1,077 matches
-
Andrei Muraru, persoana care i-a deconspirat pe torționarii Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, și-a dat demisia de la șefia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Andrei Muraru a spus că a făcut acest gest în urma evoluțiilor politice din ultima vreme și, prin urmare, vrea
Șeful IICCMER, cel care i-a deconspirat pe torționarii Vișinescu și Fecior, a demisionat () [Corola-journal/Journalistic/31808_a_33133]
-
partid nu l-a trimis în legislativul european. Muraru (32 de ani), doctor în istorie, a condus Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (2012 - 2014), în timpul mandatului său declanșându-se campania privind trimiterea în fața justiției a torționarilor regimului comunist. Liberalul a fost decorat de Regele Mihai pentru contribuția adusă la cunoașterea monarhiei din România. Conform unui comunicat de presă, Andrei Muraru este cadru didactic asociat al Universității „Al. I. Cuza" din Iași. A fost consilier la Cancelaria
Andrei Muraru a fost numit consilier personal al lui Klaus Iohannis by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28781_a_30106]
-
fir epic îi scapă scriitorului pe drum, acela al femeii necunoscute luate la ocazie de câteva ori de către Dinu Pădureanu. Dens și incitant, îmbinând documentalul cu ficționalul, Cei morți înainte de moarte este un roman despre ororile comunismului, despre victime și torționari, despre lupta cu demonii exteriori și interiori, despre rezistență și moarte, despre prietenie și onoare, despre speranță și înfrângere. Cu un final totuși deschis, prefigurând, poate, o continuare.
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
puterea. Pedeapsa nu vine niciodată? În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 428, 15-21 august), Ovidiu Șimonca, în editorialul revistei, ne readuce în atenție un alt caz din acest dosar (rămas fără finalizarea firească, așteptată după anul 1989!) al victimelor comunismului și al torționarilor nepedepsiți. Este vorba despre cazul inginerului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate și de Miliție în anul 1985, al cărui fiu, Andrei Ursu, încearcă zadarnic de atâția anii să-i aducă în fața justiției pe cei vinovați de moartea disidentului. Editorialistul precizează
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
cu adevărat insidios: agresorul e o marionetă pe care Cezar o dirijează cum dorește. Însăși răpirea pare a fi fost înscenată de acesta, în virtutea unor complexe personale și, cum e limpede deja, a unor pulsiuni sexuale. De altfel, chiar descinderea torționarului în magazinul cu vechituri de preț are aparența unei capcane de o infinită senzualitate. Nu e prima oară când Braia se pretează unor asemenea regii. Lungul său monolog interior (un soi de autobiografie excesiv de analitică) relevă încă din copilărie o
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
sine în paranteze, ignorîndu-și cît mai mult prezența, de aceea atenția îi este îndreptată exclusiv spre cele două categorii umane alături de care trăiește cinci ani: de o parte deținuții, de cealaltă parte uneltele represiunii în feluritele lor ipostaze: anchetatori, magistrați, torționari, paznici, turnători. Paginile memorabile au în centru cîte un camarad de detenție, al cărui portret se întipărește în memorie - e cazul lui Alexandru Ivasiuc, Dan Deaca, doctorul Eusebiu Munteanu sau Vlad Burssescu -, dar în aceeași măsură figurile odioase ale caraliilor
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
și găletușa și stropind, cu apă sfințită, pe trotuare și pe zebre, Prea Plecatele Noastre Fețe. Așa să ne ajute Dumnezeu! De unde provin înjurăturile... ... cu Christoși și Dumnezei, se întreabă Ovidiu Șimonca în OBSERVATOR CULTURAL nr.427, pornind de la cazul torționarului Vișinescu, fost șef al penitenciarului de la Râmnicu Sărat, care îi înjura în acești termeni pe deținuții politici aflați în parohia sa în anii 1950 și, după o jumătate de secol, îi înjură la fel pe ziariștii care l-au abordat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
o nouă fază : a fugii în munți a unora, a evadării altora în Iugoslavia lui Tito, a opunerii la colectivizare, a strămutărilor forțate în Bărăgan, a pușcăriilor în care opozanții regimului, manifestați ca atare sau numai bănuiți, sunt schingiuiți de torționari ca Țurcanu, „patronul reeducărilor“. Alte capitole ne aduc mai aproape de noi, în vremea cozilor din zori la „Alimentara“, a demolărilor, a copiilor crescuți la blocuri și trimiși în stradă cu cheile legate de gât, a defilărilor „șoimilor patriei“, a traiului
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
poezia e reprezentată prin versurile poeților italieni Marco Giovenale și Gherardo Bortolotti și ale poetei germane Daniela Seel. O lecție de cinema În BUCUREȘTIUL CULTURAL nr. 127 (17 septembrie) e publicat un text al lui Lucian Pintilie, intitulat După-amiaza unui torționar. Cîteva idei fixe după terminarea filmărilor. Sunt comentariile regizorului despre filmul După-amiaza unui torționar, realizat în anul 2001 după un scenariu scris de Lucian Pintilie însuși și inspirat de cartea Doinei Jela, Drumul Damascului. Profunde și cuceritoare, notațiile marelui artist
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3195_a_4520]
-
poetei germane Daniela Seel. O lecție de cinema În BUCUREȘTIUL CULTURAL nr. 127 (17 septembrie) e publicat un text al lui Lucian Pintilie, intitulat După-amiaza unui torționar. Cîteva idei fixe după terminarea filmărilor. Sunt comentariile regizorului despre filmul După-amiaza unui torționar, realizat în anul 2001 după un scenariu scris de Lucian Pintilie însuși și inspirat de cartea Doinei Jela, Drumul Damascului. Profunde și cuceritoare, notațiile marelui artist pot fi luate drept ceea ce și sunt de fapt: o lecție de cinema. Iată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3195_a_4520]
-
fi crimele comunismului imprescriptibile? Și de ce nu i-am considera negaționiști și nu i-am arăta cu degetul opiniei publice pe alde Șimonca și Rogozanu care se arată consternați de denunțarea acestor crime? Mai ales când asasinii lui Ursu sau torționarii moral ai lui Liiceanu se află printre noi, încasând pensii babane și sfidându-ne cu imunitatea lor. E absolut jegos (nu-mi cer iertare pentru cuvânt) să le ții partea și să le cruți bătrânețea liniștită punând la îndoială valoarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
trei minute de pușcărie. Pe cine a omorât omul ăsta? În schimb, regimul Băsescu omoară un brand național, echipa Steaua București, care a ajuns ciuca bătăilor în Europa, pentru că nu mai are patron, nu mai are conducător. Se duce acel torționar, Sorin Dumitrașcu să fie antrenor și finanțator la Steaua? Voi nu vedeți că omul este sadic?", a mai continuat Vadim Tudor. Rugat să-i dea replica lui Vadim, liderul PRM a continuat să-l acuze pe Dumitrașcu: "- Ce să-mi
CV Tudor, despre Sorin Dumitrașcu: Omul ăsta este sadic () [Corola-journal/Journalistic/32813_a_34138]
-
aceea a lui Alexandru Vișinescu, nonagenarul fost comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat. Din păcate însă, în momentul de față, nu putem vorbi de condamnarea comunismului, ci doar de "condamnarea lui Vișinescu". În rest, justiția a rămas oarbă în ceea ce privește atât torționarii, cât și victimele regimului comunist și Parlamentul rămâne deocamdată mut. Această, în vreme ce crimele fascismului și ale legionarilor au fost sancționate prin Legea 217/2015, ca și defuncții lor autori fizici și morali, la inițiativa lui Alexandru Florian, presedintele Institutului Holocaustului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
inclus un numar de propuneri legislative. Se arătă: "Toate nedreptățile și nelegiuirile făcute de regimul comunist trebuie reparate prin legi. De exemplu, foștii activiști comuniști de frunte, foștii conducători ai Miliției și ai Ministerului de Interne, ai Justiției comuniste, foștii torționari să nu poată beneficia de pensii peste nivelul minim al populației. Pensia foștilor deținuți politici și a urmașilor direcți ai acestora să fie considerabil majorata". Cu un an înainte, o inițiativă legislativă a societății civile (Societatea "Timișoara") a fost preluată
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
represiv comunist este un act de echitate socială și de reparație morală. În lipsa unei asemenea legi, am asista la persistentă unei realități care arată că "la finalul războiului rece, știm foarte bine cine a pierdut, victimele, și cine a câștigat, torționarii. Se continuă astfel strategia comunismului însuși care dorea realizarea omului nou înainte de toate prin dezrădăcinarea lui istorică", sau, altfel spus, "în timp ce național-socialismul (fascismul) a fost cel mai mare rău, comunismul rămâne cel mai mare pericol"16. Note 1 Constituția României
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
statistice și dicționare, s-au organizat mii de evenimente (expoziții, conferințe, proiecții de film, aniversări, comemorări etc.), Memorialul de la Sighet (inițiativa ce ar trebui să fie multiplicata) și, în fine, după 25 de ani, au fost trimiși în judecată unii torționari din închisorile comuniste. Toate acestea cu scopul de a arăta tuturor efectele nefaste ale comunismului. Dar, din păcate, astfel de demersuri nu au avut rezultatul scontat, nu au reușit să contracareze efectele proiecțiilor pe care nouă generație le-au preluat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a exercitat asupra individului o contrângere. Regimul comunist este indicat frecvent cu termenul "sistem". De aceea, în România s-a condamnat comunismul (nu comuniștii) și foarte târziu s-a ajuns la condamnarea oamenilor sistemului (cum se întâmplă în cazul unor torționari din închisorile comuniste). După cum am mai arătat și cu altă ocazie, "puțini sunt cei care rostesc nume ale instrumentelor puterii de atunci, care arată cu degetul pe cineva anume, cantonarea la nivelul judecății globale aducându-i la un loc pe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
oroarea dictaturii comuniste. După ce și-a comentat exemplar dosarul de Securitate în volumul Un tigru de hîrtie, scriitorul s-a simțit dator să meargă mai departe: să-l privească în ochi și să-l aducă și sub ochii noștri pe torționarul tatălui său din 1958-59, pe atunci locotenentul de Securitate, azi colonelul pensionar Gheorghe Momai. L-a găsit în august anul acesta, la Vălenii de Munte. O scurtă recapitulare a faptelor prefațează discuția înregistrată pe bandă. Grigore Nedelcovici, fost ofițer în
În numele tatălui by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11198_a_12523]
-
autorului de serviciu. Ca la un Panait Istrati, dar într-o durată considerabil mai lungă (cu ezitări, îndoieli, decepții și reveniri temporare la credința inițială), realitatea înconjurătoare dezminte constructul teoretic al omului de stânga. Socialismul real, cu activiști și cenzori, torționari și informatori, scriitori colaboraționiști și firavi rezistenți, îl compromite definitiv pe cel utopic, ideal. Spovedania unui învins devine, aici, spovedania unui convins. Bineînțeles, într-un alt registru stilistic decât cel al lui Istrati, în maniera inconfundabilă pe care Radu Cosașu
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
Ideoterapia", reeducarea prin ideologie, se desfășoară în etape. Confesiunea colectivă" de la Institut ține locul interogatoriilor de altădată. Victima devine torționar, cum se întâmplă în ,fenomenul Pitești", descris de Virgil Ierunca, în cartea cu același titlu, victima devine chiar propriul ei torționar. ,Spălarea creierului" este definitivată în laboratorul în care se află ,special box", care îi provoacă la început greață și vomă lui Raynal, ca și senzația de ireal: , Nu cumva suntem visați de cineva care se joacă în somn cu noi
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
fapt, el nu era decît încarnarea nefardată a "omului nou", care țintea a lua locul Demiurgului, impostorul demonizat avînd ca tehnică ura, ce se voia lider suprem asupra ansamblului Creației. Se poate pune întrebarea cum ar putea fi definită figura torționarului: este acesta un individ monstruos, o cumplită excrescență a Răului, sau e doar un instrument abrutizat, un ins obedient fără nici o reținere față de doctrină și propagandă? Tzvetan Todorov nu acceptă ideea călăului monstruos, în favoarea depersonalizării individului în cauză, întrucît Răul
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
sau e doar un instrument abrutizat, un ins obedient fără nici o reținere față de doctrină și propagandă? Tzvetan Todorov nu acceptă ideea călăului monstruos, în favoarea depersonalizării individului în cauză, întrucît Răul, ca entitate abstractă, ar fi "personajul principal al literaturii concentraționare". Torționarii n-ar fi fost, în optica sa, niște fiare, ci doar o categorie de funcționari mediocri, lipsiți de personalitate, robotizați. Să recunoaștem că o astfel de latură a torționarilor este ilustrată și de amintirile d-lui Buracu: "Șeful camerei. Se
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
o imaginație bolnavă (situație de altminteri foarte frecventă), de natură sexuală (sado-masochistă). Abjecția comportamentală e în acest ultim caz dincolo de disciplina birocratică, automatizată, nutrită de impulsurile anomaliei. După ce am menționat parodierea blasfemică a ritualului religios, să cităm limbajul curent al torționarilor în care, indenegabil, setea sălbatică de putere se împletește cu devierea maladivă, de coloratură sexuală: "Schingiuitorii încalecă pe unii dintre noi și se prăpădesc de rîs. ŤF... vă căpitanul și comandanții voștri. Unul să nu mai iasă la tinetă fără
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
nevoiți a-și renega întreg trecutul, ființa însăși, blasfemiind valorile ei supreme, precum Dumnezeu, familia, prietenii, într-un soi de delir de autoflagelare. Evident, supliciul de un asemenea tip friza patologicul, pregătind etapa finală a decăderii prizonierului în condiția de torționar. Omul nu mai era om, ci o cîrpă cu care torționarul își ștergea mîinile pline de sînge. Inventarul torturilor ni se înfățișează edificator precum un catalog al celui mai abominabil sistem de tortură conceput vreodată: "îmi este greu acum, scrie
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
supreme, precum Dumnezeu, familia, prietenii, într-un soi de delir de autoflagelare. Evident, supliciul de un asemenea tip friza patologicul, pregătind etapa finală a decăderii prizonierului în condiția de torționar. Omul nu mai era om, ci o cîrpă cu care torționarul își ștergea mîinile pline de sînge. Inventarul torturilor ni se înfățișează edificator precum un catalog al celui mai abominabil sistem de tortură conceput vreodată: "îmi este greu acum, scrie cutremurat dl Buracu, după o jumătate de veac, să spun care
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]