455 matches
-
ați avut în subordine anumite servicii sau funcționari care ar fi putut vedea și lua măsuri de îndreptare la fel cum au procedat tinerii premilitari de la Curs”. Dând dovadă de cel mai prost spirit cazon cu putință, Petrescu își continua tirada acuzatoare reamintindu-i primarului că acesta fiind „...fost ofițer activ (subl.ns.)”, putea să fie mai atent cu...curățenia urbei, de parcă urmările cutremurului din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 precum și dezastrul provocat de bombardamentele rusești ar fi putut dispărea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ca fiu al lui (...) și al (...) din Vaslui, str. Principele Nicolae (fostă 7 noiembrie, acum dispărută prin sistematizare, n.a.) nr.12, unde locuiesc și eu, cu cel mai profund respect vin a supune dvs. următoarele (...)”. Numitul Smilovici Solomon își concepuse tirada cât mai melodramatic cu putință, scoțând prima dată în evidență că bieții lui părinți sunt bătrâni și săraci, la fel ca și el, evident, și că ar avea nevoie de un pașaport pentru a-și continua (atenție!) studiile superioare în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
conversația printr-o întrebare în versul 409) se adaugă o povestire deschisă nu prin intervențiile lui Narcis, ci prin mărcile complicității fatice: "Ce vrei ?" (391), "Orice ar fi" (395) și "Iată cum" concluziv (405). În rest, structura narativă a acestei tirade este reprezentativă: Pn1: Primele zece versuri cuprind Orientarea, al doilea (386) fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe Iuni-am văzut-o adusă"), "unde ?" ("aici"). Pn2: Versurile 395-398 introduc o Complicație: răpitorul este literalmente "răpit" (glisarea sensului propriu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Autoarea se mișcă dezinvolt pe o arie tematică generoasă (subsumând erosul carnal sau spiritualizat, cultul reveriei, al stărilor crepusculare, dar și exuberanța trăirilor ardente), apelând la mijloace poetice diverse.Este meritul poetei de a fi reușit să ocolească locul comun, tirada grandilocventă și găunoasă, insertul filosofard și lipsit de rezonanță și să fi ales calea cea mai sigură spre sensibilitatea cititorului: expresia revelatoare și plurivalentă, imaginea poetică percutantă, capabilă să stârnească emoții și să provoace acel frison de tulburare interioară, pe
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul cucoșimei, pe-al cucoșilor cucoș, Când cu flori de-oratorie și cu ochi bisericoși, Adâncit platonizează în tiradă somnolentă. Astfel dar fini și dânsa drumul sorții pămîntene: Arde lumânarea vieții până la un căpițel. Și acum la bătrânețe, să-l uzeze și pe el, Ea drept candelă l-aprinde ființei suprapămîntene. Unt de lemnu-n sînt-pretinsa vatră a bigoteriei E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mea, și vino!” Ștrengărița din fața mea intră în joc purtându-și mâinile cu încetineală de melc a mângâiere peste sâni și aplecându-se ușor în față a pornit să clipescă des din ochii râzători... Ieșeanul abia așteaptă să termin eu tirada, ca să atace el. -Distinsa noastră hangiță ar trebui să răspundă cam așa: „Întăriți-mă cu vin, cu mere răcoriți-mă, că sînt bolnavă de iubire”... Râdem toți trei, încât dacă la acea oră s-ar fi nimerit și alți mușterii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o voce inexpresivă. Apreciez mult chestia asta. Mă Întreb dacă spune așa ceva doar pentru că e burdușit cu calmante sau dacă Înțelege exact de ce mă aflu aici. De parcă m-ar durea În cur din ce motiv o face. Izbucnește Într-o tiradă răgușită, așteptându-se să stau și să ascult, de parc-aș fi un preot de rahat. — Criminalistică... să vezi tot căcatu ăla, să tiocupi cu asta zi de zi... sigur te fute ca dracu... am zis căma făcut mai dur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
se socot în drept de a-și pune contribuția de scuipat și fecale morale în jurul cetățuii noastre. Masturbanți și fameni iau atitudini și vorbesc pițigăiat de noi, cu o demnă emfază. Intestinul lor, devenit cerebral, ne judecă, ne clasează". Asemenea tirade vexatorii, frecvente în pamfletul arghezian, au la bază mecanismul psihologiei detabuizante, o defulare explozivă a agresivității prin limbaj și imagini care, în mod normal, țin de cea mai strictă intimitate. E interesant de observat că, în aceste cazuri, deși intenția
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ale violenței polemice argheziene apar o dată cu cea de-a doua serie a Biletelor..., unde tonul caustic, sarcasmul, ofensiva directă, ca arme ale polemistului, sunt abandonate deseori în favoarea unei agresivități necenzurate, eliberate de rigorile cadrului polemic. Pamfletarul ia locul polemistului în tirade care l-au făcut celebru pentru violența limbajului. Propunem o mostră în care victima este proiectată în zona imundă, cu iz pestilențial, a moralității politico-sociale: "Personalitatea sa masculină terorizează de jur împrejur, minte cu pasiune, falsifică și murdărește cu un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
reproșa că, deși a aruncat anatema asupra întregii gândiri utopice, apropiind-o de gândirea de tip totalitar, există produse ale acesteia care nu vizează schimbarea socială în condiții precum cele expuse de Platon sau Marx. Astfel, "cel mai grăitor împotriva tiradei lui Popper este, probabil, faptul că majoritatea gânditorilor utopici nu au pretins ca proiectele lor să fie impuse prin revoluție sau constrângere; ei au preconizat cel mai adesea drept căi spre utopie educația, experimentarea la scară mică sau chiar alegerea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
viață, omul încearcă să se apere. Ea este școala viciului. Ia aminte și judecă. Când cei mai buni dintre noi aud din Homer sau din vreun alt poet tragic cum îl imită pe eroul întristat, cum se debitează o lungă tiradă de gemete sau când i se cântă nefericirea lovindu-se în piept, știi că simțim plăcere, că acceptăm să-l urmărim cu simpatie și că admirăm serios talentul poetului care ne face să simțim astfel cele mai vii emoții. Știu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
au mai multă legătură cu subiectul decât cu o altă tragedie; de aceea se cântă interludii, practică a cărei origine se regăsește la Agathon. Și totuși, ce diferență există între a cânta interludii și a adapta la o piesă o tiradă sau un întreg episod scoase de la o alta?" (cap. 18). Aristotel se întreabă asupra "întinderii" piesei de teatru, dar nu edictează vreo lege în materie de durată. Teoreticienii clasicismului se vor sprijini abuziv pe autoritatea sa pentru a legitima regula
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sunt oratori." De aceea autorul dramatic, ce recurge la retorică pentru a zugrăvi pasiunile, pentru a arăta unele personaje pradă deliberării, pe altele pline de grija de a-și convinge interlocutorul, trebuie să le folosească plin de precauție. Trebuie ca tirada să apară ca un cuvânt dictat de emoție, și nu ca o bucată de bravură, ca personajele să vorbească pe cât de simplu posibil. Nu am nimic de spus în această privință (despre dicție), în afară de faptul că limbajul trebuie să fie
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Numai teatrul elisabetan, care vede totuși, de la 1558 la 1642, sub cele trei domnii a Elisabetei, a lui Iacob I și a lui Carol I, marile creații ale lui Marlow, Shakespeare, Ben Jonson, Cyril Tourneur etc., nu are teoreticieni. Câteva tirade, uneori, ne lasă să ghicim din loc în loc că pozițiile autorilor dramatici sunt identice cu cele ale contemporanilor lor italieni, spanioli și francezi. Trebuie deci să revenim pentru moment în urmă și să luăm în considerare starea teatrului înainte de apariția
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
11)24 Apariția unor noi personaje atrage după sine o transformere a stilului. Teoreticienii dramei doresc ca personajele lor să adopte limbajul din viață și să se exprime diferit, după mediul social căruia îi aparțin. De aceea ei preconizează suprimarea tiradei și a versului, emfatice și prea măsurate. Mercier consacră un întreg capitol din Noul Eseu despre arta dramatică pentru a se ști "dacă drama admite sau respinge proza"25. Lui i se pare imposibil ca spectatorul să creadă în veracitatea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu este vorba de spectator, este ca și cum nu ar exista. Există acolo ceva care să i se adreseze? Autorul a ieșit din subiectul său, actorul este târât în afara rolului. Amândoi coboară de pe scenă. Îi văd la parter; și atâta vreme cât durează tirada, acțiunea este suspendată pentru mine, iar scena rămâne goală." Și mai categoric în Discursul asupra Poeziei dramatice, el este pentru o închidere totală a scenei. "Dacă, în loc să se închidă între personaje și să-l lase pe spectator în plata Domnului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sau patru scene pe Act, cele mai interesante pentru rolurile serioase, tot restul Comediei era numai indicat, în maniera numită de obicei de Comedianți un canevas; adică un Scenariu redactat, în care, indicând subiectul, trama, desfășurarea și locul unde vin tiradele și dialogurile, le lăsam Actorilor libertatea de a completa lucrarea pe neașteptate, cu cuvinte bine alese, niște lazzi potrivite și niște punctări strălucite." De-abia mult mai târziu, decepționat de interpretarea unor comedianți mai puțin dotați, scrie în întregime, fixând
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
regină, această supremă grație a poeziei noastre, acest generator al metrului nostru; inepuizabil în varietatea formelor sale, de negăsit în secretele sale de eleganță și factură; luând, ca Proteu, mii de forme fără a-și schimba tipul și caracterul, evitând tirada: distrându-se în dialog; ascunzându-se mereu în spatele personajului; preocupat înainte de toate să fie la locul lui, iar când i s-ar întâmpla să fie frumos, nu ar fi frumos oarecum decât din întâmplare, în afara voinței lui și fără s-
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mea, scrie el în Autorii noștri dramatici. Eram câțiva ștrengari lăsați de capul nostru în plină Provență, nebuni după natură și poezie. Dramele lui Hugo ne obsedau, ca niște viziuni splendide. La ieșirea de la lecții, cu memoria de gheață a tiradelor clasice pe care trebuia să le învățăm pe de rost, era pentru noi un desfrâu plin de fior și extaz să ne încălzim, umplându-ne mintea cu scene din Hernani și din Ruy Blas. De câte ori, pe malul pârâiașului, după câte
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
personaje pe care ochii noștri, obișnuiți cu spectacolul de fiecare zi, le văd în cele din urmă neînsemnate. Este mai comod, știu, să prezinți publicului o marionetă, să numești marioneta Carol cel Mare și să o umfli într-atât cu tirade, încât publicul să-și imagineze că a văzut un colos; asta este mai comod decât să iei un burghez din epoca noastră, un om grotesc și prost îmbrăcat și să scoți din el o poezie sublimă, să-l faci din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a sfâșia prin batjocură", gr. Sarx "carne") se situează la limita comicului și a artisticului. Explicația constă în înverșunarea exprimării în forme aforistice acide sau în revărsări sufocante, delirante și agresive, prin asimilarea invectivei, a imprecației, a obscenității în discursuri, tirade, diatribe, pamflete, eseuri în care duritatea atacurilor și condamnarea definitivă a realității adverse provoacă glisarea în spațiul tragicului sau al extraesteticului. Posibilitatea ameliorării obiectului scrutat, presupusă de echivocitatea discursului ironic sau de optimismul și înțelegerea care moderează tonul umoristic, este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de automate, de marionete acționate de forțe nevăzute și incompatibile cu intenționalități intime. Se dezvăluie astfel acel gol existențial și acea nuditate sufletească despre care vorbea Ibrăileanu, ilustrată semnificativ prin orbecăiala absurdă a Conului Leonida sau prin "nongândirea" reflectată de tiradele vide de sensuri debitate de Farfuridi și Cațavencu. Trecând în revistă o posibilă tipologie a personajelor farsei tragice moderne, Romul Munteanu constata: "Aruncat pe un traiect existențial fals, în care valorile degradate sau false apar ca un superlativ al vieții
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
niște torțe, răspândind în jur mingi de foc. N-o să reușim să-l predăm în seara asta. Ai gonit până aici ca să-i pui pe fugă? Ai crezut... Blanchard mi-a tras în glumă un upercut, pentru a-mi opri tirada. — Am fugit aici fiindcă știam că nu pot să fac naibii nimic ca să restabilesc ordinea și dacă mă mai învârteam mult pe-acolo, riscam să fiu ucis. Îți sună cunoscută placa asta? — Mda, am râs eu. Apoi l-ai... — Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
laboratorul de criminalistică și vreau să mă întorc la uniformă - preferabil în tura de noapte. Învățam pentru examenul de sergent, iar Divizia Criminalistică mi-a prins bine ca domeniu de instruire pentru țelul meu - Biroul de Detectivi. Am început o tiradă despre mariajul meu de tot rahatul, despre felul cum tura de noapte m-ar ține departe de soție, bâlbâindu-mă când înaintea ochilor îmi apăreau imagini ale femeii în negru, și mi-am dat seama că mai am puțin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu putere ușa și Înjură. Logan fu nevoit să admită că avea dreptate. Nu era nici o șansă ca Miller să le dezvăluie de bunăvoie sursa lui. Iar redactorul-șef, babornița cu părul creț, le dăduse clar de Înțeles pe parcursul unei tirade ce ținuse zece minute că nu avea să-i ceară așa ceva nici În ruptul capului. Erau șanse mai mari ca FC Aberdeen să câștige campionatul decât să se Întâmple asta. Un ciocănit În parbriz Îl făcu pe Logan să tresară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]