13,035 matches
-
În această etapă studiul nu se apleacă asupra laturii „ENESCU-SILVESTRI” a triunghiului evocat anterior. PAUL CONSTANTINESCU - GEORGE ENESCU Este un fapt cunoscut că Paul Constantinescu avea un deosebit hâr literar. Epistolele sale în versuri adresate prietenilor au văzut deja lumină tiparului în anul aniversar 2009<footnote Paul Constantinescu, Corespondență. Scrisori și portrete. Cuvânt înainte, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii, Sanda Hîrlav- Maistorovici footnote>. De curând am identificat în arhivele UCMR un text autobiografic în versuri pline de autoironie
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
pentru un alt interviu, iar eu am rămas Împreună cu prietenul meu debutant În camera de așteptare. Eram foarte obosiți. Dar acel amestec de bucurie, nerăbdare și oboseală nu-l mai avusesem din tinerețe, aproape că metabolismul meu Îl scosese din tiparele sale curente pentru a-mi asigura supraviețuirea de până acum. Era un truc al organismului prin care entuziasmul inimii ori poate emoții sufletești izvorând din dezamăgirile, neputințele, nostalgiile și lașitățile mele cotidiene, sau dorul meu de mine Însumi din acești
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
mi-e tot aici, doar că adaug ceva care să o facă mai nedefinită, fără însă a o schimba în vreun fel. Complicat. Vreau să spun că e bine ca un lucru să fie nedefinit, pentru că asta îl scoate din tiparul obișnuit. Și, mai vreau să spun, că nu se schimbă și, adaug, pentru că așa o vor de fapt toți ceilalți. În fine, îmi imaginam că venise profesorul și făcea prezența. Colegii s-au uitat cam ciudat la mine când am
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
Este un fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența<footnote Dr. N. Mladin, „Despre păcat”, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr.1, p.6. footnote>. Păcatul este și rămâne însă dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cât și al marelui interpret-dirijor. Într-adevăr, partitura comunică toată informația esențială asupra existenței sunetelor. Organizarea lor în structuri purtătoare de sens, însă, nu este notată și nici nu rezultă în mod univoc din text, ci este lăsată în seama tiparelor de gândire constituite în practica seculară. Ideile citate mai sus nu sunt decât momente dintr-o discuție probabil eternă, despre modul cum interpretarea se raportează la textul muzical. Nu ne propunem reluarea întrebărilor asupra priorității textului muzical în raport cu interpretarea (sau
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ornamente scrise ca atare cu semne convenționale, dar se întâlnesc frecvent linii melodice din care formulele ornamentale compuse explicit fac parte integrantă. Studiul op. 25 nr. 2, în fa minor de Chopin constituie un exemplu caracteristic de melismatică organizată pe tiparul (indicat de cleme al) unui grupet repetat sub care răzbate un sunet lung, ornamentat (do în măsurile 1 și 2, mi și sib în măsura 3) cu échappée-uri progresiv ascendente. Direcția generală acumulează tensiunea pentru arcul melodic ce începe din
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
dinamică și tempo, rubato-ul specific muzicii sale, nu se pot dispensa de notații detaliate care, puse în context, devin intens sugestive. Iar mai târziu, compozitorii atonali au fost obligați să definească dinamic sunete care nu se mai legau după tipare cunoscute, existând riscul unor asocieri nedorite, ceea ce a dus la notarea quasi-pointillistă a dinamicii și agogicii. Diferențierea notației a produs însă, alături de această rafinare, și un efect pervers - încercarea unor editori, chiar mari pianiști, de a încărca textele clasice prin
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Cristian CARAMAN 1. Puterea spirituală a muzicii Muzica, precum alte arte, este ea însăși un răspuns la tiparele și ordinii creației lui Dumnezeu. Muzica sacră are un loc bine conturat, ca principiu sonor, artistic și cultic, în circuitul valorilor perene ale culturii muzicale universale. Puterea muzicii este diversă, ea, aproape, poate fi considerată permisivă, transformatoare și curativă. Muzica
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
trei mari caracteristici: extatic, simbolic și retoric. Dimensiunea extatică a muzicii este o reacție subliminală vis-a vis de mișcare și ritmuri, ce conduc către transformări psihice. Puterea simbolică a muzicii a fost exprimată de scriitorii creștinismului timpuriu, care integrau tiparele muzicii, ca de altfel și a altor arte, ca parte a marii simfonii a ordinii inițiată și susținută de Dumnezeu, simbolic Cel mai mare dintre toți compozitorii, Creatorul Universului Universurilor. Muzica creată de oameni este un simbol al tiparului infinit
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
integrau tiparele muzicii, ca de altfel și a altor arte, ca parte a marii simfonii a ordinii inițiată și susținută de Dumnezeu, simbolic Cel mai mare dintre toți compozitorii, Creatorul Universului Universurilor. Muzica creată de oameni este un simbol al tiparului infinit de grandios al Creației lui Dumnezeu. Acceptarea acestei dimensiuni mistice a muzicii are consecințe importante pentru creștinism. În accepțiunea sfântului Tommaso d’Aquino frumusețea este splendoarea ordinii<footnote Andrew Wilson Dickson, The Story of Christian Music (Minneapolis: Fortress Press
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
titlul Desenând pe cer, vol. I (Editura Stef, Iași, 2016) și o altă carte titlul Desenând pe cer, vol. al II-lea (Editura Inspirescu Satu Mare, 2016). De asemenea a avut un dialog poetic cu Ion Vanghele care a văzut lumina tiparului în volumele Ce este iubirea? (Editura Stef, Iași, 2016), Două inimi bătând pe același portativ (Editura Stef, Iași, 2016) precum și Hermeneutică voll. I-II (Editura Stef, Iași, 2016). Tot în anul 2016 a mai publicat un volum de poezie sub
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
cinic, de o sabie nevăzută, tasate și ,,betonate” sadic în pleoapa municipiului Siret, de-a stânga și de-a dreapta celor două jumătăți de inimă ale aceleiași părți de țară românești -, această carte, cernită de înfrigurare și durere, a văzut lumina tiparului la Editura MUȘATINII, din Suceava, Cetatea de Scaun a Domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, gratulat de contemporanul său de pe tronul din Vatican, Papa Sixtus al IV-lea, cu laurii sintagmei Athleta Christi (Luptător pentru Hristos). Volumul însumează 520 de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
țării, în primul rând Președintelui, erau stufoase, conțineau multe generalități și mai puțin ceea ce este specific unui serviciu secret de informații. Întrucât domnul profesor Măgureanu îmi dăduse de la început și sarcina să văd aceste rapoarte și să dau „bun de tipar”, am fost nevoit să opresc trimiterea la destinatar a celor nesemnificative. De la doi consilieri prezidențiali am aflat că președintele Ion Iliescu nici nu deschidea plicurile cu rapoartele zilnice ale Serviciului Român de Informații. Am verificat aceasta în octombrie 1996, când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
volumelor noastre. O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române. Dacă într-o țară ajung pe piață două cărți românești valoroase dar care nu sunt apreciate din cauza traducerii nepotrivite, a treia carte românească cu greu va mai ajunge la tipar. Cu ocazia primei întâlniri din noul sezon a Atelierului de Traduceri Literare de la Atena a fost anunțată o nouă reușită, după publicarea volumului „ 7 Schițe IL Caragiale” în limba greacă, Societatea Balkania Contemporană va da tiparului o a doua carte
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
va mai ajunge la tipar. Cu ocazia primei întâlniri din noul sezon a Atelierului de Traduceri Literare de la Atena a fost anunțată o nouă reușită, după publicarea volumului „ 7 Schițe IL Caragiale” în limba greacă, Societatea Balkania Contemporană va da tiparului o a doua carte produs al atelierului „Mesogiakes Periplaniseis” („Periplu Mediteranean”). Volumul va vedea lumina tiparului în perioada imediat următoare cu ajutorul Muzeului Brăila și a Editurii Istros. În același timp, s-a discutat despre și s-a vizionat pentru prima
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Literare de la Atena a fost anunțată o nouă reușită, după publicarea volumului „ 7 Schițe IL Caragiale” în limba greacă, Societatea Balkania Contemporană va da tiparului o a doua carte produs al atelierului „Mesogiakes Periplaniseis” („Periplu Mediteranean”). Volumul va vedea lumina tiparului în perioada imediat următoare cu ajutorul Muzeului Brăila și a Editurii Istros. În același timp, s-a discutat despre și s-a vizionat pentru prima dată coperta următoarei apariții. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre următorul proiect pentru 2015 al Atelierului
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
ele fără a indica sursa. Nu intru în detalii aici. Destul că eu am urmat această intuiție a lui Perpessicius construindu-mi propria teorie prin care am ajuns la concluzia că Eminescu este arhitectul volumului său de versuri. Greșelile de tipar identice în volumul apărut în 1883 cu cele din textele tipărite în „Convorbiri literare” între 1870-1881 arată că n-a existat un manuscris al cărții, ci s-a dat la tipografie revista, cum credea Perpessicius (tăieturile, cum consideram eu). În
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
între 1870-1881 arată că n-a existat un manuscris al cărții, ci s-a dat la tipografie revista, cum credea Perpessicius (tăieturile, cum consideram eu). În ediția a doua a cărții, din 1885, Titu Maiorescu îndreaptă tacit aceste greșeli de tipar. Dacă citea și în 1883 textul, le-ar fi depistat atunci. Este o ipoteză. Poate că i-au fost semnalate după apariția cărții. Oricum, intrăm în alertă. Pe de altă parte, I.E. Torouțiu transmite impresia că Livia Maiorescu, fiica criticului
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
atunci. Este o ipoteză. Poate că i-au fost semnalate după apariția cărții. Oricum, intrăm în alertă. Pe de altă parte, I.E. Torouțiu transmite impresia că Livia Maiorescu, fiica criticului, a fost cea care a copiat poeziile lui Eminescu pentru tipar. Putea, însă, aceasta să copieze din „Convorbiri literare”, la Împărat și proletar (1874), de pildă, „cumșe frigiene” în loc de „cușme frigiene”, sau la Povestea codrului (1878), „Împreju-ne s-adună” în loc să îndrepte: „împrejuru-ne” - și cîte și mai cîte: repet, greșeli de tipar
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
tipar. Putea, însă, aceasta să copieze din „Convorbiri literare”, la Împărat și proletar (1874), de pildă, „cumșe frigiene” în loc de „cușme frigiene”, sau la Povestea codrului (1878), „Împreju-ne s-adună” în loc să îndrepte: „împrejuru-ne” - și cîte și mai cîte: repet, greșeli de tipar în „Convorbiri” care se regăsesc în Ediția princeps. Aceasta este prima fisură, și ne pune pe gînduri. Situația ineditelor pare complicată: unele au apărut înaintea volumului în „Familia”, altele au fost reluate în „Convorbiri”... ce concluzie trageți de aici? Între
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
nu e cronologică, ci simbolic-semnificativă. Sunt mai multe indicii că încă de prin anii 1870 Eminescu se gîndea la un scenariu poetic. Din scrisoarea prin care Titu Maiorescu o anunța pe sora sa că în curînd va fi gata pentru tipar volumul cu poeziile lui Eminescu, precizînd că terminase de corectat coala nr. 20, ați dedus că din volumul Ediției princeps, care numără 19 coli, lipsește o coală editorială. Ați identificat apoi poeziile lipsă din grupul celor pe care Titu Maiorescu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
nimic mai mult, dar nici mai puțin - pe care o dezvolt în cartea mea. De fapt, în studiul introductiv propun mai multe interpretări care ar putea susține alcătuirea datorată autorului. Ce trebuie reținut este că, abstracție făcînd de greșelile de tipar, formele din poeziile apărute în „Convorbiri” sunt eminesciene, iar eu le urmăresc și din perspectiva normelor ortografice ale momentului. De ce în cazul antumelor, în afară de sursele de bază, „Convorbirile”, manuscrisele și cele 11 ediții publicate de Maiorescu, mai trebuie analizate și
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Transfer, punch the Tickets. Adăugând unele mici modificări, strofa glumeață a fost publicată de ei în ”Tribune”, poezia devenind apoi foarte răspândită printre locuitorii din Boston, în mijlocul studenților de la Harvard dar și în străinătate. Ulterior, ”A Literary Nightmare” vede lumina tiparului în volumul ”Old Times on the Mississippi, editat în anul 1876 prin grija editurii canadiene Rose-Belford &co. Aceeași povestire este publicată, cu titlu schimbat, în anul 1878, în cartea ”Punch, Brothers, Punch! And Other Sketches by Mark Twain”( Slote, Woodman
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
000 de exemplare. Iată, deci, o dovadă clară a uzurii morale de care suferă printul, ca mijloc de informare și formare a opiniei publice. Avem de-a face cu un sistem înghițit de alt sistem, tot așa cum la vremea lui, tiparul a înlocuit manuscrisele. - Nu cumva este pe cale de dispariție și un anume fel de cititor? - Da, a murit și un anume fel de cititor. Cititorul de astăzi e, din păcate, mult mai grăbit și are mult mai puțin respect pentru
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
șir, a urmat intervenția autorilor volumelor apărute în anul precedent, fie că au citit o poezie, un fragment sau au vorbit despre cărțile lor, subliniind ce i-a determinat și stimulat în scrierea, sau traducerea, cărților care au văzut lumina tiparului. Astfel, i-am ascultat pe Ileana Ursu Nenadić, Slavco Almăjan, Mărioara Stojanović, Ioța Bulic, Marina Ancaița și Mariana Stratulat. A urmat apoi raportul juriului, doamna Eugenia Bălteanu vorbind despre volumele Marinei Ancaițan, Marianei Stratulat, și antologiile de proză românească (apărută
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]