22,705 matches
-
și previzibilă atît de ușor asociată unei imagini. Ceea ce, la primul impuls, s-ar fi putut transforma într-un memento cu nenumărate accente sentimentalo-funerare, s-a manifestat în pictura Mihaelei Șchiopu printr-o explozie de culoare, prin revărsări fove de tonuri crude. Tehnici mixte în marea lor parte, lucrările au devenit instrumente ale vitalității, forme de celebrare în sine, dincolo de modele și de forme preexistente sau posibile. Artistă complexă și neliniștită, cumulînd în același spațiu interese și disponibilități multiple, cu aceeași
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
de a se distribui în limbaj, de a organiza în absolut realități simbolice suficiente sieși. Acuitatea graficianului, vocația lui fondatoare, aceea a creației prin separație, coexistă cu senzualitatea explicită a pictorului, cu tropismul acestuia pentru vibrația materiei și pentru volubilitatea tonului, iar amîndouă se supun unui instinct sigur al structurării exterioare și al coeziunii lăuntrice. Există, în complexul de imagini care a constituit expoziția Mihaelei Șchiopu, și sensul devenirii într-un univers al formelor, adică acel marcaj al traseului de la pata
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
astea de azi e nesimțite. Trebuie să le ridici cu forța" Ca toată lumea din fir, așteptam reacția Zetei-Jones. După câteva secunde, a închis cartea (nu era studiul lui Gail), a ridicat privirile spre supraponderala Caballé și-a spus pe-un ton calm, aproape indiferent: „Doamnă, nici nu-mi trece prin minte să vă cedez locul. Înafară de domnul în T-shirt negru" ( arată spre mine) „absolut nimeni din troleibuz n-a perforat vreun bilet. Ceea ce înseamnă că dumneavoastră toți călătoriți pe banii
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
arama pe față în chestiunea dosarelor, dar a trebuit să scoată triluri partinice și în cazul judecătoarei din Târgu-Mureș, arestată pentru o presupusă luare de mită. Nici mie nu-mi place respectiva doamnă am auzit-o dând câteva declarați și tonul vocii sale m-a făcut să simt fiori pe șira spinării , dar prea se abuzează de dreptul de-a aresta plevușca într-o țară în care rechinii își văd nestingheriț de înotul în ape tulburi. Dacă judecătoarea Ciucă a avut
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
Geo Dumitrescu. Supărat pe răul american. Îl întreb către ce punct cardinal își deschide ferestrele noii sale locuințe, la bloc, după o evacuare traumatizantă, tot dintr-o "naționalizată", cam în aceeași perioadă cu mine. Aflu, și realizez pe loc, din tonul vocii sale, exasperarea leului închis într-o cușcă cu etaje multe, cu tavane joase, strivitoare. Priveliștea mă asigură este dezolantă. Moloz, ziduri, gunoaie, nici un fel de vegetație, cel puțin asta se vede de la ferestrele unui poet nu neapărat recalcitrant din
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
pentru palmipede" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Calofilia se introduce aci prin valența sa ludică, avangardistă. Dar punctul vizionar cel mai avansat al "miradorului" lui Vasile Dan îl reprezintă neîndoios poemul intitulat biblioteca devastată. În liniile febricitante al acestuia (tonul cool bate în retragere) e transcrisă experiența totalizantă a copilului etern care "scîncește" într-o temerară tentativă de-a cuprinde într-o sensibilă acoladă atît biblioteca cît și viața, în speță nucleele generatoare ale celei din urmă, moartea și erosul
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
grijă să apese asupra acestei motivări). În ce privește situația de pe frontul de răsărit, reflecția diplomatului merge de la autoiluzionare la constatarea inevitabilă a înaintării rusești și a amenințărilor secvente acesteia pentru români. El notează chiar în discursul mareșalului Antonescu o îndulcire a tonului față de ruși și încercări de conciliere cu opoziția, ca un fel de pregătire pentru perspectiva înfrângerii. Semnificativă e și noua atitudine față de evrei, refuzul regimului român de a colabora cu Germania și Ungaria la "soluția finală" în această chestiune. Numeroase
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
curtea și spălăm rahații lui Bobiță de pe trotuar, cîinele salvat din ghearele hingherilor cu complicitatea noastră, a tuturor, ne împrumutăm lopeți, mături, bani. Sîntem egali, ce mai În nopțile de vară, legăturile se strîng mai tare. Poate și mai primejdios. Tonul discuțiilor este mai direct, dezinhibat, și el tot pe orizontală, fără nici un fel de obstacol. Greierii cîntă minunat, iar pisicile-și miorlăie împreunarea. Mă întorceam într-o sîmbătă seara de la film. Văzusem Pianistul. Era cald, sufocant, mi-era sete, tot
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
de interes încă de pe acum. Mai întâi, faptul că acest nou spirit al timpului nu mai este legat în mod necesar de generația tânără, ci că el se manifestă în rândul mai multor generații. Există și tinerii, bineînțeles, care dau tonul, dar asistăm, de asemenea, la o revenire în forță a vechilor experimentaliști ai anilor ’70-’80, la ceea ce Adorno ar numi reacțiunea experimentalistă a seniorilor, care asigură justețea drumului ales și puritatea mesajului. Un mare corifeu al muzicii pop, Peter
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
ritmurile armoniei cosmice. Poetul lui Emerson se revendică direct din Orfeu, dar și omul, după el, poate aspira la o putere asemănătoare, căci dacă Poetul "reprezintă omul complet printre oameni incompleți", nici omului nu-i este închisă calea spre plenitudine. Tonul extatic folosit de Emerson ori de cîte ori proslăvește omul, apropiindu-l de Dumnezeu, a făcut, se știe, o impresie puternică asupra lui Nietzsche care, de altfel, îi va continua cu aplomb ideea, în defavoarea divinității. În ce-i privește pe
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
trebuie că au stat la vremea respectivă pe același raft cu compilațiile despre "Scorpie" ale oricărui zodier. Dar mai există, în afara de cauza amintită mai sus, un aspect care pretează scriitura lui Weininger la acest mod de utilizare: un bizar ton de popularizator pe care îl putem detecta uneori chiar și în trimiterile sale cele mai savante. Fără să-mi pot explica pe de-a-ntregul de unde această impresie, îmi pare evidentă o anume apetență vieneză pentru observația comună sau pentru înțelepciunea
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
lecție exemplara pentru un privitor atent, avizat și insațiabil cum era Luchian în mod aproape natural. Schimbînd cadrele temperamentale și pe acelea care țin de natură adîncă a sensibilității, în respirația cromatică a lui Luchian, în grija lui pentru puritatea tonului și pentru strălucirea tusei, se poate găsi o rîma subtilă cu mecanismele intime ale picturii lui Van Gogh. Numai că aici, în lumea carpato-danubiană apăsata de melancolii și ostilă strigatelor destructurante, dramele septentrionale pot fi lesne convertite în aleanul unui
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
pompat sângele lor Vocea chilimbarului Umplută de adio ea merge pe coridorul cu linoleum în lumina din camera zilei în camera nopții și a prezicerii Pătrunsă de vocea chilimbarului care lucește perseverent în diapazonul cu tinitus exersat a percepe un ton slab al unei lovituri de vânt el însuși o jucărie distrusă cu oase dintr-un schelet ușor carcasă de pasăre, bumbac apretat un copil îmbătrânit din vertebra în colți cu gură de lapte căutând disperat pieptul închis Gâtul alb cu
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]
-
de atâta suferință. Când propria mamă îi spune Florei: „O femeie care-și abandonează căminul decade mai jos ca o prostituată ...E un delict să-ți părăsești soțul. Dacă André o să te denunțe, vei ajunge la închisoare ca o criminală"- tonul nici nu poate fi altul. În cazul lui Koke însă, descoperim o căldură neașteptată, o adevărată explozie a simțurilor se filtrează prin cuvânt. Paul Gauguin este conștient când pictează o capodoperă. Nu se întâmplă oricând acest lucru, e un moment
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
întuneric". Un întuneric în care, e drept, se înscriu ca într-un mediu propice, fosforescențele ironiei glosatorului: "Persoanele care fac greșeala să citească versurile lui Vlad Neagoe la miezul nopții riscă să sufere un atac de inimă. Autorul are un ton lugubru, ca și cum n-ar fi un contemporan de-al nostru, ci spiritul tatălui lui Hamlet". Sau: " Fiecare poem al Danielei este însoțit de traducerea în engleză (inversul Legii Pruteanu!). Este o greșeală pentru că în felul acesta apare riscul ca sutele
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
simple repetiții pentru acest film". Creația lui Polanski nu se supune unei categorisiri. Ea nu poate fi redusă la un stil, ea nu se limitează la un gen sau la absența unui gen. E un cinema neliniștitor și neliniștit. Fie tonul tragic, umoristic sau fantastic, Polanski rămîne un cineast al absurdului, al singurătății, al nebuniei și al violenței, un cineast în căutarea unei morale și al unui sens. Prin intermediul poveștii (adevărate) a unui pianist care a supraviețuit, în mod miraculos, aneantizării
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
ziua de 1 Mai și-a reintrat în drepturi. Până acum, în competiția dintre Paște și orice altă sărbătoare a primăverii cel dintâi câștiga detașat, spre duioasa bucurie a soboarelor de preoți. Anul acesta am sesizat o neașteptată schimbare de ton. Deși în România sunt din ce în ce mai puțin muncitori și din ce în ce mai mulți pensionari și șomeri , întâi-maiul lui 2003 a fost foarte-foarte muncitoresc. Cu lăcomie de căpcăun, el a înghițit podul zilelor ce-l separau de Paște, așternând peste țară miasme de mititei
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
în scaun cu rotile și visează la sex făcut în Piața cea mare și sfîntă, neamenințată ca în viziunea lui Mariedl de fata din Australia că o internează la spitalul de nebuni? Werner Schwab își salvează piesa de la alunecare spre tonul grav, apocaliptic printr-un umor negru foarte special. Un extraordinar contrapunct al structurii dramatice. Asta nuanțează foarte tare și colorează partitura fiecăreia dintre protagoniste. Minunate împreună și fiecare în parte, Dorina Lazăr, Coca Bloos, Emilia Dobrin, de la gesturile clare și
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
Un extraordinar contrapunct al structurii dramatice. Asta nuanțează foarte tare și colorează partitura fiecăreia dintre protagoniste. Minunate împreună și fiecare în parte, Dorina Lazăr, Coca Bloos, Emilia Dobrin, de la gesturile clare și emblematice ale fiecărui personaj, la ritmul diferit, la tonul rostirii, la atitudine, la relațiile ciudate dintre ele se suportă, se urăsc, ucid la schimbările bruște de atitudine și înfățișare. Tocmai absorbția fiecărui personaj de către fiecare actriță dă jocului strălucire, deși lumea de sub lume este atît de dură și de
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
prospețime de neegalat. Tranströmer este și un pasionat pianist, lucru care explică de ce poezia sa este atât de aproape de muzică. Marin Sorescu constata pe bună dreptate că poetul suedez pare a nu lucra cu cuvinte, ci cu note muzicale, cu tonuri și semitonuri pe un portativ de întindere de zăpadă. Totodată "versurile lui Tranströmer se văd. Ca prin apă. Sunt tandre balerine supradimensionate uneori, dar nu spre grotesc, spre subtil, dacă poate exista o supradimensionare în direcția subtilului." Din bogata creație
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
mai mare, dacă vrei, mai matură decît mine. Te-am recunoscut din prima zi, în magazin cînd..." "Mă iubești ori îți place doar să mă fuți?" ( p. 25) Ultima replică a Iuliei se potrivește cam ca nuca în perete cu tonul de pînă atunci al discuției, iar impresia oferită cititorului este una de vulgaritate apăsată. Check Point Charlie este însă mai mult decît o înșiruire de foarte picante experiențe erotice. Este cu adevărat o carte de bilanț pentru un scriitor ( și
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
când totul tremură în fața tiranului, și este la fel de primejdios să te bucuri de favoarea lui ca și să-i meriți dizgrația, apare istoricul, încărcat cu răzbunarea popoarelor" ( p. 570). Împăratului nu i-a rămas necunoscută această sfidare rostită pe un ton profetic, care avea să circule în multe cópii. El se mulțumi să suprime revista, prea ocupat cu afacerile lumii ca să se ocupe de temerarul autor. Un an mai târziu, vizitând Salonul, ceru să i se arate portretul lui Chateaubriand făcut
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
de care vorbeam, Zilda Clair, într-un capitol cu aer de nuvelă. După cîteva pagini ce par ficțiune literară cititorul află că pe fiul acestei țărănci venite la Paris, îl chema Maurice. E evidentă distanța dintre devoțiunea față de scriitori și tonul pieziș, sec, cu care trasează portretul mamei. Un tu, altfel rareori pronunțat, e imediat semn al autorului disociat de narator, nuanță în plus, vorbind despre cel care se așează acum pe scenă, în chip de peronaj privilegiat. I s-a
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
a reproșat lui Nadeau lipsa de stil. Nadeau recunoaște „Sunt obișnuit să scriu: sute, mii de articole, cîteva opere întîmplătoare. Aici e buba: sînt jurnalist, nu scriitor cu adevărat." Cititorul cărții lui Nadeau va fi totuși surprins plăcut de mobilitatea tonului. Nadeau nu se instalează comod în același ritm al povestirii pe tot cuprinsul cărții, relatarea amintirilor schimbă nota, ajungînd, de la clasicul stil memorialistic la alăturarea de pasaje de corespondență, în capitolul despre Gombrowicz. Dinamismul unora dintre secvențe poartă în el
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
i se adresa întrebător paznicul cu favoriți al Palatului Bruckenthal, nu avea decât cinci ani, momentul i se părea copilului atât de solemn încât, dacă ar fi putut să judece ca unul mare, ar fi găsit că e perfect justificat tonul ceremonios al domnului în uniforma cu nasturi strălucitori de metal și obrajii rubiconzi, de parcă ar fi fost una dintre "pieile roșii" din aventurile lui Winetu. Tăcea intimidat de gravitatea cu care mărețul personaj îi solicita părerea, uluit mai ales de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]