2,630 matches
-
estensiune, pe atât a pierdut în intensitate. E nemaipomenit, dar din nenorocire adevărat, ca la acest popor care - când e vorba de cultură - cată să-l luăm ca întreg, nu există nici știință, nici literatură Cataloagele librarilor sânt pline de tipărituri făcute cu scopul lucrativ de-a le desface în școală, cărțile de știință sau literatură se tipăresc în vederea unui premiu academic, știința și literatura, câtă se face la noi, se face numai cu paguba de timp și bani a acelora
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu-i fir de praf. Între cei doi, perete-n perete, propriu-mi atelier. La mijloc, adică. Chilia lui Petru Comarnescu păgîn monahală greu de descris. Se putea face, eventual, un subțire inventar. Irelevant însă: rafturi și etajere burdușite cu tipărituri din cealaltă Românie, din care venea febrilul criterionist (extrem de prudent în tăinuirea perioadei!), scaune, mese, dulapuri, toate dintr-un lemn fără vîrstă, de culoarea penumbrei cu iz de arhondaric uitat, vrafuri de casete ("Să-ți pun una cu Mircea Eliade
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru Tehnică Tov. Chivu Stoica Comitetul Construcțiilor " Comisia pentru muncă, norme și salarii " Controlul de Stat Tov. Borilă Petre Ministerul Justiției " Arbitrajul de Stat " Ministerul Cultelor " Direcția Generală a Rezervelor de Muncă Tov. I. Chișinevschi Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor " Comisia Centrală a Aviației Sportive " Agenția Română de Presă " Ministerul Sănătății " Crucea Roșie " Ministerul de Externe Tov. Ana Pauker Comitetul Premiului de Stat " Ministerul Prevederilor Sociale " Institutul Relațiilor Cult. cu Străinătatea " Tov. Gheorghiu-Dej: Ce aveți de obiectat? Tov. Chivu: Comisia
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al U.G.S.R. și Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție Tov. Dumitru Popescu: -Secția Presă a C.C. al P.C.R. -Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă -Comitetul pentru Radio și Televiziune -Uniunile de Creație -Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor -Ziarul „Scânteia” Tov. Vasile Patilineț: -Secția pentru controlul muncii la M.F.A., Consiliul Securității Statului, M.A.I. și Justiție a C.C. al P.C.R. -Secția Gospodăriei de Partid a C.C. al P.C.R. -Statul Major al Comandamentului Central al Gărzilor Patriotice La ședințele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
H.C.M. 604/1974). 38.Legea privind îndeplinirea de către ministerele cu caracter economic a funcției de organ central coordonator (L. 6/1975 - c.m.u.). 39.Producția bunurilor alimentare (L. 42/1975). 40.Înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului pentru Presă și Tipărituri (D. 53/1975). 41.Trimiterea la studii, doctorat și specializare în străinătate (D. 95, L. 44/1975). 42.Prevenirea și stingerea incendiilor (L. 8/1975 - c.m.u.). 43.Paza bunurilor (L. 7/1975). 44.Înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. Obiectiv(e) cadru dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris Obiective de referință: să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește; să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are înțeles (semnificație); să găsească ideea uni text urmărind indiciile oferite de imagini; să manifeste interes pentru citit; să recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare; să cunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris; să utilizeze
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1688 și 1690) ca tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
lui A.I. se formează, treptat, o adevărată școală tipografică: Mihail Ștefan (sau Iștvanovici), Gheorghe Radovici, ieromonahul Dionisie Floru. Părăsind Snagovul, poate și în urma unor intrigi, A.I. revine la București, unde timp de patru ani, până în 1705, face să apară cincisprezece tipărituri, cele mai multe în grecește. La 16 martie 1705 este ales episcop al Râmnicului, înființând încă o tipografie. Prin lucrările editate, A.I. ripostează, în numele Bisericii Ortodoxe, tendințelor de extindere ale catolicismului și calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
desenator și un caligraf cu slovă măiastră. A fost editor și tipograf, a tradus sau a compilat, a scris cărți el însuși. Dintre cele treizeci și opt de cărți tipărite de A.I., douăzeci și patru au apărut în românește. Sunt, în general, tipărituri religioase, dar și texte cu caracter didactic și moral sau chiar scrieri laice, precum Alexandria și Floarea darurilor. Este autorul a patru lucrări, la alte zece scrie predosloviile sau închinăciunile, la cinci compune versurile omagiale și la alte șase, „cuvântul
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
fost angajat ca redactor la revista „Viața studențească”. Este, din 1967, redactor al Televiziunii Române, cu o pauză, 1983-1989, când a lucrat la Radio, remarcându-se prin anchetele din cadrul emisiunii „Reflector”. În 1990 devine redactor-șef al Oficiului de presă și tipărituri al Radioteleviziunii Române și director al Departamentului de logistică și memorie. Conduce și editura particulară „Românul” (1990-1994). A debutat ca poet, în 1957, în paginile ziarului „Flamura Prahovei”, iar în 1962, Mihu Dragomir l-a lansat cu două poezii în
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
influențat de mișcarea de redeșteptare națională de la „Sf. Sava”, monah pașoptist profesând idei liberale, D.R. depășește cu mult orizontul vieții mănăstirești. Activează constant, luând măsuri reformatoare, pentru emanciparea și culturalizarea clerului prin intermediul școlilor (fondate, reorganizate sau conduse de el), al tipăriturilor și presei. El scoate primele reviste religioase românești: „Vestitorul bisericesc” (Buzău, 1839-1840, în colaborare cu Gavriil Munteanu) și „Eho eclesiastic” (București, septembrie 1850 - august 1852), cu suplimentul editorial „Biblioteca religioasă-morală”. A redactat, când n-a adaptat sau tradus, manuale pentru
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
economie la Universitatea din Strasbourg. Un timp a lucrat ca agent comercial pentru filiala pariziană a unei mari întreprinderi americane de mașini de calcul. În anii ’60, împreună cu prietenul său François Cochet, înjghebează la Evry o tipografie, la care, pe lângă tipărituri în limba franceză, au fost imprimate și o seamă de cărți și publicații în limba română. În colaborare cu Paul Miron inițiază în 1964 „Prodromos”, „revistă de gând și apropiere creștină”, iar din 1973, alături de Virgil Ierunca, în ambele cazuri
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
scrieri ale cultului ortodox : Întrebare creștinească [Catehism] (1560), Tetraevangheliar (1561), Pravila sfinților oteți (c. 1560-1562), Lucrul sfinților apostoli [Apostolul] (1566), Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc (1567), Psaltirea (1570), Liturghier (1570), Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581). În epilogurile tipăriturilor sale, C. insistă asupra necesității introducerii limbii române în oficierea slujbelor, în răspândirea învățăturilor religioase și dă unele informații prețioase, între care cele despre colaboratorii și beneficiarii săi. Proveniența traducerilor după care au fost realizate versiunile tipărite a constituit obiectul
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
care proveneau aceștia, fapt ce explică prezența unor elemente lingvistice specifice unei largi arii, cuprinse între nordul Munteniei-Hunedoara-Banat, vestul și nordul Transilvaniei și nordul Moldovei. O problemă deosebită a fost clarificarea relațiilor dintre textele rotacizante (în special Codicele Voronețean) și tipăriturile coresiene (în special Apostolul), impunându-se opinia că ambele categorii sunt relativ contemporane și au folosit aceleași traduceri mai vechi, provenite din zona Banat-Hunedoara, dar prin intermediul unor copii executate în Maramureș și în Bucovina. Așadar, atât traducătorii, cât și copiștii
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
dar principalul motiv rămâne convingerea sa că editarea de cărți românești și folosirea lor tot mai largă trebuie să devină un mod de a fi, în plan cultural , al românilor, un mod de afirmare a identității etnice. Vasta difuzare a tipăriturilor coresiene pe teritoriile locuite de români (prin retipăriri sau chiar prin copii manuscrise), preluarea unor texte în lucrări alcătuite mai târziu au făcut din aceste cărți un însemnat factor de unificare lingvistică și spirituală. Tipărituri: [Octoih mic slavonesc], Brașov, 1557
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
identității etnice. Vasta difuzare a tipăriturilor coresiene pe teritoriile locuite de români (prin retipăriri sau chiar prin copii manuscrise), preluarea unor texte în lucrări alcătuite mai târziu au făcut din aceste cărți un însemnat factor de unificare lingvistică și spirituală. Tipărituri: [Octoih mic slavonesc], Brașov, 1557; [Triod-Penticostar slavonesc], Târgoviște, 1558; Întrebare creștinească, Brașov, 1560; ed. I. Bianu, București, 1925; ed. îngr. Alexandra Roman Moraru, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; [Tetraevangheliar românesc], Brașov, 1561; ed. îngr. Florica
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Gh. I. Chițibura. Cuvântul înainte e semnat de Ovidiu Cernea. Publicația exaltă virtuțile localismului creator și ideea de „literatură sănătoasă”, apropiind, romantic, arta de dumnezeire, iar desăvârșirea ei de participarea la frământările veacului. Fără să fie antimodernistă, revista înregistrează „haosul tipăriturilor pe care nimeni nu le citește”, „arginții fluturați la taraba înșelăciunii” (V. Cernăianu, În spiritul vremii), lipsa de interes față de poezie (V. Cernăianu, Poezia de azi), și „înnămolirea în curente cari nu cer nici talent, nici suflet, nici ideal” (V.
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
pe domenii: „Poezie”, „Nuvele-romane”, „Critică literară, filosofie, istorie”, „Filologie”, „Teatru”, „Religie” etc. Sumarul cuprinde însă și numeroase comentarii, scurte recenzii, note pe cele mai diverse teme legate de universul cărții, începând cu istoria artei tipografice și încheind cu problema difuzării tipăriturilor. Cu excepția notelor lui Victor Anestin, textele nu sunt semnate. I.M.
BIBLIOGRAFIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285726_a_287055]
-
valorile spirituale naționale ce pot constitui o contribuție universală la dezvoltarea unui umanism social, creștin și democratic, influențele reciproce între români și minoritățile conlocuitoare, între români și vecinii lor din spațiul sud-est european. Se cuvine să fie menționate de asemenea tipăriturile, ce constituie sectorul editorial al instituției. El a debutat, încă din 1949, printr-un volum de Poezii de M. Eminescu (prefațat de Mircea Eliade), multiplicat în 500 de exemplare, căruia i-au urmat, sub titlul Fără țară, o antologie de
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
doilea. Lucrarea documentar-istorică a lui Hans Diplich, Rumänisch-deutsche Kulturbeziehungen im Banat und rumänische Volkslieder (1960), o antologie, în germană, din versurile lui Lucian Blaga, Die Gezeiten der Seele (1965), și volumul lui D. Găzdaru, Studii istorico-filologice (1978), se adaugă acestor tipărituri. În fine, cu o anume consecvență, începând din 1953, a fost oferit comunităților românești din exil „Buletinul Bibliotecii Române”. Ultimul aspect menționabil în activitatea B. R. și a Institutului Român de Cercetări este organizarea de manifestări culturale și științifice. În afara
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
împreună cu Septimiu Albini și semnată B-A) și Pentru lămurirea situației (1914, sub pseudonimul Ion Frunză). B. are o remarcabilă operă de filolog și cercetător al istoriei literare, axată pe câteva direcții principale: editarea de texte vechi - Psaltirea scheiană, câteva tipărituri coresiene, în colecția Texte de limbă din sec. XVI. Pagini de veche scriere românească (în colaborare cu N. Cartojan); editarea, însoțită de studii substanțiale și note, a unor importante opere - Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, Predici de Antim Ivireanul
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE, instituție care funcționează în cadrul Academiei Române, având statut de bibliotecă națională. Conform statutului, B.A.R. „conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparțin Academiei Române, exercită dreptul de depozit legal național pentru tipăriturile de toate categoriile, colectează, păstrează, organizează și pune în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală, colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membri ai
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
Academiei Române, având statut de bibliotecă națională. Conform statutului, B.A.R. „conservă bunurile de patrimoniu mobil care aparțin Academiei Române, exercită dreptul de depozit legal național pentru tipăriturile de toate categoriile, colectează, păstrează, organizează și pune în valoare fondul național de tipărituri, manuscrise, hărți, colecții de artă, colecții numismatice, colecții filatelice și alte documente de valoare științifică și culturală, colectează și păstrează arhivele personale provenite de la membri ai Academiei Române, efectuează cercetări în domeniul bibliologiei și al documentării, face schimburi de publicații cu
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
Afară de aceasta, aceale vechi Biblii atâta s-au împuținat, cât foarte rar, să nu zic bun credincios creștin, ci preot easte la carele să află, și nici cu foarte mare preț, făr’ de mare trapăd și osteneală nu să află.” Tipăritura de la Blaj este mai puțin artistică decât cea din 1688, dar mai corectă, în sensul unei mai mari apropieri de original, și, cu deosebire, mai românească decât oricare dintre realizările anterioare. Un poet și un mare traducător ca George Coșbuc
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
la un moment dat ca un deziderat al politicii culturale promovate de domnitorul Șerban Cantacuzino. Biblia de la București a suscitat întrebări referitoare la autorul sau autorii traducerii, precum și la raporturile textului cu tălmăcirile anterioare, parțiale, din Scriptură în limba română - tipăriturile lui Coresi, Palia de la Orăștie, Noul Testament de la Bălgrad, tipăriturile mitropolitului Dosoftei al Moldovei sau traducerea Vechiului Testament rămasă în manuscris de la Nicolae Milescu. S-a considerat îndeobște că la întocmirea acestei ediții a Bibliei au contribuit un grup de cărturari
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]