1,334 matches
-
a acelei pietre filosofale din poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Unirii Cornel C. Costea 31 zile geroase - cerșetoarea și-un câine-n același palton 32 altă ninsoare - în oglindă bunica tot mai cărunta Ailoaei Cristina 33 albul tot mai stins - drumul de-ntoarcere totdeauna lung 34 bătrânul singur vorbind iar toiagului - sâmbra de iarnă 35 om de zăpadă - pelerina bunicii tot mai lejeră Ana Urma 36 atingerea lui - primul fulg de zăpadă azi atât de cald... Patricia Lidia 37 prins între garduri și pietre zburătoare - Platon resemnat 38 de mâine sigur
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
trup sleit de puterile sale prin excese și dezechilibre. Lipsa ostenelilor și a nevoințelor de voie, liber asumate conduce la primirea celor din nevoie de îndreptare și întoarcere, de pocăință și mântuire. Din această perspectivă, suferințele mai sunt socotite și "toiagul Judecătorului", o formă a "certării pedagogice" a lui Dumnezeu, spre mântuirea noastră. Spiritualitatea ortodoxă, sublimul mod de a trăi viața, este însă alături de creștin și nu îl condamnă pentru păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
a venit ca lumea să aibă viață, cât mai multă viață și mai puțină suferință. Gândindu-ne, așadar, la răbdarea suferințelor, a bolilor, a necazurilor și la nădejdea pe care trebuie să o cultivăm vom spune că încercările sunt considerate „toiagul Judecătorului” și de aceea omul trebuie să le primească pe acestea, ca de la Dumnezeu și spre folosul său duhovnicesc, cu smerenie și nădejde. Sfântul Isaac Sirul ne spune că dacă le primim cu răbdare, cu smerenie și cu nădejde, dacă
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
de Pan”? Pan stă pe un jilț, gol cum l-a făcut mă-sa; un tînăr efeb, în picioare, tot gol, cu spatele la noi, cu piciorul stîng flexat din genunchi, îi cîntă o melodie la fluier, doi bătrîni stau sprijiniți în toiege, iar în plin plan, în partea stîngă, este o fată nudă, cu sexul bine reliefat și cu sînii ca două mere, care privește sfioasă spre un bărbat întins la picioarele ei. Mai sînt o mie de amănunte, pe care n-
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
arată egida, însă râd. O văd că se încruntă, că pălește. Cine ești tu? — mă-ntreabă. Oricine împietrește când vede ochii trupului ei hâd. Tai șerpii și-i înfășur pe mână cu brățări, din brațele-i de bronz îmi fac toiege. Doar aripile nimeni nu vrea să mi le lege de umeri spre-a zbura cu ele-n zări. Nu sunt Perseu și-n ploaie de aur nu-s lăut. Sunt muritor, dar am putut învinge fiindcă nici o săgeată de rău
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362933_a_364262]
-
spre cer, pentru a ne arăta că avem o vocație creștină pentru eternitate, că purtăm taina Crucii ca taină a biruinței asupra suferinței prin speranță și asupra morții prin Înviere. P.F. Daniel - Copacul Sfântului Efrem Sirul a crescut dintr-un toiag pe care sfântul l-a înfipt în pământ înainte de a intra în peșteră. Se spune că așa cum a crescut un copac uriaș dintr-un băț înfipt în pământ uscat, așa va -pori și folosul celor care s-au nevoit în
CITATE MEMORABILE (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363063_a_364392]
-
Acasa > Cultural > Traditii > MOȘ CRĂCIUN Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toc! Toc! Toc! Cine o fi? Se deschise ușa larg: Moș Crăciun acum sosi Cu-o desagă și-un toiag. Toți copiii - nțepenesc De emoție și teamă. Apoi, se dezmeticesc Și, să intre, îl îndeamnă. - Moș Crăciun, bine - ai venit! De - ai ști cât te-am așteptat!... O zână ți - a - mpodobit Acest brăduț frumos și - nalt! - Moșule, să-ți
MOȘ CRĂCIUN de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362328_a_363657]
-
ultima speranță. Nu mă îndoiesc și sunt convins că-nțeleapta cerului instanță nu-mi va da verdictul de învins. Niciodată îndoiți genunchii. Am să trec și cel din urmă prag fără să îmi tremure rărunchii, fără să mă sprijin în toiag. Niciodată-nvins de necredință. N-am să-mi cern în suflet îndoieli. Îmi vor arde-ntruna în ființă candele pentru orice greșeli. Niciodată lacrimi și suspine. Voi pleca știind că Dumnezeu o să-nsămânțeze după mine amintirea sufletului meu. Prezență Câtă
NICIODATÃ PREZENŢÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362342_a_363671]
-
care se cățăraseră. Un norișor coboară agale de pe culme și poposește în dreptul grotei. De acolo apare o formă umană cu pletele și barba complet albe, ochii ageri, dar afundați undeva în adâncul feței, trupul îmbrăcat în straie negre și un toiag în care se reazemă obosit de povara anilor. - Căpitane, căpitane, iar mi-ai călcat ținutul! - șopti rar cu vocea-i blândă. - Am venit să-ți mulțumesc pentru rugăciunile cu a căror putere ne-ai ocrotit atât la castel cât și
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
ere Și, din două emisfere, Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele, S-au unit deasupra ei, I le-a dat, Le-au scuturat, Câteva au scăpărat Lângă casa de pe lac, De unde Un moșneag A bătut dintr-un toiag, Până a despicat Muntele, crângul, lacul - Pesemne s-a întors Dumnezeu Cu fata La el. 7 septembrie 2016, Constantă Sursa foto: #Fantasy #painting - #Eszter #Anna #Vörös #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Era odată o lună,Care începu a pescuiCând o rază
LUNAR STELAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362487_a_363816]
-
O eră, două ereși, din două emisfere,Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele,S-au unit deasupra ei,I le-a dat,Le-au scuturat,Cateva au scăpăratLângă casă de pe lac,De undeUn moșneagA bătut dintr-un toiag,Până a despicatMuntele, crângul, lacul -Pesemne s-a întorsDumnezeuCu fataLă el.7 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Referință Bibliografica: Lunar stelar / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
LUNAR STELAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362487_a_363816]
-
în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului râul năpădise cu tentacule mari trompele-i ascuțite căutau să bea sângele jertfei de seară...se urcase pe chivotul legământului macină aripile de argint ale heruvimilor vroia să fure toiagul lui Aaron să otrăvească mană cerească (furase deja tablele celor zece porunci) stârpirea dăunătorilor nu se face cu tact, cu blândețe nu legați molima cu lanțuri va rupe toate cingătorile minții va mânca oțelul dreptății și va năpădi pe toate
RĂUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362537_a_363866]
-
și să-mi huzurească. Stă proptită-n zare, singură veghează Peste valea-adâncă și încununează Legături cu cerul și cu apa vie; Viața-n echilibru este-a ei simbrie. „Fără apă cine ar putea trăi?...” Zise înțeleptul...,și se sprijini În toiagul sfânt, de Moise purtat; Care-odată-n piatră, atunci când a dat, Apa cea sfințită curgea ca argintul... Setea-și potoleau oamenii, ce gândul Demult și-l cam luase, fiecare-n parte; Așteptau sfârșitul, simțeau a lor moarte Care, nemiloasă, venea înspre ei
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
pe o bancă sau o piatră. Nu-mi mai simt picioarele. - Sigur Tudore, cum să nu te doară dacă vii cu încălțămintea nepotrivită. Uite la mine ce ghete am și ai văzut că tot timpul m-am sprijinit de un toiag improvizat chiar dacă nu sunt de vârsta a treia. - Propunerea de a vă însoți m-a luat pe nepregătite de aceea sunt în adidas. Poate data viitoare iau bocanci. - Data viitoare! Cine va ști când va mai veni această dată viitoare
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Străjer ți-am fost pe-a sufletului rază, strângând în spini, doar, umbre fără chip, ștergând de moarte focul ce nechează prin guri ce-nghit lumina-ți din nisip. Toiag ți-am fost prin povârniș de oase, cărându-ți tolba pe cărări de lut, făcând din geru-ți vise de mătase prin ochi de miriști te-adormeam pierdut. Scrisori ți-am fost rupând din lemnul morții, doar cicatrici ce zac fără
STRÂNSORI DE DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368414_a_369743]
-
la pământ, să poată lupta, „precum în neclintirea lor stâncile”(Mă uit spre cer). O poezie de adâncă intensitate a trăirii, fără cuvinte de prisos, ca o curgere de apă limpede, din stânca creației. De ajuns, doar o atingere de toiag și stânca lăcrimează din belșug, pe relieful obrazului curat de fecioară. Simțământul religios este foarte pregnant și poeta se consideră „doar o mlădiță/ Din vița ta, Doamne” (Ruga o port în mine). Mariana Gurza își declină simplu intențiile, fără ascunzișuri
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
Numeri XXI, 8) preînchipuie pe Mântuitorul înălțat pe cruce (Ioan II, 14). Acela îi vindeca de mușcăturile cele înveninate. Mântuitorul a vindecat pe toți de rănile păcatului. Mana din pustie (Exod XVI, 35) și piatra în care Moise lovind cu toiagul a țâșnit izvor de apă poporului însetat (Exod XVII, 6) preînchipuie pe Domnul Hristos, căci din Ei izvorăsc daruri dătătoare de viață; Iisus Hristos dăruiește apa cea vie. Nu numai samarinencei la fântâna lui Iacob (Ioan IV, 14), ci tuturor
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
păcatele și să se șteargă fărădelegile și să se curățească nedreptățile și să se aducă dreptate veșnică și să se pecetluiască vedenia proorocul și să se ungă Sfântul sfinților' (Daniil IX, 24). Proorocul Isaia a vestit tuturor: „Și va ieși toiag din rădăcina lui Iesse și floare din rădăcina lui se va înălța. Și va odihni peste dânsul Duhul lui Dumnezeu, Duhul înțelepciunii și al înțelegerii, Duhul sfatului și al puterii, Duhul cunoștinței și al bunei credințe" (Isaia XI, 1-2). Ieremia
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul exprimă foarte frumos momentul alegerii lui Iosif drept viitor logodnic al Mariei. După relatarea acestuia, Iosif, care avea atunci peste 70 de ani, ar fi fost ales dintr-un număr de 12 bărbați, care au primit 12 toiege. La rugăciunile preoților de la Templu, toiagul lui Iosif a înflorit precum odinioară cel al lui Aaron. În acest fel au știut care dintre ei era vrednic a se logodi cu Maria. Luca vorbește despre plecarea Mariei și a lui Iosif
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
momentul alegerii lui Iosif drept viitor logodnic al Mariei. După relatarea acestuia, Iosif, care avea atunci peste 70 de ani, ar fi fost ales dintr-un număr de 12 bărbați, care au primit 12 toiege. La rugăciunile preoților de la Templu, toiagul lui Iosif a înflorit precum odinioară cel al lui Aaron. În acest fel au știut care dintre ei era vrednic a se logodi cu Maria. Luca vorbește despre plecarea Mariei și a lui Iosif din cetatea Nazaretului în Bethleem, în urma
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
însă că dumnezeului căruia slujea Moise, îi plăceau argintii, semn că nu el era dumnezeul care crease lumea, si care se va Jertfi pe Crucea Golgotei. 20. Iar de va lovi cineva pe robul sau sau pe slujnica să cu toiagul, si ei vor muri sub mâna lui, aceia trebuie să fie răzbunați; 21. Iar de vor mai trăi o zi sau două, ei nu trebuie răzbunați, că sunt plătiți cu argintul stăpânului lor. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id
PĂRINTELE CLEOPA A ZIS CĂ ȚIGANII NU-S OAMENI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367475_a_368804]
-
cap=7 Este greu de crezut că Dumnezeul Milei, Tatăl Lui Iisus a dat următoarea poruncă, dar, totuși Moise spune că a primit-o de la Dumnezeu: 20. Iar de va lovi cineva pe robul său sau pe slujnica sa cu toiagul, și ei vor muri sub mâna lui, aceia trebuie să fie răzbunați; 21.Iar de vor mai trăi o zi sau două, ei nu trebuie răzbunați, că sunt plătiți cu argintul stăpânului lor. (Exodul) http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
taie cireșii? Cireșii în care ne suiam când eram copii? Cum să ne ia pământurile? Ăștia nu mai au niciun Dumnezeu? Nu vom permite așa ceva!>> „Nu se poate!”, au spus cele 60 de văduve ale satului. Și-au luat bastoanele, toiegele, broboadele și mai ales spiritul de luptătoare din munți și au urcat pe dealurile copilăriei, fără să obosească... <>, au spus bărbații satului. Vârstnici, însă cu spirit viu de luptător. „ Ne zbatem, luptăm, murim, dar nu cedăm.” (Alexandra Svet-Floarea din Asfalt
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
-mă din acest destin negândit Doamne dă-mi credința Ta ce m-a născut PSALMUL 109 Învață ce-a zis Domnul Domnului meu „Șezi de-a dreapta mea până ce nevăzut Voi pune pe urmașii Tăi așternut Picioarelor Tale “ca un curcubeu Toiagul puterii Ți-l va trimite Domnul din Sion zicând :”stăpânește În mijlocul vrăjmașilor tăi “crește În ziua nașterii Tale ivite Poporu-i al Tău în ziua puterii Să crească strălucirea sfinților Tăi Din pântece te-am zămislit vederii Înainte de luceafăr te-am
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]