342 matches
-
mai exact decât orice limbaj natural. "Știință", pe care o are în vedere, nu este nicidecum o știință a substanțelor 84, ci, mai curând, cunoaștere integratoare, menită să surprindă relațiile fundamentale ale omului cu universul, într-o viziune unitară, o topologie a ființei 85, o metafizica dinamică și genetică, ce explorează un mundus imaginalis, un mesocosmos, la care, "vizionarul", poet, ori savant, accede doar pe cai tainice, prin practicarea unei imaginații active, o experiență, la care, inteligență și memoria participa, de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
231 7.4.2. Tipuri de dispozitive-intrus 232 7.5. Protecția și securitatea rețelelor de calculatoare 234 7.5.1. Concepte tehnologice privind rețelele de calculatoare 234 7.5.1.1.Clasificarea rețelelor de calculatoare 235 7.5.1.2.Topologia rețelelor 236 7.5.1.3. Modelul arhitectural ISO-OSI 238 7.5.1.4.Arhitectura rețelelor 241 7.5.2. Protocoale de comunicație în rețea 242 7.5.2.1.Modelul arhitectural TCP/IP 242 7.5.2.2.Structura
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
extranet reprezintă o rețea privată care folosește Internetul drept suport al comunicației. Se întinde pe suprafețe mai mari decât intranetul, putând fi accesat de proprii angajați, precum și de partenerii de afaceri, dar nu de publicul larg. 7.5.1.2. Topologia rețelelortc "7.5.1.2. Topologia rețelelor" Prin topologia unei rețele se înțelege modul de interconectare a calculatoarelor în rețea. Folosirea unei anumite topologii are influență asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare și a fiabilității rețelei
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
folosește Internetul drept suport al comunicației. Se întinde pe suprafețe mai mari decât intranetul, putând fi accesat de proprii angajați, precum și de partenerii de afaceri, dar nu de publicul larg. 7.5.1.2. Topologia rețelelortc "7.5.1.2. Topologia rețelelor" Prin topologia unei rețele se înțelege modul de interconectare a calculatoarelor în rețea. Folosirea unei anumite topologii are influență asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare și a fiabilității rețelei. Există câteva topologii care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
suport al comunicației. Se întinde pe suprafețe mai mari decât intranetul, putând fi accesat de proprii angajați, precum și de partenerii de afaceri, dar nu de publicul larg. 7.5.1.2. Topologia rețelelortc "7.5.1.2. Topologia rețelelor" Prin topologia unei rețele se înțelege modul de interconectare a calculatoarelor în rețea. Folosirea unei anumite topologii are influență asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare și a fiabilității rețelei. Există câteva topologii care s-au impus și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
proprii angajați, precum și de partenerii de afaceri, dar nu de publicul larg. 7.5.1.2. Topologia rețelelortc "7.5.1.2. Topologia rețelelor" Prin topologia unei rețele se înțelege modul de interconectare a calculatoarelor în rețea. Folosirea unei anumite topologii are influență asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare și a fiabilității rețelei. Există câteva topologii care s-au impus și anume: magistrală, inel, arbore. Pe lângă acestea întâlnim și alte modele: stea, inele intersectate, topologie completă și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
5.1.2. Topologia rețelelor" Prin topologia unei rețele se înțelege modul de interconectare a calculatoarelor în rețea. Folosirea unei anumite topologii are influență asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare și a fiabilității rețelei. Există câteva topologii care s-au impus și anume: magistrală, inel, arbore. Pe lângă acestea întâlnim și alte modele: stea, inele intersectate, topologie completă și topologie neregulată. În figura 7.1 se poate vedea reprezentarea grafică a acestor modele. Figura 7.1. Topologiile utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unei anumite topologii are influență asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare și a fiabilității rețelei. Există câteva topologii care s-au impus și anume: magistrală, inel, arbore. Pe lângă acestea întâlnim și alte modele: stea, inele intersectate, topologie completă și topologie neregulată. În figura 7.1 se poate vedea reprezentarea grafică a acestor modele. Figura 7.1. Topologiile utilizate cel mai frecvent Topologia magistrală este cea mai folosită atunci când se realizează rețele locale de mici dimensiuni, iar performanțele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
are influență asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare și a fiabilității rețelei. Există câteva topologii care s-au impus și anume: magistrală, inel, arbore. Pe lângă acestea întâlnim și alte modele: stea, inele intersectate, topologie completă și topologie neregulată. În figura 7.1 se poate vedea reprezentarea grafică a acestor modele. Figura 7.1. Topologiile utilizate cel mai frecvent Topologia magistrală este cea mai folosită atunci când se realizează rețele locale de mici dimensiuni, iar performanțele nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
câteva topologii care s-au impus și anume: magistrală, inel, arbore. Pe lângă acestea întâlnim și alte modele: stea, inele intersectate, topologie completă și topologie neregulată. În figura 7.1 se poate vedea reprezentarea grafică a acestor modele. Figura 7.1. Topologiile utilizate cel mai frecvent Topologia magistrală este cea mai folosită atunci când se realizează rețele locale de mici dimensiuni, iar performanțele nu trebuie să fie spectaculoase. Acest model topologic se mai numește și magistrală liniară, deoarece există un singur cablu care
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
impus și anume: magistrală, inel, arbore. Pe lângă acestea întâlnim și alte modele: stea, inele intersectate, topologie completă și topologie neregulată. În figura 7.1 se poate vedea reprezentarea grafică a acestor modele. Figura 7.1. Topologiile utilizate cel mai frecvent Topologia magistrală este cea mai folosită atunci când se realizează rețele locale de mici dimensiuni, iar performanțele nu trebuie să fie spectaculoase. Acest model topologic se mai numește și magistrală liniară, deoarece există un singur cablu care leagă toate calculatoarele din rețea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cazul ruperii unui cablu sau defectării unui calculator, nu se ajunge la oprirea întregii rețele. Dezavantajul folosirii unui singur cablu este că, atunci când dorește să transmită date, calculatorul trebuie să „lupte” pentru a câștiga accesul (trebuie să aștepte eliberarea cablului). Topologia inel conectează fiecare calculator de alte două, imaginea fiind aceea a unor calculatoare așezate în cerc. Datele transmise de un calculator trec prin toate calculatoarele intermediare înainte de a ajunge la destinație. Dacă nu se folosesc cabluri suplimentare, oprirea unui calculator
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prin toate calculatoarele intermediare înainte de a ajunge la destinație. Dacă nu se folosesc cabluri suplimentare, oprirea unui calculator sau ruperea unui cablu duce la oprirea întregii rețele. Performanțele unei rețele inel sunt ceva mai mari decât ale unei rețele magistrală. Topologia stea folosește un calculator central care va fi conectat cu toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. Toate transferurile de date se realizează prin intermediul calculatorului central. Dacă se folosește un calculator central de mare putere, atunci rețeaua va avea performanțe ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. Toate transferurile de date se realizează prin intermediul calculatorului central. Dacă se folosește un calculator central de mare putere, atunci rețeaua va avea performanțe ridicate, însă defectarea acestuia duce la oprirea rețelei. Se pot folosi topologii combinate, cum ar fi lanțul de stele însă, orice topologie ar fi aleasă, există un număr de probleme ce trebuie rezolvate (modul de obținere a accesului este una dintre cele mai importante, trebuind eliminată posibilitatea ca un singur calculator să
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se realizează prin intermediul calculatorului central. Dacă se folosește un calculator central de mare putere, atunci rețeaua va avea performanțe ridicate, însă defectarea acestuia duce la oprirea rețelei. Se pot folosi topologii combinate, cum ar fi lanțul de stele însă, orice topologie ar fi aleasă, există un număr de probleme ce trebuie rezolvate (modul de obținere a accesului este una dintre cele mai importante, trebuind eliminată posibilitatea ca un singur calculator să „monopolizeze” mediul de transmisie). Apar probleme suplimentare atunci când rețeaua este
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
importante, trebuind eliminată posibilitatea ca un singur calculator să „monopolizeze” mediul de transmisie). Apar probleme suplimentare atunci când rețeaua este eterogenă (conectează diverse tipuri de calculatoare sau este formată din mai multe rețele, diferite ca tip). Trebuie să facem distincție între topologia fizică, despre care am discutat mai sus, și topologia logică (modul în care datele sunt transferate de la un calculator la altul). 7.5.1.3. Modelul arhitectural ISO-OSItc "7.5.1.3. Modelul arhitectural ISO‑OSI" Ca în orice domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
monopolizeze” mediul de transmisie). Apar probleme suplimentare atunci când rețeaua este eterogenă (conectează diverse tipuri de calculatoare sau este formată din mai multe rețele, diferite ca tip). Trebuie să facem distincție între topologia fizică, despre care am discutat mai sus, și topologia logică (modul în care datele sunt transferate de la un calculator la altul). 7.5.1.3. Modelul arhitectural ISO-OSItc "7.5.1.3. Modelul arhitectural ISO‑OSI" Ca în orice domeniu de activitate umană, și în domeniul rețelelor de calculatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
comutare de pachete, subrețea punct-la-punct sau subrețea care memorează și transmite. În figura 7.3 este prezentat un fragment dintr-o rețea WAN, fiind pusă în evidență o parte a subrețelei de comunicație. Figura 7.3. Structura subrețelei de comunicație Topologia de interconectare a routerelor este una dintre cele amintite în secțiunile precedente (stea, arbore, inel, neregulată). Topologia rețelelor WAN este, de obicei, neregulată, în timp ce topologia unei rețele LAN este una simetrică. Figura 7.4. Ruta completă de pe un host din
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un fragment dintr-o rețea WAN, fiind pusă în evidență o parte a subrețelei de comunicație. Figura 7.3. Structura subrețelei de comunicație Topologia de interconectare a routerelor este una dintre cele amintite în secțiunile precedente (stea, arbore, inel, neregulată). Topologia rețelelor WAN este, de obicei, neregulată, în timp ce topologia unei rețele LAN este una simetrică. Figura 7.4. Ruta completă de pe un host din rețeaua 194.176.165.0 și www.yahoo.com Cel mai utilizat protocol de comunicație în Internet
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în evidență o parte a subrețelei de comunicație. Figura 7.3. Structura subrețelei de comunicație Topologia de interconectare a routerelor este una dintre cele amintite în secțiunile precedente (stea, arbore, inel, neregulată). Topologia rețelelor WAN este, de obicei, neregulată, în timp ce topologia unei rețele LAN este una simetrică. Figura 7.4. Ruta completă de pe un host din rețeaua 194.176.165.0 și www.yahoo.com Cel mai utilizat protocol de comunicație în Internet este IP (Internet Protocol), dar există și protocoale
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a ajunge la o anumită destinație. 7.5.2.3. Rețele locale și interconectarea mai multor rețele LANtc "7.5.2.3. Rețele locale și interconectarea mai multor rețele LAN" Pentru conectarea fizică între calculatoare s-a folosit la început topologia magistrală, la care, pe segmentul de mediu fizic, se puteau conecta până la 29 de echipamente, pe o lungime de maxim 500 m. Conectarea echipamentelor se făcea prin intermediul unui dispozitiv numit transceiver. Astăzi, nu se mai realizează asemenea rețele, topologia magistrală
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
început topologia magistrală, la care, pe segmentul de mediu fizic, se puteau conecta până la 29 de echipamente, pe o lungime de maxim 500 m. Conectarea echipamentelor se făcea prin intermediul unui dispozitiv numit transceiver. Astăzi, nu se mai realizează asemenea rețele, topologia magistrală având un cablu coaxial subțire, iar conexiunile fiind făcute prin mufe T. Este vorba despre LAN-uri Ethernet. Numele Ethernet este legat de ipoteza vehiculată mult timp de oamenii de știință, potrivit căreia între corpurile cerești se află zone
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
transmisie a datelor de 10 Mb/s, iar Fast Ethernet de 100 Mb/ s. Acum se lucrează pentru realizarea unor rețele cu viteză de transfer mai mare de 1.000 Mb/ s, numele vehiculat pentru acestea fiind Gigabit Ethernet. Celelalte topologii, inel (ring) și stea (star sau hub) sunt mai puțin răspândite. Topologia inel a fost utilizată de IBM pentru tipul de rețea Token Ring, folosită astăzi doar pentru conectări rapide la mare distanță cu fibră optică. Topologia stea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Gigabit Ethernet. Celelalte topologii, inel (ring) și stea (star sau hub) sunt mai puțin răspândite. Topologia inel a fost utilizată de IBM pentru tipul de rețea Token Ring, folosită astăzi doar pentru conectări rapide la mare distanță cu fibră optică. Topologia stea s-a folosit în rețelele Arcnet, unde conectările erau făcute la un hub, în stea, fiind posibile și conexiuni între hub-uri. Hub-ul este un dispozitiv în care intră un singur cablu și are mai multe ieșiri (de exemplu, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
înainte de a fi utilizate în scopuri neautorizate, utilizând concluziile rezultate în urma atacului simulat. Aceste tipuri de teste se realizează la comandă, piața serviciilor de acest gen fiind una dintre cele mai profitabile, și se desfășoară în mai multe etape: • identificarea topologiei rețelei, a căilor de acces în rețea și a drepturilor de acces specificate și implementate în routere sau firewall-uri; • identificarea erorilor de configurare a DNS-ului; • identificarea sistemelor conectate la Internet, prin scanarea porturilor de comunicație; • extragerea tuturor informațiilor posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]