431 matches
-
Părinților mei Victor și Neonila În limbajul românilor cuvinte ca Posada, Rovine, Podul Înalt, etc. nu sunt simple toponimice, ci au o acută rezonanță istorică. Și râul Prut a avut o asemenea rezonanță dureroasă, fie ca hotar între frați, fie ca obiectiv militar din ordinul mareșalului Antonescu (“Soldați! Vă ordon treceți Prutul!”) sau valoare sentimentală fiind uneori străjuit de
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
Prea Sfinte Părinte, știți că la Vatican aveți în acest moment doi palestinieni? Da? Cine? Sfântul Petru și cu mine". Considerat ca asistat, de către cei mari, el a dus până la capăt bătălia fotografiilor. Cu papa, cu Mitterrand, cu Clinton. Bătălia toponimică, pentru a menține pe hartă vechile nume arabe ale satelor ocupate sau distruse (ca și în Cipru, cu denumirile grecești și turcești ale localităților). Bătălia emblemelor-drapel, hârtie cu antet, ștampile pe pașaport. Vezi peste tot în magazine un afiș din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca aceie de să tăt vez! Și era și iarbă multă, iarbă verde era”. Vârful de munte marchează granița absolută a universului ordonat și depășirea ei este semnalul unei intrări în atemporal. G. Călinescu remarca specificitatea pentru basm a „vagului toponimic, a lipsei de determinațiuni geografice precise, a incomensurabilității și a distanței computate mistic”. Exclamația referitoare la poiana zmeului face din ascultător un martor al vizualizării și-l convinge iremediabil de fabulosul spațiului în care neofitul (fratele cel mic este singurul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ivan, pe lângă Fetoești care era localizat lângă Crăinicești, pe pârâul Crainicului (ce ne amintește de Crainic, străvechiul întemeietor al satului Crăinicești), pe deal la pădurea Lohanului. Urmărind pe hartă, rezultă că hotarul se afla la nord de Huși. Referitor la toponimicul Huși, Ștefan Bârsănescu identifica la 1910, în lucrarea polonezului Antoni Karbowiack, o primă atestare a orașului nostru în 1441, legată de prezența studentului din Huși Ioan Matei (Johannes Mathie) la Universitatea din Cracovia (Polonia), informație preluată ulterior de Th. Codreanu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locului din singular în plural: Dolhescii, Armășenii, Hușii etc. Argumentul că dacă orașul de azi și-ar fi luat numele de la un prim proprietar, Husul, s-ar fi numit Husulești, Husești sau Huseni, nu este convingător, pentru că întâlnim și alte toponimice de tipul Huși (fără sufixele -ești, -eni, precum Iașii, care derivă dintr-un Ias, Tamașii de la un Tamaș (ung. Tamas - Toma), Târzii (de la Târziul) etc. Iorgu Iordan, care este de aceeași părere cu Melchisedec, arată că între ele există o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
localități din împrejurimile sale. Arsura. Sat în comuna Ghermănești, fosta plasă Podoleni (în 1893) jud. Fălciu; pârâul cu același nume izvorăște din locul numit Fântâna Bună, lângă comuna Pâhnești, plasa Podoleni; curge prin satele Arsura și Pâhnești. Averești. Sufixul acestui toponimic are drept temă un nume de persoană, Avere, a cărui existență este foarte posibilă; fără îndoială, aparține familiei substantivului avere. Bența. Loc izolat pe teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașului Huși, fiind în legătură cu dealurile Coțoi și Vulpe. În timpul domniei lui Ștefan Tomșa (1563-1564), satul făcea parte din ocolul Stănilești. Volovăț. Toponim cu posibilă rădăcină slavă (vol - bou): ucr. voloch, rus. voloch; ucr. volovets’. Chiar dacă cele mai multe informații pledează pentru originea toponimicului Huși de la numele boierului Husul, stăpân al moșiei de pe Drăslăvăț, totuși, ipoteza nu are o argumentare definitivă. Într-o mai veche monografie a orașului, din 1995, erau menționate nu mai puțin de 11 teorii, legate de posibila origine a numelui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la numele Lungul, vreun român ardelean ori maramureșean maghiarizat; 5) de la cuvintele housa (hoyca) = insidiae (curse, capcane, așezare); housiți = latro-cinari (hoți la drumul mare, ostași plătiți); housavaski = latro (hoț); 6) de la goticul husa, actualul german haus = casă (August Scriban explica toponimicul Sarmisage-thusa ca provenind dintr-o combinație cu husa, de aceeași proveniență); 7) de la hossa (fod - sa, fod, fodio = a săpa), cu sensul de groapă (teorie susținută de Marin Gârnățeanu din Huși, m. 1966, membru al Academiei Române); 8) de la turcescul huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hidronim, semnalând și existența unui sat de lângă Fălticeni cu același nume. De asemenea, el își exprima îndoiala cu privire la originea numelui târgului Huși de la o persoană Hus, care se întâlnește în mod frecvent în Moldova. Totuși, "ne-am fi așteptat ca toponimicul să reprezinte fie numele de persoană fără sufix (Hus), fie un derivat de la numele de persoană cu vreun sufix slav sau românesc (sl. -ov, -in-, -j-; rom. -ești, -eni. Cf. Toponimicul de formație românească Huseni"). Dar există și o a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frecvent în Moldova. Totuși, "ne-am fi așteptat ca toponimicul să reprezinte fie numele de persoană fără sufix (Hus), fie un derivat de la numele de persoană cu vreun sufix slav sau românesc (sl. -ov, -in-, -j-; rom. -ești, -eni. Cf. Toponimicul de formație românească Huseni"). Dar există și o a 12-a posibilitate, enunțată de pr. Anton I. Popescu, în urma examinării critice a celorlalte. Exprimându-și îndoiala referitoare la boierul Husul, stăpân pe Drăslăvăț, el credea mai degrabă că numele Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în acele vremi pentru Japonia și la cetatea Quisay, în China, pentru a da "Marelui Han scrisorile Altețelor Voastre și să-i cer un răspuns cu care să mă întorc în Europa"! Din această eroare, pardonabilă azi, s-a născut toponimicul "Indiile de vest" pentru noile teritorii descoperite și denumirea de "indieni" dată băștinașilor. Azi, cu computerul la îndemână, ne putem permite să zâmbim de scenele descrise în "Jurnal" cu privire la "discuțiile" Amiralului cu "indienii" postați în fața sa, "așa cum i-au născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cu forme ca următoarele: cătră, cetitor, înțălege, mâne, mulțămire, nalt, oară, prietin, rădica, răle, samă, sară, ticnită, urieș. În aceeași situație se află numeroase dublete, ca în cazurile acuș-acuși, atunci-atuncea, care-cari, întâi-întăi, nimeni-nimene, până-pănă etc. Același este cazul cu dubletul toponimic Fălticeni (formă oficială)-Folticeni (formă populară și etimologică), ca și cel onomastic Nicolai-Neculai. Pentru că erau curente în limba epocii și probau un proces de adaptare fonetică și morfologică a neologismelor (mai ales de origine franceză), au fost păstrate în ediții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dreptului european și comunitar. A desfășurat o bogată activitate publicistică, exprimată în publicarea a numeroase studii și articole de lingvistică generală și de lingvistică juridică, precum și a volumelor: Glosar tehnic poliglot (coautor - Editura Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 1981); Tezaurul toponimic al României. Moldova. I. Repertoriul istoric al unităților administrativ-teritoriale (partea I - Editura Academiei, 1991, partea a II-a - Editura Academiei, 1992) - lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române, în 1992; Epistemologie și metodologie în științele limbajului (coautor, Casa Editorială
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
lingvistică și știință literară“ (Chișinău) etc. Prof. dr. Ioan Nuță este autorul și coautorul studiilor și volumelor: Chestionar dialectal (1969), Noul Atlas lingvistic al României. Date despre localități (vol. I - 1987, vol. II - 1997), Dicționar de termeni viticoli (1989), Tezaurul toponimic al României (vol. I-II, 1992), Introducere în HALR (2005), Limbă și cultură românească în Basarabia (2007), Dicționar de viticultură (2008), Dicționar de pomicultură (2008), Manuscrisul lui Alexei Mateevici de la Mărășești (2008). A îngrijit numeroase ediții critice, între care: Scrieri
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
scrieri de Al. Mateevici (2008), Opere de Matilda CuglerPoni (2008). Cu referințe pertinente, lucrările prof. dr. Ioan Nuță au fost în centrul atenției criticii de specialitate. În anul 1993 a fost distins cu Premiul Academiei Române, în calitate de coautor la volumul Tezaurul toponimic al României. A făcut parte din primul colectiv de redacție al „Revistei române“, editată de Astra - Despărțământul „Mihail Kogălniceanu“ Iași. În această publicație de prestigiu pentru toți românii din țară și de peste hotare a publicat articole și recenzii privitoare la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Cuza Iași titlul de doctor în litere, cu teza Toponimia Văii Zeletinului, de la Zapodia la Motoșeni, jud. Bacău. Se simțea mereu atras de meleagurile natale, încât titlul de „doctor în filologie” l-a obținut în urma unor îndelungate cercetări dialectologice și toponimice în zona în care a crescut și a copilărit. Între anii 19911992 a fost inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Iași. Profesorul doctor Puiu-Filip Filipescu a reușit să dea o importanță deosebită relației elev-profesor, remarcându-se prin talentul persuasiv
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
este cel slav, care a lăsat urme temeinice în toponimie, încă de la începuturile existenței sale - cu mici excepții− și pînă în secolul al XVII-lea. Cancelariile Moldovei au folosit exclusiv slavona ca limbă pentru redactarea documentelor. în aceste împrejurări multe toponimice de origină românească au fost traduse și, datorită prestigiului documentului scris, s-a impus în limba română. Astfel, susțin specialiștii, este foarte posibil ca toponimul Răcoasa să fi devenit Racova. Mărturii scrise pentru Moldova și pentru Valea Racovei sunt foarte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Wrangel și contele Litke, sub conducerea căpitanului (ulterior viceamiral) Vasilii Mihailovici Golovnin, la o expediție pentru cartografierea Novaia Zemlia (tocmai acolo!) unde „râul Nabokov“ a fost numit după strămoșul meu. Amintirea conducătorului expediției se păstrează Într-un mare număr de toponimice, unul dintre ele fiind Laguna lui Golovnin, din peninsula Seward, din vestul Alaskăi, unde trăiește fluturele Parnassius phoebus golovinus (care cere neapărat un sic), descris de doctorul Holland; dar străbunicul nu are cu ce se lăuda În afară de râulețul foarte albastru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență În ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor În unele regiuni este atestată de toponimice și hidronimice, tradiții, onomastică. Denumirile Stari Vlah, Korona, Valașici, Negrușa, Bunea, Barbatovaț, Barbeș, ori Durmitor, Visitor sunt amintite Încă din secolul al XII-lea. La o populație de 1.158.453 cât arată recensământul din 1878, În Bosnia și Herțegovina
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului de stejar și prelucrarea cenușei acestuia. Locurile de ardere se numeau „bude” (vezi și 9). Tot legate de tăierea sau arderea pădurilor sunt și toponimice ca Laza, Arsura, Arșița, Zgura, etc. Pacea de la Adrianopole (1829), între altele, a liberalizat comerțul cu cereale, de aici creșterea suprafețelor destinate agriculturii și diminuarea celor împădurite. Faptul acesta s-a reflectat imediat în arhitectura populară. Până atunci întâlneam în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de cercetare s-au folosit: metoda analizei geografice, metoda sintezei, metoda studiului cronologic, metoda grafică, metoda inductivă, metoda deductivă și metoda comparației. Importanța lucrării rezidă din îmbinarea unor domenii de studiu cum ar fi: studiul geomorfologic, social-economic, ecologic, istoric, statistic, toponimic, cu interrelațiile lor firești. Studiul s-a realizat în scopul aprofundării particularităților zonale avându-se în vedere integrarea acestora într-o realitate geografică complexă specifică regiunii de NE a țării noastre. Procese și forme actuale de modelare a reliefului aflate
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
drept zestre jumătate din trupul de moșie, iar pe aceste terenuri s-a format un sat: „satul fetei”. Preotul Vasile susține că la baza formării termenului de „Fetești” stă cuvântul latin fustis, cu înțelesul de pădure cu copaci groși. Inventarul toponimic de astăzi, în special denumirile cartierelor (Vlașca, Coloniști etc.), atestă strânsele legături dintre oraș și celelalte așezări din Câmpia Română. Denumirea cartierului Vlașca provine de la numele fostului județ Vlașca, de unde se trăgeau primii locuitori din zonă. La fel, numele cartierului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut), Grecenii, Codru, Hotărniceni, Orheiul, Soroca - ultimele 5 ținuturi peste Prut. În legătură cu aceasta, în „Tezaurul toponimic al României", Dragoș Moldovanu precizează că ținutul Herța cuprindea „cele 23 sate care mai rămăseseră din fostul ținut al Cernăuților, înființat prin anii 1785 - 1789", iar Hotărnicenii, creat de Grigore Ghica „pentru a asigura paza împotriva tătarilor". Pentru comentarii, P.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proiecție stereografica 1970. 28. Pe fiecare latura a foilor de plan, în extracadru și paralel cu liniile de cadru, se vor înscrie numerele foilor de plan vecine sub forma: "Foaie de plan nr...". 29. Elementele topografice, detaliile planimetrice, hidrografice și toponimice vor fi redactate în tus negru. Reprezentarea pe plan a rețelelor și căilor de comunicație se va face în conformitate cu atlasele de semne convenționale corespunzătoare scărilor 1 : 500 pînă la 1 : 2.000. 30. Grosimea liniilor ce delimitează incinta societății comerciale
CRITERII Nr. 2665 DIN 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108996_a_110325]