1,458 matches
-
și Moldova, e necesar să facem două precizări: 1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația vârstnică, la care mai întâlnim fenomene fonetice specifice graiului local și generația tânără, care utilizează forma literarizată, oficială. De aceea, în cazul unor nume topice, întâlnim două fenomene de fonetică regională, specifice subdialectului moldovenesc: palatalizarea labialelorși frecvența fricativelor în locul africatelor (în cazul lui c și g, urmate de e și i). Este cazul unor toponime ca Chetriș (Pietriș), Chetrărie (Pietrărie), Chiscu (Piscul), Grochi (Gropi) ș.a.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic românesc, compus fie din elemente de origine traco - dacă și îndeosebi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele de la originea lor aparțin limbilor menționate mai sus. O parte numeroasă din toponimia Văii Trotușului este formată din antroponime (nume de persoane), fie calendaristice (sau biblice ), fie laice, multe din ele fiind de origine
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lucrarea lui Vlad Cojocaru, Toponimia Văii mijlocii a Trotușului. Dinamica structurilor toponimice (2005). Ca și în toponimia românească, în general, și în cea din Valea Trotușului întâlnim două aspecte complementare, de mare importanță pentru formarea ( etiologia ) și originea ( etimologia ) numelor topice. Este vorba de: 1)câmpul toponimic și de 2) polarizarea toponimică. Cel dintâi reprezintă un ansamblu denominativ care se dezvoltă în jurul unui toponim - bază sau nucleu, care are rolul de polarizator în apariția numelor de locuri secundare. În acest caz
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
putând fi, adesea, doar presupus, și pe baza atestărilor documentare, chiar dacă acestea nu sunt concludente în toate cazurile. Oricum, trebuie ținut seama de realitatea geografică specifică, dar și de raporturile de proprietate (domnească, boierească, mănăstirească) care duc la fragmentarea nomenclaturii topice. Pentru dealuri și coline, raportarea denominării lor ține cont adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu forme apropiate) denumește realități diferite, dar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
of the paper, caused by the lack of transparency of the local authorities of Iași as regards the accomplishment of the "Tehnopolis" Science and Technology Park of Iași. From the perspective of the research strategy, given the nature of the topic and, in relation with the methodological aspects of the aimed approach, we emphasize the fact that, in general, we used a mix of research strategies: deductive, inductive, comparative, casuistic, and our analysis manner was predominantly qualitative on five chapters. In
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
logica a ieșit din limba greceasca precum Atena din capul lui Zeus” 10 . În formula „Organonului”, logica lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Blecher odaia, spațiile blestemate din copilărie, saloanele din sanatoriul de la Berck, cabina, pivnița, grota, scoica, acvariul, craniul, orbitele goale, corsetele de ghips devin ,,spații literare paratopice"165 care îi oferă scriitorului posibilitatea de a-și rescrie identitatea dată în ,,societatea topică" de o ipostază de netăgăduit bolnav de tuberculoză osoasă. Textul narativ al lui Blecher se scrie, astfel, din modalitatea proprie a scriitorului de a se raporta simultan la comunitatea din care provine și la aceste ,,spații relativ topice". Blecher rescrie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în ,,societatea topică" de o ipostază de netăgăduit bolnav de tuberculoză osoasă. Textul narativ al lui Blecher se scrie, astfel, din modalitatea proprie a scriitorului de a se raporta simultan la comunitatea din care provine și la aceste ,,spații relativ topice". Blecher rescrie prin intermediul acestor ,,spații literare topice" realitatea care i-a fost dată. Același demers, de creare a unor ,,spații literare topice", îl întâlnim în literatură, destul de frecvent, fiind expresia scriitorului de a nega constrângerile unei societății în care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
netăgăduit bolnav de tuberculoză osoasă. Textul narativ al lui Blecher se scrie, astfel, din modalitatea proprie a scriitorului de a se raporta simultan la comunitatea din care provine și la aceste ,,spații relativ topice". Blecher rescrie prin intermediul acestor ,,spații literare topice" realitatea care i-a fost dată. Același demers, de creare a unor ,,spații literare topice", îl întâlnim în literatură, destul de frecvent, fiind expresia scriitorului de a nega constrângerile unei societății în care nu se regăsește. Exemplul lui Kafka este în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
proprie a scriitorului de a se raporta simultan la comunitatea din care provine și la aceste ,,spații relativ topice". Blecher rescrie prin intermediul acestor ,,spații literare topice" realitatea care i-a fost dată. Același demers, de creare a unor ,,spații literare topice", îl întâlnim în literatură, destul de frecvent, fiind expresia scriitorului de a nega constrângerile unei societății în care nu se regăsește. Exemplul lui Kafka este în acest sens concludent scriitorul bolnav de tuberculoză, refuză să se trateze în realitate, suferind de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de a nega constrângerile unei societății în care nu se regăsește. Exemplul lui Kafka este în acest sens concludent scriitorul bolnav de tuberculoză, refuză să se trateze în realitate, suferind de anxietate socială și depresie, își creează propriile ,,spații literare topice" expresii ale descătușării de constrângerile unei societăți mult prea restrictive care include și inefabilul condiției sale. Dubla ipostază a scriitorului pe care o identificăm în povestirea Un medic de țară cea a doctorului care refuză tratarea pacientului și a pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
include și inefabilul condiției sale. Dubla ipostază a scriitorului pe care o identificăm în povestirea Un medic de țară cea a doctorului care refuză tratarea pacientului și a pacientului care-și dorește cu disperare să moară vorbește despre ,,spațiul literar topic" kafkian în care doctorii ar înțelege dorința pacienților de a se elibera, de condiția dată, prin moarte. Situația ,,societății topice" în care trăiește Kafka este cu totul alta. În situația lui Blecher dialectica ,,societate topică" vs. ,,spațiul literar topic" poate
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a doctorului care refuză tratarea pacientului și a pacientului care-și dorește cu disperare să moară vorbește despre ,,spațiul literar topic" kafkian în care doctorii ar înțelege dorința pacienților de a se elibera, de condiția dată, prin moarte. Situația ,,societății topice" în care trăiește Kafka este cu totul alta. În situația lui Blecher dialectica ,,societate topică" vs. ,,spațiul literar topic" poate fi rescrisă în termenii ,,loc rău" vs. ,,loc bun"166. Bivalența acestor spații este mai mult decât evidentă, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
moară vorbește despre ,,spațiul literar topic" kafkian în care doctorii ar înțelege dorința pacienților de a se elibera, de condiția dată, prin moarte. Situația ,,societății topice" în care trăiește Kafka este cu totul alta. În situația lui Blecher dialectica ,,societate topică" vs. ,,spațiul literar topic" poate fi rescrisă în termenii ,,loc rău" vs. ,,loc bun"166. Bivalența acestor spații este mai mult decât evidentă, în sensul că același loc acționează uneori pozitiv, alteori negativ asupra eului. Odaia, de exemplu, este un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
literar topic" kafkian în care doctorii ar înțelege dorința pacienților de a se elibera, de condiția dată, prin moarte. Situația ,,societății topice" în care trăiește Kafka este cu totul alta. În situația lui Blecher dialectica ,,societate topică" vs. ,,spațiul literar topic" poate fi rescrisă în termenii ,,loc rău" vs. ,,loc bun"166. Bivalența acestor spații este mai mult decât evidentă, în sensul că același loc acționează uneori pozitiv, alteori negativ asupra eului. Odaia, de exemplu, este un astfel de spațiu bivalent
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pregătea pentru el: o intimitae caldă și primitoare se filtra din pereți, prelingându-se pe toate mobilele și pe toate obiectele 167 devine mai târziu o realitate dezirabilă. ,,Locurilor blestemate", așa cum însuși naratorul le numește ,,metafore" ale unei societăți deosebit de ,,topice" parcul orașului, malul râului, li se opun, în romanele lui Blecher, ,,locurile bune" încăperea de sub scenă, de exemplu, din Întâmplări în irealitatea imediată devine expresie a unui ,,spațiu relativ topic". Irealitatea imediată și vizuina luminată reprezintă pentru Blecher ,,spațiile literare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
așa cum însuși naratorul le numește ,,metafore" ale unei societăți deosebit de ,,topice" parcul orașului, malul râului, li se opun, în romanele lui Blecher, ,,locurile bune" încăperea de sub scenă, de exemplu, din Întâmplări în irealitatea imediată devine expresie a unui ,,spațiu relativ topic". Irealitatea imediată și vizuina luminată reprezintă pentru Blecher ,,spațiile literare paratopice" prin excelență. Statutul de creator al lui Blecher se justifică prin asumarea într-o manieră proprie a ,,paratopiei constitutive" a propriului său discurs literar realitatea ca irealitate, el-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Irealitatea imediată și vizuina luminată reprezintă pentru Blecher ,,spațiile literare paratopice" prin excelență. Statutul de creator al lui Blecher se justifică prin asumarea într-o manieră proprie a ,,paratopiei constitutive" a propriului său discurs literar realitatea ca irealitate, el-ul topic un exterior întunecat, macerat de boală ca el-ul nomad, ficțional o vizuină luminată. Paratopia lui Blecher se reduce astfel la doi termeni societatea și spațiul literar irealitatea imediată. În tremenii lui Maingueneau, paratopia este atât lucrul de care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
acum: și ea nu constă în teama de a-si pierde identitatea, ci în neputința de a o face. A nu fi decât tu însuți: iată suferința existențială a eroului 178. Astfel, personajul blecherian refuză grupul de bolnavi din ,,societatea topică" nu-l recunoaște ca fiind grupul său, având deseori tentative de configurare a unor ,,spații relativ topice". În termenii lui Kierkegaard, personajul lui Blecher s-ar putea defini prin ceea ce flosoful danez numea în Boala de moarte, ,,disperarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
o face. A nu fi decât tu însuți: iată suferința existențială a eroului 178. Astfel, personajul blecherian refuză grupul de bolnavi din ,,societatea topică" nu-l recunoaște ca fiind grupul său, având deseori tentative de configurare a unor ,,spații relativ topice". În termenii lui Kierkegaard, personajul lui Blecher s-ar putea defini prin ceea ce flosoful danez numea în Boala de moarte, ,,disperarea de a nu voi să fii tu însuți sau de a voi să scapi de sine"179. Disperarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
reprezintă fără îndoială tentativa de evadare din grupul de bonavi cu care nu dorește să se identifice. Modalitatea în care percepe personajul realitatea ca fiind ilogică este de asemenea o expresie a negării grupului. Albul ghipsului ca reper al ,,societății topice" din care face parte sufocă lumea personajului, singura pseudo-deviație cromatică pe care acesta și-o îngăduie fiind roșul, această alternanță trădând de fapt aceeași imposibilitate a eu-ului de a fi altceva decât eu sau în termenii lui Maingueneau eul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mică schimbare în decor: în timp ce toate obiectele și întreaga piațetă își păstra culoarea albă, iată că pe Casa de Depuneri cupola deveni roșie..."180. Ceea ce nu-i oferă exteriorul enunțătorului din Vizuina luminată îi este oferit de interior ,,spațiu relativ topic", în care personajul își regăsește liniștea: ,,... mă întreb adesea cu mare emoție care poate fi sensul acestei continue iluminări interioare și a câta parte din lume o constituie dânsa..." 181. Cel care generează durerea fizicul dă naștere unui ,,spațiu relativ
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în care personajul își regăsește liniștea: ,,... mă întreb adesea cu mare emoție care poate fi sensul acestei continue iluminări interioare și a câta parte din lume o constituie dânsa..." 181. Cel care generează durerea fizicul dă naștere unui ,,spațiu relativ topic". Astfel, interiorul corpului este perceput ca o nouă lume în care personajul călătorește, aici fiind și sediul tuturor reveriilor. Toate ,,spațiile relativ topice" se vor desprinde de aici, în exterior putându-se recunoaște spații sinonime ale acestuia odăi, grote, pivnițe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
parte din lume o constituie dânsa..." 181. Cel care generează durerea fizicul dă naștere unui ,,spațiu relativ topic". Astfel, interiorul corpului este perceput ca o nouă lume în care personajul călătorește, aici fiind și sediul tuturor reveriilor. Toate ,,spațiile relativ topice" se vor desprinde de aici, în exterior putându-se recunoaște spații sinonime ale acestuia odăi, grote, pivnițe etc.: În clipa în care scriu, pe mici canaluri obscure, în râulețe vii, șerpuitoare, prin întunecate cavități săpate în carne, cu un mic
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]