează, ultimul său album de desene și poeme într-un vers, intitulat himere în amurg, tipărit în Germania, la Königsbrunn, la Editura Galateea al cărei redactor fondator, poetul Sorin Anca, ne trimite odată pe anotimp, cu adevărat frumoasă revista sa de poezie, "Galateea", deschisă creației poeților români de pretutindeni. Aceasta ni se pare a veni firesc
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
Iordan Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară, făcând, scria Liviu Marian, “mare senzație pe acea vreme prin noutatea și importanța subiectului”. Primirea sa în Academia Română avea loc într-un moment când nu tipărise marile sale lucrări, în primul rând amintitele trilogii, însă B. P. Hasdeu, care a răspuns la discursul de recepție al distinsului bucovinean, și-a argumentat elogiul și pe bogata publicistică, pe fragmentele pe care noul venit le dăduse la iveală
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
stins din viață, în 1907, la șaizeci de ani, în urma unui obositor efort intelectual și a consumului excesiv de tutun. Postmortem, i-a apărut colecția Hore și chiuituri din Bucovina (1910), iar ampla sa lucrare Botanica populară așteaptă încă să fie tipărită, nici unul dintre custozii care s-au rânduit la casa memorială de la Suceva neînvrednicindu-se s-o pregătească și nici lăsându-i pe alții din afară să se dedice editării acestei monografii. Dacă și în alte opere ale sale s-a
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
să publice toate legendele hagiografice despre Fecioara Maria cunoscute de el până atunci, că a voit să reprezinte mai toate zonele țării, că ecourile trezite de viața și faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele tipărite de Marian nu sunt lipsite de variație, autorul cărții ținând să sublinieze, de mai multe ori, deosebirile de structură ori formale în sublinieri de genul: “A patra legendă..., care se deosebește de cele premergătoare precum și de cea următoare”; A patra
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
poeți, trei prozatori, trei critici! Poeții ar fi Dinescu, Dimov, Mugur. Criticii: dumneavoastră, Valeriu Cristea și-ncă unul mai tînăr. Cu prozatorii sînt în încurcătură! Cam 20 de pagini de fiecare, deci 180 în total. Desigur, Mugur s-o și tipărească! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 31.VIII.1980
Ce se întîmplă într-un oraș de veche cultură? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13280_a_14605]
-
și despre destinul ulterior al redactorilor și colaboratorilor săi. La un moment dat, N. Steinhardt scrie negru pe alb: “Ca toate plăsmuirile pămîntești, seninul acelor zile și cordialitatea acelor ședințe au luat sfîrșit. Cărțile premiate n-au apucat a fi tipărite. Apoi, în toamna anului următor, ne-am zburătăcit cu toții care încotro, după cum îi era firea și i-a fost soarta fiecăruia. Arghezi s-a retras în Mărțișorul lui (unde, în cele cîteva rînduri cînd - în și după 1949 - l-am
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
comunismului și se lăsaseră căutați peste tot. Nu mă simțeam singur, ci stingherit. Deseori, de-a dreptul paralizat. Plicul, pe care l-am găsit în cele din urmă, venea din Paris și purta în colțul stâng, sus, o minusculă stemă tipărită în negru, ce-mi amintea stema Komarovskylor, și adresa unei cutii poștale. M-am dus spre ieșire, să văd mai bine. Ploua și mai tare. Sus, în colțul stâng, scrisoarea avea imprimată aceeași stemă și aceeași adresă. Cel care semna
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
banilor de la difuzori, editorii interbelici au ajuns la o soluție care ne sună foarte familiar: coborîrea ștachetei intelectuale, editarea unor titluri și unor autori cu priză sigură la public. Și atunci ca și acum cele mai multe dintre cărțile de poezie erau tipărite pe cheltuiala autorului, iar pentru a putea supraviețui un editor serios trebuia să tipărească..." registre și bilete de plăcintă". Chiar dacă, la nivelul mecanismului, problemele sînt cam aceleași, în ceea ce privește realitatea culturală propriu-zisă, Bucureștiul interbelic stătea mai bine decît cel de astăzi
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
familiar: coborîrea ștachetei intelectuale, editarea unor titluri și unor autori cu priză sigură la public. Și atunci ca și acum cele mai multe dintre cărțile de poezie erau tipărite pe cheltuiala autorului, iar pentru a putea supraviețui un editor serios trebuia să tipărească..." registre și bilete de plăcintă". Chiar dacă, la nivelul mecanismului, problemele sînt cam aceleași, în ceea ce privește realitatea culturală propriu-zisă, Bucureștiul interbelic stătea mai bine decît cel de astăzi. În Bucureștiul interbelic existau 50 de cinematografe (deși cinematografia se afla la începuturile sale
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
cinematografe (deși cinematografia se afla la începuturile sale, de abia se introdusese sonorul) numărul revistelor culturale era mai mare, iar difuzarea lor se făcea mult mai eficient decît astăzi. În plus, existau librării străine ( Hachette, de exemplu) care difuzau cărți tipărite în principalele țări europene. Constată amar, Ioana Pârvulescu: „Suprapunînd harta culturală a Bucureștiului de odinioară peste cea de acum, începînd cu chioșcurile unde se vindeau reviste culturale și încheind, să spunem, cu sălile de teatru și de cinema, golurile sînt
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
tânăr în situația sa, îl caută. Tânărul absolvent al cursului inferior al Școlii Normale rămâne visător în preajma tipografiei lui Georgescu Delafras, din interiorul căreia se auzea zumzetul mașinii de tipărit cărț. Dacă ar fi angajat aici? Nu și-ar putea tipări și el un volum de povestiri? N-ar putea deveni scriitor mult mai repede decât își propusese, după opt ani de studiu adică? Nu i-ar rămâne în față, liberi, numai ai lui, cei opt ani de buchiseală? Visul de
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
genelor, lacrimi pe care încercam să le ascund sub borul pălăriei mele. Această primă vizită a mea la E. Lovinescu a fost povestită de critic la peste un an de la săvîrșirea ei, într-un amplu articol dedicat primului meu roman, tipărit în 1939. Amintesc că acest articol a apărut în volumul Aqua-forte, reprezentînd un pronostic și pentru creația mea viitoare, pentru izbînda din anul 1943 prin apariția romanului intitulat Beznă, premiat de Academia Română și pentru celelalte romane apărute de-a lungul
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
d.?... Cît despre vreo "cabală", ori alte subiectivisme păguboase dinaintea cărora "se sparie gîndul" vorba cronicarului , nu pot adăuga nici un cuvînt: să fim, totuși, raționali Oricare ar fi motivele acestei penurii, îmi permit să rog îndeosebi pe directorii editurilor care tipăresc manuale să mediteze și la necesitatea asigurării resurselor livrești ale Școlii; cu atît mai mult cu cît este vorba, în cazul lui Ștefan Bănulescu, după opinia mea, de una dintre cele mai incitante creații romanești universale din secolul al XX
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
mult dimensiunea. Romane precum Don Quijote, Mizerabilii, Război și pace, cu volumele lor Braille așezate unele peste altele, pot să ajungă până în tavan, cu șanse serioase de a accidenta cititorul. Nu se cunoaște însă nici un astfel de eveniment major. Numărul cărților tipărite cu puncte în relief a fost însă multă vreme limitat,deși astăzi, în unele țări, datorită transferului direct în Braille, prin mijlocirea unui software specific, a textului cules în scriere obișnuită pe claviatura ordinatorului, se poate obține în versiune punctiformă
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
a colecției de cântece populare a lui Al. Vasiliu-Tătăruși, pe Virgil Madgearu ca să ajute muzeul Etnografic al Transilvaniei, înființat de Romulus Vuia, pe Mihail Sadoveanu, în 1947 președinte al Camerei, să vină în ajutorul lui Mihai Costăchescu, cel care a tipărit numeroase documente din vremea lui Ștefan cel Mare, a lui Bogdan-Voevod și a lui Ștefăniță Vodă. A avut o slăbiciune pentru etnografii din Basarabia sprijinind apariția, la Editura Fundațiilor Regale, a două cărți ale lui Gheorghe V. Madan. Acestuia, fire
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
acestui veritabil document, care îmbogățește literatura română de acest fel și adaugă operei lui Kirileanu un titlu semnificativ. Totodată, laud fapta culturală a Editurii Albatros, care-și va adăuga astfel încă un merit la acelea pe care le-a dobândit tipărind cărți similare, jurnalele și memoriile semnate de Ion Ioanid, Alice Voinescu, Petre Pandrea, Constantin Beldie, Victor Felea.
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
într-un volum în 1934, cea în cauză era încă la Iași și n-avea decît 21 de ani. Cu fostul director al gazetei "Azi" scriitoarea tradusese însă și comedia în versuri Prea multă minte strică de A. S. Griboedov 30, tipărită în volum în 1945 și inclusă în repertoriul stagiunii 1945 - 1946 a Teatrului Național din București.) Iscălitura Soranei Gurian mai apare în "Bis" (1946), în "Adevărul" și în "Mondial magazin" (în anii 1946-1947, la intervale apreciabile), precum și în cîteva periodice
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]