4,075 matches
-
află propriul nume... Deși are o căsnicie fericită, el începe o aventură sentimentală cu posesoarea fatidicului calendar... De cît succes se bucură cărțile Margritei de Moor în Germania (fără a pune la socoteală Olanda natală) rezultă din simpla citare a tirajului general a scrierilor traduse în nemțește: peste trei sferturi de milion. La care se adaugă, desigur, elogiile ne-cantitative ale criticii. Iată transcris de pe bandă și tradus în română, dialogul purtat în primăvara aceasta, cu scriitoarea olandeză, la Köln. R.B.
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
ea în literatura actuală: "Deși a publicat două volume: Îngeriada (Ed. Eminescu, 1991) și We all live in a yellow Submarine (Biblioteca Euphorion, 1994), foarte apreciate la apariție, Judith Mészáros lipsește din antologiile poeziei românești de azi, poate și datorită tirajelor confidențiale și existenței ei retrase în afara vieții literare. Pare o Emily Dickinson care, deși trăiește în și prin poezie, nu se preocupă de însemnătatea ei pentru alții. Și dacă va mai publica noi volume, soarta poeziei lui Judith Mészáros va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
În De profundis a și mărturisit: "Scriu versuri proaste, deci exist!/ Mi-e dor, mi-e foarte dor de-o fată./ Trăiesc, de vreme ce sunt trist/ Și rîd ca altădată". Topârceanu era umoristul en titre al Vieții Românești, căreia îi sporea tirajul prin parodiile sale. Dl. Liviu Grăsoiu consideră că nivelul superior estetic la care se situează Topârceanu în ipostaza de umorist l-ar reprezenta parodiile sale. Nu vreau să-l contrazic. Dar îmi aduc aminte că nimeni altul decît chiar G.
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
C. Rogozanu În ultimul timp, te poți apropia foarte greu de o carte de poezie. Din diverse motive: tiraje confidențiale, prețul cărților, inflația de poeți etc. Pe lîngă aceste motive mereu invocate mai există unul, subtil, dar foarte important: intoleranța acestui "gen" în literatura noastră contemporană. A fost perpetuat modelul poeziei frumos așezate într-o plachetă, modelul poetului rupt
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
public doar prin "plachete". Totuși, textele sale se zbat (deocamdată neputincioase) să "iasă dintre coperți". Nu este simplă poezie - textul său are o puternică bătaie socială. Și o ultimă contrazicere ar fi tocmai faptul că, anul acesta editura a suplimentat tirajul volumului Mutilarea artistului la tinerețe - așadar, o anumită poezie încă se vinde. Mariana Marin este un caz. Acum cîteva săptămîni, într-un cotidian a apărut un interviu șocant. Poeta își mărturisește experiențele radicale prin care trece. Se autoproclamă o "cerșetoare
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
părți a intelectualității române din cauza antisemitismului și a îndemnurilor la xenofobie ale autorului. Rubricantul afirmă, fără urmă de îndoială, că autorii protestului l-au semnat fără să citească producția deputatului PRM, tinerelul Hogea. Dacă ar fi consultat presa de mare tiraj, autorul acestei afirmații calomnioase ar fi descoperit mari citate din Naționalistul apărute în cîteva ziare, citate care nu îngăduie nici cel mai mic dubiu asupra convingerilor tinerelului. Tirajul infim al acestui ziar nu-l transformă într-o primejdie publică, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
producția deputatului PRM, tinerelul Hogea. Dacă ar fi consultat presa de mare tiraj, autorul acestei afirmații calomnioase ar fi descoperit mari citate din Naționalistul apărute în cîteva ziare, citate care nu îngăduie nici cel mai mic dubiu asupra convingerilor tinerelului. Tirajul infim al acestui ziar nu-l transformă într-o primejdie publică, dar asta nu e o scuză pentru cei care îl scriu. * Mai multe cotidiane centrale au reprodus declarația președintelui Iliescu, după ce a fost acuzat de sprijinire a terorismului Hamas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
director onorific. A mai fost Al. Oprea, care nu trebuia omis, secund al lui Perpessicius o vreme, apoi director plin. De nu greșesc, Al. Condeescu este al patrulea pentru 121 de numere (uneori grupate) tipărite în 30 de ani în tiraje ce au coborît de la 3000 de exemplare la început la 1000 astăzi. Unica revistă de acest fel de la noi, Manuscriptum este o instituție față de care oficialitatea culturală trebuie să se arate mult mai interesată decît este. Redactori neplătiți, numere tîrzii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
ce s-a întîmplat. Am reușit să obțin o singură explicație direct de la sursă: Tudor Octavian, ale cărui cărți (Mihai stăpînul și sluga lui, Mihai, Istoria unui obiect aproape perfect) le re-re-recitisem, mi-a spus acum cîțiva ani că, la tirajele existente, mai bine face copii xerox după manuscrise și le dă prietenilor. Din nefericire, din cîte știu, n-a făcut nici măcar asta. Adrian Lustig, despre ale cărui romane (Un loc pe roată, Romanță cu stagiari, Un ceai cu tipele de
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
el nu face decât să reproducă modelul instituit chiar la centru. Important e că în România anului 2001 aberația nu e percepută decât atunci când deversează. în fond, textele lui Vlad Hogea nu sunt inedite. Ele au circulat - și încă în tiraje substanțiale - în revistele de inspirație naționalist-șovină. De ce nu le-a dat nimeni nici o importanță? Ele treceau drept producte firești și era inevitabil să fie ridicate, mai devreme sau mai târziu, la rangul de exponențialitate pentru o întreaga societate. Gheorghe Buzatu
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
din cele mai importante reușite ale genului, ea a rămas practic necunoscută cititorului român. Memorial în mod minor (Mémorial sur le mode mineur) a apărut în 1946, în condițiile cunoscute de după război, la editura pariziană "Le Jeune Parque", într-un tiraj confidențial. Editura "Compania" propune în această toamnă o ediție integrală, tradusă de Anca-Maria Christodorescu. Domnișoara Miallaret Și-acum să ne ducem cu gîndul la jumătatea secolului al XIX-lea. Ne aflăm la Viena. O ploaie măruntă. Una din acele ploi
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Eu nu înțeleg ce se vrea de la această întrebare, reiterată de atîtea și atîtea ori! Atîta vreme cît există numai mici "coterii" care să prezinte ici și colo (nici măcar nu zic să "impună") un poetaș sau un romancieraș, într-un tiraj derizoriu, atîta vreme cît, pe de altă parte, se așteaptă ca "lumea mare" să se prosterneze în fața unei istorii lungi și fastidioase începînd cu cronicile lui Macarie, Eftimie și Azarie, scrise în etern-pierzătorul dialect "furculition", atîta vreme cît nu există
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
Toate, proprietatea unor reprezentanți ai poporului: și anume, purtătorii de bulan, uniformă și cătușe, cunoscuți sub denumirea de polițiști. O spun de la început: transformarea ziarelor în suplimente ale publicațiilor specializate în bunuri imobiliare nu va avea alt efect decât ridicarea tirajului gazetelor. Pun pariu că nici unul dintre cei expuși, zice-se, oprobriului public nu va păți nimic: se vor prezenta acte cu perfectă acoperire legală, vor apărea voluntarii care au trudit pe gratis și cu voioșie la înălțarea acestor palate indo-macabro-vânătoresco-polițiste
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
fiindcă la noi neexistînd nici o revistă de cinema - vorba ceea compromisă: în timp ce la bulgari, la albanezi etc... - critica de specialitate riscă să se confunde pe ici pe colo cu nobila ziaristică. Dacă nu mă înșel, în cutare cotidian de maxim tiraj, ea s-a redus la corespondențele reportericești de la Cannes, unde filmul Marfa și banii a rulat cu succes. Ești - culmea, ca autor! - singurul publicist care și-a asumat misia de a semnala, într-un articol tipărit într-o revistă, că
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
înlocui orice altă nutriție. Neconformist, va răsturna cu cotul buteliile de răcoritoare, farfurioarele cu alune descojite - de aici și năzuința supremă a somităților politice de a ieși în societate măcar cu un volum de versuri, dacă nu cu miezoase proze. Tirajele de câte 180.000 de exemplare, pe care sigur le hotăra bardul en titre al lui Ceaușescu, precum tot personal și le distribuia, stârnesc în zilele noastre mila la adresa unui mic trecut. Cum însă omul este, de la izgonriea din Paradis
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
față și primului pe 2002. R.: Cu ce bani se tipărește, totuși, revista? Cît scoateți din vînzarea ei? Ar fi bine dacă acestea ar fi cunoscute cititorilor noștri. Spuneți-le! N. M.: Deși România literară are, probabil, cel mai mare tiraj al unui periodic cultural din țară, nu poate trăi exclusiv din vînzare. Să vă explic de ce. Tirajul maxim, în 2001, a bătut spre 8.500 de exemplare. Cel minim, la care am coborît în decembrie, din rațiuni economice, nu din pricina
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
ei? Ar fi bine dacă acestea ar fi cunoscute cititorilor noștri. Spuneți-le! N. M.: Deși România literară are, probabil, cel mai mare tiraj al unui periodic cultural din țară, nu poate trăi exclusiv din vînzare. Să vă explic de ce. Tirajul maxim, în 2001, a bătut spre 8.500 de exemplare. Cel minim, la care am coborît în decembrie, din rațiuni economice, nu din pricina retururilor, este de 6.000. Sumele încasate din vînzare ar fi suficiente ca să asigurăm hîrtia, tiparul, salariile
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
sau cîteodată deloc. Pierdem între 15% și 25% din suma cuvenită din cauza difuzării incoerente, cu mult mai mult decît din retururile fatale ale oricărei publicații. Faceți o socoteală simplă: la 10.000 de lei exemplarul de revistă și la un tiraj actual de 6.000 de exemplare, ar trebui să încasăm 60 de milioane de lei pe număr; cu aproximativ aceeași sumă, sau chiar cu ceva mai puțin, am acoperi cheltuielile majore. Dar această sumă e pur teoretică. Difuzorul ne ia
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
sîntem recunoscători tuturor (lui Ion Rațiu în veșnicie) și n-avem de ce le purta ranchiună că, la un moment dat, confruntați ei înșiși cu dificultăți, s-au retras din joc. Și să nu uit: reclamele. Din nefericire, mulți cred că tirajul mare este necondiționat prielnic reclamei. Ei se adresează, de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau Humanitas, este ,,văzută" de un procent infim din cititorii unui ziar de mare tiraj; acel procent se află foarte aproape de numărul de cititori ai unui periodic cultural, ca al nostru. R.l. reflectă opțiunile unui grup de cititori cultivați și care, de exemplu, lucrează pe computer, sau posedă carduri bancare, așa încît reclame precum cele
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
pe județ. Aceste periodice apar cu greutăți ușor de presupus. Dovadă periodicitatea neregulată, numerele duble, triple sau cvadruple, întîrzierile de luni și luni (ieri citeam Steaua din Cluj, numărul pe august-septembrie), absențele de pe piață ori disparițiile subite. Nu le cunosc tirajul, dar bănuiesc că el este de cîteva sute, pînă într-o mie de exemplare. Dintre acestea, multe rămîn nevîndute. Sînt reviste care au retururi de 80-90%. Unele nu se găsesc în chioșcuri, difuzîndu-se aproape clandestin. Cu excepția librăriei din fața Muzeului Literaturii
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
anuală a unui club sportiv, de ce ne-am mira că damele goale de pe coperțile revistelor porno își găsesc întotdeauna sponsori? R.: Spuneți-mi, à propos, cam de cîți bani ar avea nevoie în plus, R.l. lunar, ca să poată apărea la tirajul actual (6-8000 de exemplare)? N.M.: De 1500 de dolari, 400 pe număr. R.: De atît de puțin? Cam cît pierde ori cîștigă cineva la Cazino într-o seară. N.M.: O, nu! Se joacă pe mult mai mulți bani la Cazino
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
bun caz, mijlocii. R.: Să revenim la periodicele de cultură. Ce e de făcut? N.M.: Părerea mea este că singura soluție durabilă ar fi ca ziarele, Cotidianele, să-și creeze suplimente săptămînale de cultură. Nu însă tipărindu-le separat, în tiraje mici, dar introducîndu-le în corpul ziarului, de exemplu, sîmbăta, cînd numărul de pagini e, oricum, mai mic. Deocamdată doar Cotidianul prin renăscutul LAI procedează așa. Doar că suplimentul e prea de tot redus ca număr de pagini. Azi a abandonat
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
tip de hîrtie. Așa că ne vom oploși pe lîngă el. Cu asta, nu rezolvăm toate dificultățile. Nu-i putem sili cu nici un chip pe difuzori să ne dea banii pe tot ce au vîndut și în timp util. De sporit tirajul, îl sporim degeaba. Ne costă mai mult și n-avem garanția că vindem mai mult. Să ne înțelegem: poate că s-ar cere, nu asta e problema, problema e că n-avem control asupra difuzării. Cîteva zeci ori sute de
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
astăzi asemănător cu aceea de dinainte de Revoluție. E drept că numărul de pagini a fost redus la 24 (în loc de 32), că rubricile și-au schimbat titularii (fără excepție), uneori și pagina, că prețul a crescut de două mii de ori iar tirajul a scăzut de trei ori (după ce, în primele luni se dublase, unde mai este euforia publicistică de atunci?), dar, una peste alta, R.l. a rămas R.l. Cu destule schimbări de fond desigur. A trebuit să o adaptăm nu numai unui
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]