1,843 matches
-
Oricum, autoarea trece peste micile neplăceri și, cu gândul la fiica rezidentă de mai mulți ani în Cipru, ajunge la destinație. Revederea este așa cum ne așteptăm, emoționantă, fiica și mama au multe a-și povesti, dar nu se pierde spațiu tipografic pentru efuzinui lirice, ci începe călătoria. Prima de acest gen a Georgetei Resteman și, foarte important, după o experiență mai mult tristă în nordul Europei. Descrierile obiectivelor vizitate este poate mai puțin importantă decât senzația pe care o ai citind
CIPRU, FASCINANTA POEZIE A MILENIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345586_a_346915]
-
În răstimpul dintre cele două ediții ale monografiei școlii (2005-2009) s-a observat o scădere progresivă și simțitoare a numărului de clase, elevi și cadre didactice. Cauzele sunt multiple și complexe și nu este locul analizării lor în aceste spațiu tipografic. Astfel, dacă între 2004 și 2008 numărul de clase a rămas același în învățământul primar(11), numărul de clase descrește în învățământul gimnazial de la 11 clase în 2004-2005, la 8 clase în 2009 ; numărul de elevi scade în ciclul primar
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]
-
de vedere literar a Dunmeavoastră, de până acum? Ce noi lucrări așteptăm de acum înainte? 1-Despre copilăria mea petrecută în orașul meu natal Drăgășani, orașul romancierului Gib.I. Mihăescu, ar fi multe de spus, dar având în vedere că spațiul tipografic este limitat am să mă rezum la evenimentele esențiale care au marcat evoluția mea pe parcursul vieții. Aici, în orașul de la poalele Dealului Viilor, am urmat Liceul Teoretic,(pe care l-am absolvit în 1960 ), cu profesori excepționali, dovadă că acest
FRUMOSUL PURIFICĂ, DESCĂTUŞEAZĂ. CHIAR ŞI ATUNCI CÂND ESTE UN STRIGĂT DE DISPERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355349_a_356678]
-
fiii și nepoț, în loc de a uita vocea sângelui pentru momeala străinului.Rânduri care dau sens necesității apariției acestei lucrări bine documentate și cuprinzând elemente inedite din istoriografia acestui personaj istoric și bisericesc. Cartea apărută în codiții grafice și de tehnică tipografică de excepție, având pe coperta întâia Frontispiciu din Tetraevanghelul de lux-1512 este structurată în Cuvânt înainte de Arhim.Veniamin Micle, l a 10 noiembrie 2007, Sfânta Mănăstire Bistrița, Studiu introductiv cu cinci subcapitole,Ieromonahul Macarie,tipograf român,cu 3 subcapitole ce
ARHIM. VENIAMIN MICLE IEROMONAHUL MACARIE-TIPOGRAF ROMÂN( 1508-1512) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356698_a_358027]
-
activitatea această. Dar ... mai aveți timp de învățat? -Nu prea! Însă, îl drămuiesc. Mergeau alături, si Constantin se simțea, parcă, din nou student. Își aduse aminte de o poezie de-a lui din timpul când era elev la Scoala Tehnică Tipografica din București, dedicată unei eleve în anul doi de liceu. „Prea ești mică față de liceu/ Sau poate am îmbătrânit și eu?!” -Și eu am fost că dumneata, pe când aveam anii pe care îi ai. Atunci reporterul era îngrădit de cenzură
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
Pitești, poezii, studii precum "Legăturile lui Gala Galaction cu biserica Radu Vodă și cu fostul internat teologic din București", "Poetul și scriitorul Vasile Voiculescu", " Cu Domnul Iisus în închisoare", " Unde sunt cei care nu mai sunt", etc. Câteva din "râurile" tipografice ce adunat-a șuvoaie de umilință și de bucuria speranței întru izbânda Libertății și a Credinței, alese la întâmplare : "Mărturisirile unui echipier, Editura Fundațiilor Regale, 1939, "Folclor românesc din regiunea Voșnesensk (Ucraina)" în colaborare cu A. Galopenția, "Sfintele Paști în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
nască, că e rândul altuia să vină pe lume, mai “îndreptățit”(sic!) și că ea mai trebuie să-și aștepte, în răbdare, rândul ... Am fost în această ingrată “imposibilitate”, iar încercarile de a “substitui” măreția și unicitatea peisajului cu surogate tipografice, de celuloid sau foto, de “memorie artificială” a aparaturii video, e o mângâiere atât de descurajantă, poate lamentabilă și prisoselnică cu cât n-aveam nici o putere să influențez “contextul”, tocmai atunci când eram atât de aproape de țintă. Am mai trăit aidoma
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
și cei doi fii, și, culmea!, se manifestă ca atare, fie între coperți de carte, fie pe ecran, și nu de colo... Cum vă simțiți sub presiunea permanentă a meseriei? Uneori e greu să nu te poți dezlipi de cerneala tipografică nici măcar la desert... -Îmi aduc aminte că prima tipografie pe care am vizitato a fost cea din cartierul Găvana din Pitești, pe la vârsta de 16 ani.Atunci am descoperit mirosul de cerneală tipografică, care mi-a plăcut.A fost ca
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
să nu te poți dezlipi de cerneala tipografică nici măcar la desert... -Îmi aduc aminte că prima tipografie pe care am vizitato a fost cea din cartierul Găvana din Pitești, pe la vârsta de 16 ani.Atunci am descoperit mirosul de cerneală tipografică, care mi-a plăcut.A fost ca un vaccin ce m-a făcu dependent de acest iz aducător de lumină. Lumina tiparului. De atunci am început să scriu la ziarul regional „ Secera și Ciocanul“.Iar când am înființat cenaclul literar
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
astfel.Abia după 1966 am reușit să-l denumesc cu numele autorului ”Rusoaicei “.Mai târziu, la Baia Mare, pe când eram student am înființat cu regretatul poet Vasile Ghenceanu și cu pictorul Mihai Oros, cenaclul ”Nord”. Din perioada aceea mirosul de cerneală tipografică m-a urmărit.În acest context am încercat să fiu obiectiv cu realitățile vremurilor și datorită acestui fapt am avut și de suferit.Dacă ar exista numai ziariști și obiective individuale, ziaristica n-ar mai exista ca disciplină aparte.S-
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
titlu „Cu patria în suflet”. 35 de poeți au ținut să închine versuri de dragoste de țară și de dragoste pentru sfânta limbă românească, rezultând o voluminoasă și superbă carte, așa cum îi sunt apreciate calitățile prin conținut, copertă și execuție tipografică. Mulți dintre coutori sunt poeți de notorietate, o parte sunt încă la început de drum liric având una sau mai multe cărți, iar o parte sunt debutanți din punct de vedere publicistic. După distribuirea exemplarelor cuvenite fiecărui co-autor din țară
”CU PATRIA ÎN SUFLET” O COLECŢIE ANTOLOGICĂ A EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371003_a_372332]
-
plăcut, chiar aș putea zice că m-a uimit cu lucrarea sa monumentală ”RUGINOASA - Istorie, credință și cultură”, o carte de referință nu numai pentru istoria zonei Ruginoasa dar chiar și pentru spiritualitatea, cultura și istoria națională. De o calitate tipografică de excepție, bogat ilustrată cu imagini color la finalul cărții, tiparul fiind asigurat de Editura AIUS PrintEd din Craiova, volumul - foarte consistent cu cele 300 de pagini - încântă cititorii prin bogăția de informații, multe inedite sau mai puțin cunoscute publicului
O CARTE DOCUMENT (OPINIA UNUI ZIARIST.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370023_a_371352]
-
singur tiraj (cel mai mare din Europa, pentru o revistă literară, cf. Le Figaro). Revista aniversează astăzi, joi, 60 de ani de la fondare. La mulți ani, Literatura și Arta! Și cât mai curând cuvântul tău cel viu, turnat în plumbul tipografic, să izbândească întru mult râvnita mare împlinire: UNIREA! Referință Bibliografică: AȘTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate
AŞTEPT O JOIE VIITOARE (ACROSTIH ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369475_a_370804]
-
și 88) și a II-a, cea cu Catrene din rupte antene (36 la număr, cu derulare între paginile 89 și 98, catrenele purtând titluri care, din păcate,-s netrecute în cuprinsul volumului, probabil, „pe motiv de economie de spațiu tipografic“) -, Distinsul Receptor este întâmpinat de un erou liric, polidimensional înzestrat de soartă, ce își caută și mai totdeauna își află, chiar și în gordianul de căi existențiale, starea de-argint-viu întru of ! și vai ! - interjecții, „predicate cu care s-a îndepărtat
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
star andrad a888@yahoo.ro, sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 4- CREAȚIILE VOR FI ÎNSOȚITE de: - o fotografie în format jpg. , un scurt CV și adresa la care vor fi expediate volumele . 5 - Autorii confirmați vor participa financiar la cheltuielile tipografice cu suma de 110 de lei și vor primi gâtuit câte 2 exemplare. 6 - Dupa înscriere,scriitorii sunt rugați să trimită o copie după factura poștală (sau chitanță) / extras cont pentru banii depuși (după înscriere vă vom trimite contul/ adresa
ÎNCEP ÎNSCRIERILE LA ANTOLOGIALA TAIFAS CU IUBIREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370680_a_372009]
-
sănătos, cu fața spre lumina bunelor tradiții românești, îl are în formarea oamenilor talentați, Camelia Sighiartău fiind un exemplu elocvent în acest sens. Apărută sub egida editurii „Alean” (a C.J.C.P.C.T. Argeș), cartea este inedită atât sub aspectul calității vizuale și tipografice, cât și în privința conținutului: amintiri din copilărie ce reușesc un interesant echilibru între vocea auctorială subiectivă și vocea comunității, care se exprimă prin credințe, obiceiuri, folclor, activități specifice zonei. Așadar, dincolo de frumusețea lirică de necontestat, ne ancorăm și în frumusețea
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
și s-a semnat, cu același stilou, mai jos, cu scrisul său inconfundabil, optimist, orientat ascendent spre colțul din dreapta, sus, al paginii de titlu: Nicolaețic (scris împreună), 27 aprilie 1958. Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic, din cauza acelui „i“ aflat ca surplus în Nicolae - Nicolaie?» (p. 13). În fața / mâna lui Dumitru Radu Popescu s-a aflat un exemplar („din cele trei-patru, trase-ntâi-și-ntâi, la rotativă“) cu corectura făcută de Nicolae Țic (evident, după discuțiile cu „cenzorul-prim“, responsabilul
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
carte: E. Mătasă / Tehnoredactor: I. Gheorghiu / Corector: E. Găvănescu / Dat la cules 21. 12. ’57. Bun de tipar 18. 02. ’58. Tiraj 10.500 ex. [...]» (ibid.); așadar, la interogația retorică - «Să se fi topit volumul din cauza unui exces de estetism tipografic...?» - se poate ivi răspunsul foarte exact-negativ: cartea „Doi oameni răi“, de Nicolae Țic, nu a apucat să vadă lumina tiparului în tirajul planificat, de 10.500 de exemplare, în anul 1958, nicidecum din cauza vreunui «exces de estetism tipografic, din cauza acelui
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
de estetism tipografic...?» - se poate ivi răspunsul foarte exact-negativ: cartea „Doi oameni răi“, de Nicolae Țic, nu a apucat să vadă lumina tiparului în tirajul planificat, de 10.500 de exemplare, în anul 1958, nicidecum din cauza vreunui «exces de estetism tipografic, din cauza acelui „i“...», ci numai din cauza „cantității de rău“ din cele nouă povestiri, având eroi dintre cei ce nu pot fi „model“ / „etalon“ de om de tip nou, de homo sovieticus român (PTGrp, 9 - 62). În „sensul giratoriu“ al afirmației
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Geniului Carpaților!” Și iarăși, și iarăși, dragii mei tovarăși... erau cu toții cu capul în pământ. Supărați, necăjiți, chinuiți de neputință! Până când o altă idee salvatoare apare pe buzele unui coleg prezent la dezbateri. „O să-i rugăm pe cei de la întreprinderea tipografică a orașului să ne facă o frumoasă cutie căptușită cu catifea... în care să adăpostim prețiosul cadou!” zice el trimiumfal! Ura, din nou! De trei ori de data asta! Și totuși crearea acestei cutii ne-a dat și dânsa multă
FLOAREA SOARELUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369652_a_370981]
-
deosebite între 0000 și 1111. Un cuvânt de 4 celule este folosit, de regulă, pentru cifre. Un cuvânt mai mare, așa numitul byte are 8 celule putând forma 256 stări deosebite între 00000000 și 11111111. El este folosit pentru caracterele tipografice. Este așa numita modulare care, folosind o linie de intercomunicație separată indică ce se află în acel moment pe principala linie, bus-ul. Intercomunicația care permite scrierea sau citirea memoriei, la ultimul tip de calculatoare (quad) cuprinde 8 cuvinte de
PATENT NATURA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362710_a_364039]
-
al cărților de cult în limba română. Până la el slujbele se țineau fie în greacă, fie în slavonă, ceea ce poporul de rând nu înțelegea. Datorită relațiilor prietenești cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, a adus din Rusia un teasc tipografic la care a tipărit primele cărți liturgice traduse de el însuși în românește. A cunoscut și împlinit toate nevoințele călugărești din care nu lipseau: ascultarea, smerenia, postul și asceza. Prin întreaga sa activitate a adus o înnoire a vieții monahale
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]
-
păstrat în custodia Muzeului Regiunii Porților de Fier, dar o bună parte din cărți s-au deteriorat din cauza condițiilor improprii de depozitare în timpul războiului. Autorii articolului mai sus citat arată că sub raport cantitativ cel mai bine reprezentat este centrul tipografic București. Făcând analogie cu situația analizei pentru întreg județul Mehedinți pentru sec. al XVIII-lea considerăm că centrul tipografic dominant și la Cerneți a fost Râmnicul, iar pentru sec al XIX-lea Bucureștiul și Buda , insă majoritastea cărților mai vechi
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
improprii de depozitare în timpul războiului. Autorii articolului mai sus citat arată că sub raport cantitativ cel mai bine reprezentat este centrul tipografic București. Făcând analogie cu situația analizei pentru întreg județul Mehedinți pentru sec. al XVIII-lea considerăm că centrul tipografic dominant și la Cerneți a fost Râmnicul, iar pentru sec al XIX-lea Bucureștiul și Buda , insă majoritastea cărților mai vechi de la Râmnic s-au distrus sau piedut în condițiile amintite . Însăși așezarea geografică vulnerabilă a Cernețiului și faptul că
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]
-
cumpărau pentru utilizare și facilitarea cultului, altele ediții mai noi pentru a completa necesarul,(vezi tabelul din anexă 4). Așa se explică că aceea cea mai mare parte a cărților din acest fond sunt după 1841 și cele mai multe din centrul tipografic București care devenise mai activ în această perioadă sau alte centre care sunt puțin prezente sau lipsesc pentru secolul al XVIII-lea. Mai mult, cărțile se foloseau de la o biserică la alta, după cum era nevoie, cum reiese și din unele
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU.CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN FONDUL CERNEȚI DE LA MEHEDINȚI DE LA MUZEUL REGIUNII PORȚILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352883_a_354212]