2,360 matches
-
de artă teatrală coordonate de Antoine Buret (ore deschise tuturor celor interesați) și vor pregăti șase happening-uri și spectacolul final. Primul happening poartă titlul „Cotidianul animalizat“ și se va desfășura în perioada 25-27 aprilie 2006. Preistoria Banatului, în cinci tomuri academice l Lucrare editorială de anvergură internațională Inițiat de prof. dr. Florin Drașovean în perioada mandatului său de director general al Muzeului Banatului, Preistoria Banatului este un proiect editorial de anvergură internațională „ce își propune să publice toate datele furnizate
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
și cu o lirică a înțelepciunii, cu o poezie filosofică în care metaforele și simbolurile originale coexistă în chip firesc. Excelenta poezie a Cristinei Dascălu - ce sună și arată ca a nimănui altui poet, în sens bun - cuprinsă în acest tom, conține creații ușor accesibile, scurte, desăvârșite în ceea ce privește atât imaginarul poetic, cât și figurile semantice, precum și stihuri complexe, niște „povestiri” în versuri ce par să reflecte inspirația baladelor din literaturile engleză, franceză sau română, care îi sunt foarte familiare autoarei, precum și
Mărturii necunoscute despre Cristina Emanuela Dascălu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2561_a_3886]
-
pe creatorul unui periculos „vierme informatic“ cu ajutorul căruia niște persoane răuvoitoare vor să aibă acces la secrete guvernamentale. Pentru agentul Turner, singura cale de a-și duce la bun sfârșit misiunea este aceea de a se infiltra în casa suspectului Tom Fuller și a soției acestuia, Leah, ca dădacă a copiilor lor. Încă o dată, Turner trebuie să intre în pielea alter ego-ului său, Hattie Mae Pierce, poreclită Coana Mare. Sarcina lui Turner în calitate de dădacă nu este deloc ușoară, întrucât trebuie să
Agenda2006-17-06-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284941_a_286270]
-
certe existente în arhive, biblioteci și, desigur, în posesia familiei. O sursă, esențială, în elaborarea biografiei și, evident, a bibliografiei lui Gheorghe Bulgăr, o constituie bogata sa literatură epistolară ce se cuvine a fi depistată, adnotată și publicată în câteva tomuri. Înlăturarea din învățământul universitar, reintrarea printr-un riguros concurs și, apoi, trimiterea la Sorbona, arhicunoscuta universitate a Europei, să predea civilizația, limba și literatura română, sunt doar trei momente din biografia sa ce merită a fi clarificate cu o anume
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
vîrstei de 30 de ani (1843-1844), Kierkegaard renunță la tactica eschivei din fața ostilității contemporanilor (pseudonimul e în fond un mijloc de camuflaj onomastic menit a preîntîmpina represaliile) și își pune numele pe fiecare din cele 21 de discursuri cîte numără tomul. Tematica lor, precumpănitor etică, are o tentă apăsat religioasă: iubirea, moartea, suferința, viața ca dar divin, rugăciunea, răbdarea, curajul sau îngrijorarea. În toate, Kierkegaard arată o elocvență patetică, de orator adresîndu-se credicioșilor creștini, numai că armele sale sînt cu precădere
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
inițial, poate fi derivat din condiția lui efebă. „Logica e tinerețea matematicii, matematica e maturitatea logicii”, scrie Bertrand Russell. (p. 192). Și astfel au apărut rebelii logicismului modern, a căror biblie avea să se numească Principia Mathematica (Russell și Whitehead), tom sisific îndrăzind a ridica întreaga matematică pe principiile logicii. Tentativa s-a lovit însă de veto-ul de incompletitudine al lui Gödel, care a dat lovitura de grație oricărei încercări de a construi formalisme matematice pe speze logice. Urmările eșecului
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
așa ceva permite CNA - asta nu afectează „imaginea” noastră pe nicăieri (ce contează conținutul!?), dar OTV, care avea conținut În toate emisiunile, afecta: pe cine?! Să ne oprim aici cu exemplele, pentru că ele sunt așa de multe, că ar umple câteva tomuri În sine. Să spunem numai că ne dorim ca mass-media toată să fie În slujba noastră și nu Împotriva noastră; că dorim adevărate vedete În emisiuni de divertisment și muzică, În filme și programe bune de educare evolutivă, pozitivă, benefică
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
la Saeculum și că nici Vulcănescu nu a mai trimis articolul așteptat e o dovadă că versiunea lui Blaga nu a fost crezută. Nici revista nu a mai luat în seamă ultimele două volume ale operelor lui Nae Ionescu sau tomul secund al Izvoarelor de filosofie care cuprindea teza sa de doctorat. Deși adoptă un ton deferent și în general pozitiv, Zevedei Barbu vede în lipsa de sistem a lui Nae Ionescu o „deficiență constructivă“, consideră abordarea cunoașterii mistice drept o opțiune
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
economie, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980. 4. Bojoi I. Dinamica peisajului geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
10. Ichim I., Rădoam M., Bătucă D., Duma D. Morfologia și dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnică, București, 1989. 11. Jeaurenaud P. Cercetări geologice între valea Crasnei și Prut, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II b, tom XI, 1965. 12. Jeaurenaud P., Saraiman A. Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1995. 13. Moțoc M. Eroziunea solului pe terenurile agricole și combaterea ei, Editura Agro - Silvică, București, 1963. 14. Posea Gr.
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
presei - nota mea) în ochii lumii. Marile iluzii proiectate pe steagul „Unirii cu Țara” au lăsat locul multor dezamăgiri. Totuși, a avut și împliniri personale. Este recunoscut în mediile scriitoricești, în ziare și reviste, iar cele mai grele (la propriu) tomuri de istorie literară i-au găsit un loc în paginile lor. Mai mulți prieteni, mai ales ardeleni, îl fac să se simtă bine într-o țară de care părinții și bunicii lui nu s-au socotit niciodată străini. Cu toate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
o clipă Din dulcele vieții gustăm și-apoi, nimic. Sus neclintiți stau aștrii, iar caravana-n pripă Pornește spre tărâmul eternului Nimic. Khayyam, cel care poseda o erudiție universală, afirmă că taina universului rămâne de nepătruns. Învăț în zeci de tomuri savanții ne-au tot dat. În mână c-un opaiț scrutând pământul mut. Mai mult decât feștila nici unul n-a văzut Și-n bezna cea eternă din nou au înnoptat. "Toată știința noastră cuvinte fără sens". Nici o logică, nici o filozofie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de valoare care ?? nu devin?, din diverse motive, str?în? mesajului, conducând la pierderea identit??îi sale artistice (idee pe care chiar Eminescu o subliniaz? În versurile „Scrisorii I"): „ Poate vreun pedant cu ochii cei verzi, peste un veac, Printre tomuri l? cuite a?ezat ?i el, un brac, Aticismul limbii tale o s?lpun? la cânt?ri, Colbul ridicat din carte-? i l-o sufla din ochelari ??i te-o strânge-n dou???iruri, a?ez?ndu-te la coad?, În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i gândurilor dai via??, suferin?ele Întuneci". Luna este cea care aduce, În gândul b?trânului dasc?l, „din noaptea amintirii", fiorul metafizic al tabloului cosmogonic. Sub razele pline de lini?te ?i splendoare ale astrului nocturn, risipite „peste-a tomurilor bracuri", „cuget?torul" cu fruntea luminat? de „gânduri ce-au cuprins tot universul", „usc??iv a?a cum este, gârbovit ?i de nimic", cuprinzând „universul ???? margini", „În degetul lui mic" Întruchipare deci a În?elepciunii ?i a genului uman — retr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
științifică, decembrie 2008. 37. Tobolcea, V., "Impactul ecologic al lucrărilor hidroedilitare", Editura Rotaprint, Iași, 1995 38. Tobolcea, V., I. Sârbu “Le dimensionement Hydrauliques des canaux parabolique de forme generale a l’aide des calculateurs electronique" Bul. st. I. P. I., 1986, Tomul XXXII, Fasc. 1-4. 39. Troskolanski, A., T. "Théorie et pratique des mesures hydrauliques", Dunod, Paris, 1963 40. Vintilă, Șt. "Instalații sanitare și de gaze", Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995 41. * * * "Proiect tehnic și detalii de execuție pentru rețeaua de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
act de cultură cu rodnice consecințe pentru cercetarea riguros științifică, pe solide baze documentare. De la început au fost adoptate clasificările zecimale internaționale, ceea ce permite și accesul specialiștilor străini interesați de circulația diferitelor literaturi naționale în spațiul cultural românesc. Cele trei tomuri semnalate mai sus au explorat perioada 1859-1918. S-a pornit de la 1859, deoarece materialul referitor la relațiile literaturii române cu literaturile străine de până la acea dată a fost inclus în cele șase tomuri ale Bibliografiei analitice a periodicelor românești, care
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
naționale în spațiul cultural românesc. Cele trei tomuri semnalate mai sus au explorat perioada 1859-1918. S-a pornit de la 1859, deoarece materialul referitor la relațiile literaturii române cu literaturile străine de până la acea dată a fost inclus în cele șase tomuri ale Bibliografiei analitice a periodicelor românești, care acoperă perioada 1790-1858, apărute cu câțiva ani înainte, datorită eforturilor marilor noștri cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Iar anul 1918, la care s-a oprit, nu este
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
la glasul dulcei sor. Ba îi cântă, ba-i cuvântă Ah! de el omu-i trecut. Cât se lasă câtul trasă, Nimeni nu l-au mai văzut. 1 Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, Academia Română, Memoriile Secțiunii literare, Seria III, Tomul V, 1931. 2 Ion Roman, Ecouri goethene în cultura română, București, Editura Minerva, 1980.
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
mi-a declarat că nu știe cine este Constantin Călin. Mai întîi m-am mirat, apoi mi-am dat seama de următorul lucru: dacă dl Călin, care e și autorul celei mai importante exegeze pe care o avem, în trei tomuri, dintre care două au apărut, închinate lui Bacovia, n-ar fi locuit la Bacău, ci în Capitală, ar fi fost neîndoios cotat drept unul dintre eseiștii noștri de seamă. Dar, hélas, omul nu sfințește totdeauna locul, ci, foarte frecvent, locul
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
instrument ascuțit 2. Scalpare" (DEX). La rîndul său, verbul a scalpa e definit ca "a desprinde, a jupui pielea craniului uman, a lua scalpul cuiva" (DEX). Aceleași sensuri apar înregistrate și în Noul dicționar universal (2006). În dicționarul academic (DLR, tomul X, partea 1, 1986), sensurile sînt ilustrate de citate destul de recente, din a doua jumătate a secolului al XX-lea. E destul de clar că termenul scalp, de origine engleză, a intrat în limba română prin intermediar francez; în franceză cuvîntul
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
vorbele buruienoase ori de ideile astenice strecurate între file -, nici acelora care doar îl gustă pe Caragiale din ediții pipernicite sau din scenete old fashioned, și nici acelora care râd gros și citesc subțire nu le este destinat un aseme-nea tom de peste 500 de pagini. Dimpotrivă, pasionat el în-suși, Ieronim Tătaru selectează un public făcut după chipul și asemănarea sa. Adică neobosit în atenție, lim-pe-de în expresie, ironic în atitudine și permanent avid de informații corecte despre viața și opera lui
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
bună parte dintre dificultățile pe care le-a avut de surmontat. Concluzia e la fel de tristă și la fel de autoironică, fără nimic consolator, ca și în confesiunea pe care am citat-o anterior pe larg: "Ce să mai spun la apariția ultimului tom din seria de Opere, care, pe nesimțite, mi-a legănat lenea de a scrie propria mea carte, sufletește dorită mai mult? Momentul mă ia parcă pe nepregătite și, efectiv, rămân interzis. Dar, la urma urmei, pe cine interesează? Cel puțin
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
spre grădina Edenului stabilite de cartografii evului de mijloc în extremitatea orientală a lumii, al doilea volum, subintitulat La quete manquée de l'Avalon occidentale, (Paris, L'Harmattan, 2006, aceeași colecție) investighează tema paradisului terestru pe coordonatele emisferei occidentale. Împreună, tomurile - substanțiale și ca număr de pagini, și ca densitate hermeneutică - alcătuiesc un tot ce respiră prin doi plămâni complementari, recomandând în dascălul de la literele clujene pe unul dintre savanții români ajunși la maturitate creatoare, dar și la un început de
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
en français et en roman, I-II, Le chat, 1905; Le chien et le porc, 1907; L'Argot des tranchées, 1915, reeditat; La langue de Rabelais, I-II 1922-1923, reeditat - și mai ales importante reviste de lingvistică romanică: Romania - de la tomul III (1874) la LXII (1936), Bulletin de la Société linguistique de Paris (1869-1936), Revue de linguistique romane - de la volumul 1 (1925) la volumul 12 (1936); Zeitschrift für Romanische Philologie ș.a. Acestea conțin destul de multe referințe și contribuții românești; lucrul e cunoscut
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]