941 matches
-
satul cu-o Mănăstire Bate ceasul a prevestire: Prea Sfânta Fecioară Maria Va sângera pentru Mesia. În valea cu-o Mănăstire Clopotele-ți dau de știre: Hristos din morți a înviat Din răstignire s-a-nălțat. În orașul cu-o Mănăstire Bate toaca a trezire, Cheamă-ndeamnă la Lumină În soborul fără tihnă. În țara cu-o Mănăstire Ard lumânările-a vestire: Iar veni-va Sfânt Hristos La popoarele-i de jos. Într-o altă zi de Paște Din Hristos gând va renaște
ÎN NOAPTEA DE PAȘTE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357734_a_359063]
-
în visele tale, i-o aruncă Aveline. Să lăsăm asta. Cu ce să mă îmbrac, ai vreo preferință ținând cont de contextul dat? - Ai mei, e drept, ca și mine, nu țin la vestimentație. De fapt pe mine mă mai toaca la cap să îmi pun țoale mai curate, dar eu după cum știi, ce am pe mine, am și în șifonier. - Văd eu ce-mi găsesc prin garderobă. Acum lasă-mă să mă uit prin dulapul cel mare de haine. Ne
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
orizontului”. Poemul „Răsăritul” este un pastel modern cu multe figuri de stil: „Cioburi de întuneric sar / Din vârful muntelui. / A urcat cerbul / Cu potcoave de lumină, / Coarnele rămuroase au sfâșiat noaptea, / Desantul zorilor.../ Stânca, în cerbicia ei milenară, / Freamătul copitelor toacă, / Peste râpele cu afini, / Slujbe în schitul toamnelor / Pe altarul florii de colț. // Se bate utrenia cărărilor neîncepute. O mantie...de general / Zorii îmbracă versanții, / Stampe epocale. Ca dintr-o magie, / Verde, pădurea. / Soarele / Se spală pe ochi. // Cerbul își
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
largi, pătate de vreme, apăsat de dorul de-ai lui, de vatra strămoșească, de ce-i mai rămăsese din bruma anilor. Soarele scăpăta peste deal, diluat în așternutul serii; cerul, și el neînțeles, fumega-n copite de cai... Un sunet de toacă, despletit din liniștea mării îi seca lacrimile tânguite-n privirea adâncă, răscolitoare, ce nu-și găsea alinarea. Lumina candelei îl smulgea beznei torcând gânduri rebele pe faldurile frunții. - Mă simt străin în țara-mi! rostea necontenit frângându-și palmele de
STRĂINUL de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350683_a_352012]
-
adânc de ființă. Sunt parte din carnea și sufletul său și aici nu poate fi nimic mistificat. Este el aici, în toată splendoarea staturii sale spirituale. “Du-mă, Doamne-n chilie de timp tăinută, / Unde vei bate în mine cu toacă de lemn, / Domn al iubirii și lacrimii nerostită, / Și întru rostire, pecetea primului semn - // ( ... ) // Ție mă rog pentru fiecare mișcare a mâinii, / Pentru puterea de-a fi slab în putere, / Și-n slăbiciune, fagurul Tău de miere / Astăzi - durere, mâine
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
2011 Toate Articolele Autorului Că mă iubești nu-i prea târziu să-mi spui Chiar dacă toamna-n suflet și-a făcut cărare Și pasul meu tot mai nesigur pare Aceeași strălucire e-n ochii mei căprui. Chiar dacă timpu-i dus și toaca încet sună Și văluri de tristețe azi trupul îmi îmbracă În numele iubirii ce am simțit o dată Să mai lăsăm să zburde fiorul vechi pe strună. Din ceruri stele ne-or veni aproape Pe margine de râu și ascultând povestea Vor
CĂ MĂ IUBEŞTI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359320_a_360649]
-
Autorului vecernie de ce bate clopotul din senin sus în deal și doi îngeri cu aripi de ceară îl șterg pe ochi, noaptea pe prispă, hipnotizat de lună stau ca o nălucă și-i descânt de deochi. încă se mai aude toaca de lemn, o măicuță varsă o lacrimă lângă mine, nu-i nimeni în jur, vine amurgul, bestia de amurg, apele încă nu s-au culcat, încă mai curg, stelele încă mai sclipesc pe boltă și luna, amanta ce vine la
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
ingeniosul "maior" că povesteau prin sate că asistaseră cum un cârd de draci și-au luat zborul când Bușica a spart o oală cu catran încins peste care a pus boabe de tămâie și l-a gonit pe ucigă-l toaca. S-a mai auzit că "maioru" mușca de ureche câte-un ied (în miez de noapte) care behăia de făceau pe ei în pantaloni cei care veneau să le descânte "vrăjitoarea" Bușica, căci toate coțcăriile ce vi le spun le
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
seminarul teologic) Biblia spune să-ți iubești aproapele, dar să nu te dai pe mâna Satanei și să tregi foloase, însușindu-ți bani blestemați. - Marine, acum suntem la un păhărel... ar fi bine să nu-l băgăm pe ucigă-l toaca și nici pe sfântul Dumnezeu care îl vede pe fiecare după faptele sale, dar te rog să le spui acestor fețe distinse, cum ai fost ridicat la gradul de seregnt, și ce faptă eroică ai făcut să meriți această recompensă
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
toate nu-s din vina ta Ci din a mea și-altora ca mine, Ce te-am uitat acolo, undeva, Crezând că suntem mai presus de tine! BAT CLIPELE Bat clipe pe cadranul spart Al timpului demult uscat Sunet de toacă-n asfințit Cu soare-n roșu adormit Bat clipe scrise-n zadar Pe-o filă dintr-un calendar Pierdută undeva-ntr-un an Al câtelea? Habar nu am Bat clipe seci și uniforme La porta vieții monocrome Pe ochii avem
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea să se neliniștească. Era chemată să îmbrățișeze o iubire curată cum și-ar fi
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
de recitire a clasicilor, fie și în tonalitate vetustă, atinsă de sterilitate: „În albia luminii să răsară din sîmbure de gheață și de ceară/ Din amalgam de fum, de-alean tămîie, din veșnică cernită mohorîre,/ Dintr-un adaos răstignit pe toacă și din scînteie tremurînd să facă/ Din depărtare amustind a fîn și dintr-o lacrimă de vis păgîn/ Imaginea rebelelor mistere, ardente, însă pururi efemere,// Ce-a fost mai bun,mai pur, ne-atins de ani, imaginea tihniților castani/ Ce
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
lemn, pe oamenii disperați, fără pomeni, fără propria înjosire, fără promisiuni care fac minciuna să se creadă fecioară... a câștigat! A ajuns, când a sosit termenul la sfârșit de mandat. L-a primit cu fruntea neînvinsă. Nu s-a auzit toaca la prohodirea unei cariere eșuate definitiv, nu s-a văzut la parlamentarul Cristian Țopescu un profil politic și moral mai prejos de cel oratoric și nici de cel al comentatorului sportiv magnetizant. Cristian Țopescu a fost, este și va fi
CRISTIAN ŢOPESCU. I SE SIMTE LIPSA DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359936_a_361265]
-
nu i-o luăm din gură) N-avea nici Titulescu și nici Boc. Dar rele voci... o spun, firar să fie, Că n-o să stea pe loc cu-nvățătura, Își ia și masteratul pe prostie, Să justifice... tot ce-i toaca gură. Referință Bibliografica: Poem pentru o țară... / Marin Bunget : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul ÎI, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEM PENTRU O TARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359980_a_361309]
-
nervos se recomandă cîte 30 g de miere, de trei ori pe zi. Un bun tonic și stimulant al sistemului nervos și endocrin se prepară din aloe, miere și suc de lămîie. Se iau 75 g frunze de aloe, se toaca și se pun într-un vas de sticlă. Se adaugă 125 g de miere, se omogenizează, după care se adaugă 50 g suc de lămîie. Se lasă la macerat cinci zile, după care se ia cîte o lingură de amestec
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
ca-n rând pe scrisoare. Și-n neguri de fum se îmbracă Castelul cu trepte de ceară, Domnița se roagă să treacă Un înger s-o scape de fiară. În lanțuri se zbat vârcolacii Când clopotul cântă o rugă Și toaca trosnește toți dracii, Cu flăcări îi pune pe fugă. Din ceruri arhangheli tămâie Cu smirnă și nard din cățuie, Blestemul se pune pe fugă Doar brațul de par să-l ajungă! Tăciunii aprind iarăși vatra Când gerul se crapă de
ALINARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359754_a_361083]
-
țărmul unei clipe în care-am plâns și am iubit, ne cer zăpezile moldave și mahalalele uitate, în care Luna și țăranul respectă bățul de chibrit!... “Eu cred că dingdangul clopotului bisericesc ne aduce aminte de glasul lui Dumnezeu, iar toaca (sunetul special pe care-l scoate scândura în care se bate cu două ciocănele, adică) însemnează glasul îngerilor, toate acestea anunțând începerea slujbelor zilnice și speciale, chemarea credincioșilor la ritual...pentru că Dumnezeu este sămânța Adevărului...în Veșnicie nu există hotar
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
dar deschis sufletește, nea Emil Batog, epitrop al bisericii, are mult mai multe răspunsuri decât câte întrebări am eu. Intuind întrebările, omul îmi desfășoară semnificația și logica și rostul dingdangului coborâtor din clopotniță, trecător prin urechi și urcător la cer...”toaca ar trebui să bată la fiecare început de slujbă, clopotul să se tragă și la aniversare și la comemorare...pentru că Veșnicia este mâna lui Dumnezeu, și nu ne putem juca!...și nu numai atât, să se tragă clopotul în caz
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
ortodox...însă, de când trăiesc (și) în sânul acestui lăcaș, sunt și mai ortodox...când trag clopotul, nu trebuie forțat, limba umblă singură, își face treaba cum trebuie, nu-i cazul să te repezi la funie și la clopot, nici la toacă nu-i bine să te repezi, toaca are un sunet deosebit, toaca este o scândură de tocat indiferența celor fără Dumnezeu...ar fi necesar să ne impunem și să ne obișnuim cu dingdangul nu numai la moarte și la sărbătorile
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
acestui lăcaș, sunt și mai ortodox...când trag clopotul, nu trebuie forțat, limba umblă singură, își face treaba cum trebuie, nu-i cazul să te repezi la funie și la clopot, nici la toacă nu-i bine să te repezi, toaca are un sunet deosebit, toaca este o scândură de tocat indiferența celor fără Dumnezeu...ar fi necesar să ne impunem și să ne obișnuim cu dingdangul nu numai la moarte și la sărbătorile principale creștine, dar și la botez, și
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
ortodox...când trag clopotul, nu trebuie forțat, limba umblă singură, își face treaba cum trebuie, nu-i cazul să te repezi la funie și la clopot, nici la toacă nu-i bine să te repezi, toaca are un sunet deosebit, toaca este o scândură de tocat indiferența celor fără Dumnezeu...ar fi necesar să ne impunem și să ne obișnuim cu dingdangul nu numai la moarte și la sărbătorile principale creștine, dar și la botez, și la nuntă...pe mine m-
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
stare de meditație echivalentă cu misterul. Zice că nu știe prea multe (așa zicea și Socrate, nu?), însă mă interesează spunându-mi că “folosirea/bătaia clopotului în rânduiala liturgică nu reprezintă altceva decât chemare și comunicare întru slava Divină! iar toaca este folosită în același sens, dar numai pentru anunțarea slujbelor religioase de rând!”...Scurt și cuprinzător, corect și limpede...un fel de nec plus ultra, cum ar decreta cel care a tăiat în munte strâmtoarea Gibraltar, astfel unind Atlanticul cu
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
de măgar, îl mângâie și-i suflă: “nu mai e mult până mâine”!... Stai așa! Sigur că da!... “Nu mai e mult până mâine!”... avertizează (în șoaptă) conul Mitică la urechile măgarului lacom și sfânt. Apoi, când clopotul religios și toaca strigă credincioșii din Rachelu să vină la biserică pentru slujba de vecernie, gospodarul cel harnic și flămând adaugă măgarul la cărucioară și, fără nici o vorbă, pleacă spre casă. După activitățile de seară, Mitică se întinde în tindă, pe un pat
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
la mânăstire dar tânăra învățătoare a refuzat să-l mai vadă, conștientă fiind de imposibilitatea continuării relației lor. Îndurerat poetul îi dedică o poezie pe care o și publică în Revista ilustrată de la Șoimuș, revistă citită și de învățătoare : Răsună toaca de utrină, În pacea unei nopți târzii Și, rând pe rând, câte-un opaiț S-aprinde-n multele chilii... Te văd în colțul vechi de strană Cum stai răpusă de răstriști Și-atâta jale pare scrisă În ochii tăi curați și triști
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
exprimă fidelitatea autorului față de propriul crez artistic. Estetica urâtului își găsește o splendidă realizare în acest volum. Eugen Lovinescu aprecia: „nu se află dovadă mai strălucită de neexistența pornografiei în artă, decât aceste minunate poezii: Tinca, Ion Ion, Ucigă-l toaca!“. Avea dreptate Garabet Ibrăileanu: „Arghezi se mișcă cu succes estetic pe cel mai întins registru al limbii române“. Dobândesc valori estetice nebănuite nu numai cuvinte din limbajul popular, precum: „săcure“, „căși“, „dește“, dar și cuvinte luate din periferia orașului, din
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]