433 matches
-
cu caracter glorificator acordate multor sate noi din România sau unor sate al căror nume vechi a fost considerat supărător pentru politica cosmetizantă a autorităților mai vechi sau mai noi - Traian, Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogalniceanu etc.). Criza toponimică se rezolvă, în alte situații, într-un mod și mai puțin fericit, prin coduri cifrice - toponimele stradale din S.U.A., denumirile autostrăzilor (A1, A2 ș.a.m.d.). Fără a fi prea frecventă, utilizarea codurilor cifrice nu lipsește nici din România. Fără
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
un mod și mai puțin fericit, prin coduri cifrice - toponimele stradale din S.U.A., denumirile autostrăzilor (A1, A2 ș.a.m.d.). Fără a fi prea frecventă, utilizarea codurilor cifrice nu lipsește nici din România. Fără a fi determinată de o criză toponimică reală, utilizarea masivă a unor toponime identice a putut fi întâlnită și din timpuri mai îndepărtate. Este cazul bine cunoscut al toponimelor derivate din hagionime, răspândite mai ales în țările catolice, în funcție de gradul de popularitate al sfântului în cauză (în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
Franța mai sunt și astăzi 227 localități care poartă numele de Saint-Martin, 169 cu numele SaintJacques și 125 cu numele de Saint-Germain). Toponimele identice sunt create de cauze și mentalități identice, grupându-se în spațiu întrun tip aparte de areale toponimice, așa cum sunt arealele unor oiconime românești formate pe aceeași bază patronimică și cu același sufix cu sens de plural colectiv -ești (de exemplu, numai în județul Iași sunt două sate cu numele de Mogoșești și două sate cu numele de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
s-a materializat în monografia pe care i-a dedicat-o, în colaborare cu colega sa de la liceul local Elena Lazarovici, tipărită la Iași în anul 2002, un vibrant și sobru omagiu închinat înaintașilor. Cumulând informații diverse de ordin istoric, toponimic, demografic, etnografic, social, cultural-artistic etc., lucrarea reprezintă una din cele mai izbutite realizări de acest fel din ultimii ani. Spre meritul său, Ion Cernat n-a abandonat câtuși de puțin preocupă rile intelectuale, cum se întâmplă adesea, din păcate, la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de izvoare au fost puse să lucreze pentru descifrarea vechimii localităților din arealul etnic românesc (sate, în principal, țara nostră fiind, cum spunea Geo Bogza, o țară de sate, unde „s-a născut veșnicia”, după Lucian Blaga), cele arheologice, lingvistice, toponimice și cartografice dovedindu-se mai prolifice în stabilirea timpului și spațiului istoric al localităților și locuirii protoromânilor și românilor. În baza izvoarelor din epocile antică și medievală, istoricii amintiți, dar și alții, în mod direct sau indirect, au apreciat vechimea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut), Grecenii, Codru, Hotărniceni, Orheiul, Soroca - ultimele 5 ținuturi peste Prut. În legătură cu aceasta, în „Tezaurul toponimic al României", Dragoș Moldovanu precizează că ținutul Herța cuprindea „cele 23 sate care mai rămăseseră din fostul ținut al Cernăuților, înființat prin anii 1785 - 1789", iar Hotărnicenii, creat de Grigore Ghica „pentru a asigura paza împotriva tătarilor". Pentru comentarii, P.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a Câmpiei Moldovei, în județul Iași, la o distanță de 36 de kilometri de orașul reședință de județ, pe drumul național 24C, Iași-Ștefănești-Botoșani. Comuna Trifești este atestată documentar din anul 1772, iar satul cu același nume la 5 iunie 1624. Toponimicul trifești provine fie de la Trif, reprezentâdu-i pe cei trei frați ce au stăpânit moșia Trifești înainte de 1864, fie de la Trifan, proprietarul satului Șendreni, sau Trifu, proprietarul moșiei Ștefănești. Formată din satele Trifești (contopit cu Damachi), Zaboloteni, Hermeziu (Lunca Prutului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
eseuri. CIUBOTARU, Mircea, n. 19 mai 1944, Timișoara, Facultatea Fil. Iași, profesor liceul Negrești azi Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate în studii genealogice; realizarea unor monografii locale și zonale (com. Horlești și com. Ipatele, jud.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Univ. Iași, domenii de competență: lingvistică generală, istoria limbii române, lexicografie, etnolingvistică, onomastică (antroponimie și toponimie), istorie medie și modernă, genealogie. Preocupări științifice principale: anchete toponimice în județele Vaslui, Iași și Neamț, documentare arhivistică și etimologii, în vederea realizării unui dicționar toponimic al bazinului superior al râului Bârlad; valorificarea informației documentare acumulate în studii genealogice; realizarea unor monografii locale și zonale (com. Horlești și com. Ipatele, jud. Iași, com. Vulturești și satul Gugești, jud. Vaslui, zona vitivinicolă Cotnari), cu accente pe istoria
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
turcilor, invazia lăcustelor din 1707, 1711 și 1749, epidemiile de ciumă din 1708, 1719, 1720 și 1738, inundațiile din 1716 și 1730, cutremurele din 1738 și alte evenimente nefericite, au determinat scăderea demografică și chiar restrângerea vetrei (microtoponimia locală înregistrează toponimicul „siliște”, ce semnifică un loc populat și apoi părăsit). Spre sfârșitul sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, urmare a stabilirii monopolului turcesc de după pacea de la Kuiciuk Kainargi (1774), începe să se dezvolte din nou comerțul prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
proprii aparțin unor diverse câmpuri semantice: uman, termeni antroponomastici: Andrei, Tudor, Maria, Mihai, Ioana etc.; Păcală, Tândală, Zgârie-brânză etc.; animal, termeni denumind animale individualizate de om: Lupu, Zdreanță, Pisicuța, Colț Alb etc.; cosmic: Andromeda, Casiopeea, Marte, Jupiter etc.; geografic-geologic, termeni toponimici și hidronimici: Alpi, Bucegi, Carpați, Caraiman, Iași, Timișoara, Sibiu, Roman, Veneția, Florența, Roma, Dunărea, Moldova, Sena, România, Italia, Spania etc.; mitologic: Achile, Medeea, Hercule, Diana, Crăciunul, Dumnezeu, Isus Hristos, Făt-Frumos etc.; artistic, termeni denumind personaje literare: Dionis, Mara, Stănică Rațiu etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii, toponimice: Alpi, Carpați, Apenini etc. Observații: Unele obiecte cu structură similară sunt numite, totuși, prin substantive care dezvoltă opoziția singular-plural: bicicletă, binoclu etc. Unele substantive pluralia tantum sunt folosite, uneori, în limba română actuală, și la singular: un pantalon. Unele substantive
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
politică. Se refugiază într-un spațiu utopic, în lumea paralelă a creației, în speranța accederii la esențe. Probabil că Noaptea romană (1997) marchează explicit această detașare. Autoarea inventează un loc poetic, fiindcă Abstrus și Noremaion (ca „ținut imponderabil”) sunt termeni toponimici dar, mai important, sunt două tărâmuri inevitabil complementare. Poeta reușește să privească „prin inima copilăriei” (norii sunt chiar „ochi ai bucuriei”) și, în același timp, să convoace „părinți sfătoși”, învăluind himericu-i ținut cu „o lumină sperioasă”. Convinsă că blândețea stăpânește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
să apară. Nevoia de delimitare și orientare i-a determinat pe vechii locuitori, organizați în obști sătești, să dea nume munților, dealurilor, văilor și apelor, dar și satelor, care „e de presupus că numele satelor premoldovene au fost mai ales toponimice geografice” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 38. footnote>. În absența altor categorii de documente, toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă orală, unde se păstrează memoria atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita ( munte ), Deia ( munte), Suha Mare, Toplița Rece, Vadul Cailor, Valea Seacă, Vadul Poienii. La anul 1778 este consemnat toponimul Poienile Miculile <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>. Spre deosebire de alte localități din Moldova și în special din Bucovina
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pe versanții săi și la contactul acestora cu șesul - Chișcăreni.(Harta nr. 2 ) Denumirea satului, ,Șipote ” derivă de la numeroasele izvoare alimentate de stratele acvifere de terasă, ce au o adâncime redusă, în unele sectoare putând să ajungă la 1m. ,,Tezaurul toponimic al României. Moldova. Localități și moșii”, (vol. I, p . a II-a, pag.1149 ) consemnează, în 1772, Șipotele ca sat în Ocolul Jijiei, în 1803- sat în Ocolul Miletinului, în 1816 -sat în Ocolul Copoului, în 1820- sat în Ocolul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Jos, ca urmare a fenomenului de repopulare, după „siliștirea ― de la începutul sec. al XIX-lea, s-a format satul Mitoc. Numele acestuia semnifică o așezare formată pe proprietatea unei mănăstiri, unde locuiau temporar paznicii vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara, în 1832. În 1838 e consemnată denumirea Cioara- Chișcăreni,satul fiind contopit cu Odaia Cioara. În 1876 pierde cătunul Cioara, formându
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu zeci de ani în urmă este confirmată de bătrâni, de documente, de toponimice, care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc” nu semnifică o așezare secundară a unei mănăstiri, ci o așezare mai mare pentru paznici și pentru vitele crescute la o distanță mai mare de sat. Conform documentelor istorice, în anul 1742, în Șipote erau trei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Își ia doctoratul cu teza Termeni păstorești în limba română (1976) și publică mai multe lucrări dedicate limbii române: Limba și cultura populară (1983), Cuvinte românești fundamentale (1995), Memoriu limbii române (I-IV, 1997-2003). Participa și la elaborarea monografiei Tezaurul toponimic al României. Moldova (I-II, 1991-1992; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Colaborează la „Contemporanul”, unde debutează în 1965, „Cronică”, Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Revista română” ș.a. Dintre scrierile literare ale lui P.-S., destinate cu deosebire copiilor și tinerilor, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
reală, așa cum e cazul "Imaginarei Yoknapatawpha, comitatul fictiv al operei lui Faulkner (legat printr-un cordon ombilical de realitatea fizică și morală a modelului american)"180. Afirmația este îndreptățită și o putem susține cu exemple din opera lui Slavici. Arsenalul toponimic folosit de scriitor ne ajută să înțelegem mai bine mecanismul general al atribuirii numelor în operă, câtă vreme, ca artist al cuvântului, el reușește să-și creeze arealul fictiv, nu copiind lumea reală, ci perfecționându-și tehnicile de sugestie. Iată
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
locuri și de persoane), crearea spațiului circular și viziunea vieții ca icoană a lumii. În romanele istorice, Slavici este scrupulos doar în ceea ce privește antroponimia și toponimia aleasă. El cercetează denumirile localităților din zona geografică în care situează acțiunea și transformă numirile toponimice în nume patronimice. Bodea, unul din eroii principali ai romanului Din bătrâni, preia numele satului Bodeni, Cândea al Cândeștilor, Ursan al Ursenilor. Din toponimia locală sunt luate și numele altor eroi ca Bran, Moroiu, Mateiaș sau Dragoslav. Pentru eroii de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acest cadru supradimensionat este construit un personaj veridic, preotul "muntean" din Mănești care nu prezintă structural trăsăturile ale "misionarului", ci este "pământean" cu știință de carte pentru care desprinderea de obște reprezintă o dramă existențială. Unii cercetători consideră numele și toponimicul gepide 183, însă fără bază științifică. Ca de fiecare dată în denumirea eroilor săi pentru Slavici lucrurile sunt mai simple decât par. El optează pentru Manea, o variantă frecventă și deosebit de răspândită pe teritoriul românesc a teoforicului Immanuel. Acest nume
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Împăratului răsfățat de toți, dar firea lui se schimbă. Devine gânditor, Închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel Închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins Într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei, un Împărat și o Împărăteasă Își petreceau timpul rugându-se la Dumnezeu să le dea un prunc. Dorința li s-a Împlinit după mulți ani: Dumnezeu le dăruiește o fiică, Luminioara, numită astfel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Boldur-Lățescu. Iezăr-lac natural mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii oameni mai numesc acest loc La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună, folosite la pășunatul vitelor locuitorilor. în unele cazuri oamenii folosesc în vorbirea curentă cuvântul Izlaz. Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]