666 matches
-
renunțarea a fost tragică, fără să fi fost vorba de un fapt important. Și avuse sem răbdare, întârziasem destul pe colinele de la Predeal. Abia la București, în drumul de la gară acasă, pe când lumea mă privea cu curiozitate, am redevenit spor tiv. Dar încercarea mea a fost un faliment. Știam că nu mai trebuia să fac astfel de eforturi de care eu nu eram capabil. (Anton Holban, Jocurile Daniei) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creației, a destinului, a războiului, tema lui Faust, a lui Don Juan etc.). La nivel textual (perspectivă intratextuală), tema este un principiu de organizare ce conferă un sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de pildă) - câmpuri semantice principale pe care se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ștefan Petică, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I plural: Noi stam, (versurile) noastre. 9. Primul catren al sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
figurează Omul, verigă în lanțul evoluției universale (De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare), cu toată istoria devenirii sale. Prin urmare, poezia poate fi încadrată în tiparul lirismului obiectiv. // Eu consider că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă, Povestea lui HarapAlb; Vrui, cititorule, să ți fac un dar, / O carte pentru buzunar - Tudor Arghezi, Cuvânt; Voi creșteți, dragii mei, sănătoși/Voinici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
renunțarea a fost tragică, fără să fi fost vorba de un fapt important. Și avuse sem răbdare, întârziasem destul pe colinele de la Predeal. Abia la București, în drumul de la gară acasă, pe când lumea mă privea cu curiozitate, am redevenit spor tiv. Dar încercarea mea a fost un faliment. Știam că nu mai trebuia să fac astfel de eforturi de care eu nu eram capabil. (Anton Holban, Jocurile Daniei) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
creației, a destinului, a războiului, tema lui Faust, a lui Don Juan etc.). La nivel textual (perspectivă intratextuală), tema este un principiu de organizare ce conferă un sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de pildă) - câmpuri semantice principale pe care se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ștefan Petică, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I plural: Noi stam, (versurile) noastre. 9. Primul catren al sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
figurează Omul, verigă în lanțul evoluției universale (De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare), cu toată istoria devenirii sale. Prin urmare, poezia poate fi încadrată în tiparul lirismului obiectiv. // Eu consider că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de pedala plăcerii. Această zonă este situată profund, sub scoarța cerebrală, în vecinătatea unor centri care răspund de reacția de furie, de agresivitate, dar și de senza ți ile sexuale. Această zonă se numește sistemul limbic - în latină limbus înseamnă tiv - pentru că se în tinde ca o fâșie la baza creierului. Vecinătatea zonei plăcerii cu zonele agresivității și ale senzațiilor sexuale ar putea explica de ce unii simt nevoia imperioasă de a viola, alții simt nevoi sado masochiste, iar alții simt nevoia
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pune în scenă un întreg ritual de re pu die re, dorința de răz bu na re pentru dez onoarea adusă. Cu tu ma sanc țio nea ză pierde rea virginității prin plata unei amenzi nu mi tă su ges tiv gloaba pân te celui. Ri tu a lul, de scris cu lux de amănunte de către Di mi trie Cante mir, apare și în do cu men te. Iată cum avea loc în Moldova începu tu lui de secol alunga rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
masculine și fe mi ni ne, se observă că relațiile umane sunt mult mai comple xe. Ele pre supun con frun ta rea, negocierea, vio lența, iar o femeie nu ră mâ ne niciodată în afara acestora, ci participă foarte ac tiv la construirea pro priei ima gini. Chiar dacă siste mul îi este de fa vo ra bil, femeia se stre coa ră cu abi li tate prin labirintul juridic și încearcă să folosească la ma ximum cele câteva avan ta je
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
po lii so ciabi li tă ții. Ve ci nă ta tea se dovedește a fi o adevă ra tă instituție, chiar dacă nu a fost va li da tă ca atare din punct de vedere po li tic și administra tiv, dar a func țio nat ca un adevărat orga nism ca pa bil să re gle men te ze și să sancțio ne ze com por ta men te le și atitudinile. De spre un proces de „pri va ti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le devine un lucru firesc într-o ase me nea socie tate. În mahala se trăiește, în mahala se iu beș te, în mahala se moa re, sub ochii lumii și cu complicitatea acesteia. Mahala ua devine un personaj „singular-colec tiv“ căruia nu i se poate ascunde nimic: „știe toată mahalaua“, „a auzit toată mahala ua“, „a văzut toată mahalaua“, iată maniera de permane tă între pă trun de re a pu bli cu lui cu familia lul și de raporta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le fi putut înțelege. O dimensiune importantă a romanului lui Eugenides este reprezentată de această tentativă a vocii narative de a descifra misterul, tentativă eșuată violent, din motive ascunse la prima vedere. Criticii au acordat o atenție sporită naratorului colec tiv, creat de Jeffrey Eugenides, bănuind că o bună parte din miza semantică a romanului s-ar putea găsi acolo. Sur prinde, la această voce impersonală, de grup, interesul constant pentru enigma fetelor Lisbon, interes prelungit, iată, și în anii maturității
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al povestirilor persane e structurat pe finaluri multiple sau încastrate, sau doar sugerate, pentru ca libertatea de alegere a cititorului să nu fie alterată. Noi, occidentalii, avem nevoie de claritate, de precizie, de un punct de "cădere" într-un text nara tiv, în vreme ce în cultura persanofonă, așa cum o afirmă Rahimi într-o conversație cu Elodie Bernard ("La Revue de Teheran", fév. 2009), "se practică infinitul, te afli într-o structură circulară. Destine care se apropie și se îndepărtează. La fel se întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Globalizarea contemporană este diferită de perioadele anterioare de globalizare, prin faptul că viteza cu care aceasta integrează activitățile din sfera financiară și economică este adesea mare și aproape că nu implică niciun cost. Mai mult decât atât, schimbul cant ita tiv, în oricare dintre com ponentele globalizării - financiar, economic, militar, cultural etc. - este atât de mare, încât creează și un schimb calitativ. Num ai acest fapt a dat naștere unor oportunități complet noi și, totodată, unor consecințe la care umanitatea n
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
atare, principalii învinși nu sunt „victimel e g lobalizării“, așa cum s-a spus, adesea, de către unii specialiști, ci „victimele lipsei de globali zare“. Beneficiile globalizării și ale co mpe tiției internaționale sunt acce sibile numai acelor economii care participă, ac tiv , la procesul de globalizare. Țările și regiunile care nu au participat la procesul de globalizare din ultimul sfert al secolului al XX-lea au rămas în urmă. Unele dintre aceste țări nu au fost capabile să participe la pr ocesul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
GLOBALIZAREA FINANCIARĂ - PROCES IREVERSIBIL Aprecieri privind conținutul procesului de glob ali zare financiară Abordări contradictorii privind înțelegerea glo bal izării financiare * Teoria determinismului tehnologic * Abordarea puterii hegemonice * Abordarea raționalistă din perspectiva grupuril or de interese * Înțelegerea globalizării financiare din perspec tiv a pieței și a statului-națiune Integrare financiară versus globalizare financi ară Perspectiva istorică a globalizării financiare * Globalizarea financiară în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea * Globalizarea financiară: faza distructivă * Globalizarea financiară după cel de al Doilea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețelor financiare la politicile guvernamentale care nu le conveneau. Dacă în perioada imediat următoare a nil or 1960, efectul dezvol tării pieței europene de obligațiuni (Eurobond mar ket) a constat într-o sub tilă și treptată creștere a presiunilor competi tiv e exercitate asupra economi ilor naționale controlate de stat, până în 1980 , a u apărut mecanisme bine or ganizate, prin care agenții financiari din sectorul privat să și manifeste ne mulțumirea față de politicile guvernului cu car e n u erau de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
schimburilor internaț ion ale de bunuri și servicii și de la intențiile statelor participante de liberalizare progresivă a conturilor curente din balanțele lor de plăți. Aceleași in ten ții nu s-au manifestat, însă, de la bun început, și în privința fluxurilor ac tiv elor financiare. Piața financiară internațională din zilele noastre trebuie analizată, în primul rând, prin evidențierea etapelor și dife rit elor grade de integrare, respectiv, a direcțiil or pe care le a urmat acest proces. În acest sens, distingem stadiul inițial
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
telegrafului, a cablurilor transatlantice, a vapoarelor cu ab ur și nici de adoptarea Eta lonului Aur de către majoritatea statelor. Globalizarea financiară de după 1815 a contribu it la creșterea rapidă a economiei Statelor Unite. Infuziile de capital eur opean au ridicat semnifica tiv nivelul investițiilor, economia beneficiind de fluxurile externe de capital în decursul secolului al XIX lea, devenind, ulterior, cea mai mare economie la scară globală. Pe parcursul secolului al XIX lea, britanicii au dominat, de o manieră copleșitoare, fluxurile financiare globale, ei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mari economii din Europa încercau să forme ze Comunitatea Economică Europeană (CEE). Conform Tratatului de la Roma, din 1957, semnatarii urmau să elimine toate restricțiile cu privire la mișcările de capital dintre statele membre. Această condiți e era una fundam entală, deoarece obiec tivul suprem al tratatului îl constituia comple ta integrare monetară și financ iară și crearea unei piețe unice europene, ceea ce nu se putea realiza decât dacă această condiție se îndeplinea. În 1959, Germania a propus liberalizarea totală a mișcării capitalului atât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din momentul în care firmele, în general, cele europene, în spe cia l, descoperă că este mai ușor să obțină fonduri în dolari, la Londra, decât la New York, sau să facă îm prumuturi în moneda națională și viceversa, res pec tiv prin plasarea econo miilor în străinătate. O serie de alți factori car e țin de cererea de fonduri au jucat, la râ endul lor, un rol important. În acest sens, s pot menționa următoarele: * în anii ̕70, piața eurodevizelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ș i investiții de porto foliu) au totalizat 536 miliarde $, în 2008, în sc ădere cu aproape 19 % de la valoarea de 664 miliarde $ înregistrată în 2 007. Flu xurile de capital propriu net de portofoliu au coborât la un nega tiv 57 miliarde $, în com parație cu media de 121 miliarde $, din 2006 - 2007, însă acest fapt a fost compensat de fluxurile de ISD (graficul nr. 3.1 4.) În 2008, China a reprezentat un sfert din toate in trările de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]