1,011 matches
-
în declin; săracă în manuscrise religioase, ea este mai bine reprezentată în manuscrise profane (Manuscrit de Manesse, cca. 1330). În Boemia, mecenatul lui Carol al IV-lea întreține ateliere active la Praga. În Italia, arta miniaturii urcă spre nord, în Toscana și Lombardia, unde influența franceză este evidentă; cele mai frumoase manuscrise sînt decorate de artiști milanezi, florentini și sienezi. Spania suportă influențele franceză și italiană, mai ales în Catalonia și Aragon; cele mai bune manuscrise ilustrate sînt Missel de Sainte-Eulalie
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și Germania. Decorarea renascentistă se generalizează încă din secolul al XV-lea și imitarea picturii este atît de clară, încît multe manuscrise au fost decupate, iar miniaturile au fost folosite ca tablouri. Principalele centre de producție sînt Ferrara, Lombardia și Toscana. Miniaturistul florentin Attavante degli Attavanti (1452-1517) este cunoscut mai ales prin manuscrisele pe care le-a pictat pentru Mathias Corvin, rege al Ungariei și bibliofil experimentat. Apariția tipografiei nu a făcut să dispară dintr-o dată ilustrația. Primele texte imprimate îi
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mare ca în alți ani. Dominique a fost în Tenerife, Magdalena și Pia - în China, Carmen în Noua Caledonie, Ruxandra în Zakynthos, Daciana în Rhodos, Nicoleta în Turcia, Katy pe Coasta de Azur, Ilona la Dubrovnik, Luminița la Barcelona, Snejana în Toscana, Irina la Paris, Marina în Corfu, Dana în Tunisia și Rodica în Cuba. M-am bucurat de bucuria lor și nu m-am lăsat mai prejos. Am umblat de mi-au ieșit ochii nu printr-una, ci de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
diversificare dialectala dintre toate limbile romanice, datorită unificării politice tîrzii a Italiei - 1870. La baza limbii literare stă dialectal toscan-florentin, datorită prestigiului cultural al Florenței în sec. al XIV-lea - Dante, Petrarca, Boccaccio. Trei grupe dialectale: dialecte nordice, centro-meridionale și toscane. Vorbitorii diverselor dialecte nu se înțeleg între ei decît cu ajutorul limbii literare. Epoca veche din 960, anul elaborării primului text italian, Placito di Capua, pînă în sec. al XIII-lea inclusiv. Epoca Umanismului și a Renașterii (sec. XIV-V) cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dă la o parte și când este călduță, se pune un pachet de unt și se amestecă bine. Se umplu bezelele cu partea din exterior. Întindem puțină cremă deasupra ca să se prindă crema, apoi se dau prin nucă măcinată. PRAJITURA TOSCANA Blatul - 6 ouă, 200 g zahăr, 200 g făină, o lingură de cacao, 50 ml ulei, 2 linguri de apă, 1 plic praf de copt. După ce se răcește, se taie în două. Siropul - 300 g zahăr, 4 linguri de apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
fi ministru de externe sub Ludovic al XV-lea. BACCIOCHI, MARIA-ANNA, zisă TELISA ăAjaccio, 1777 - Trieste, 1820). Este sora lui Napoleon Bonaparte. Se căsătorește cu Felix Bacciochi, care devine prinț de Lucca și Piombino; mai târziu, moare ca ducesă de Toscana. BARANTE, AMABLE GUILLAUME PROSPER BRUGIÈRE, baron de ăRiom, 1782-Barante, 1866). Om politic, diplomat, isto ric. Din 1820 până în 1830 participă la opoziția liberală. Senator, membru al Academiei Franceze; a scris, printre altele, bio grafia politică a lui Royer-Collard ă1861), portretizat
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
arăt? cum pune Bernini �n scen?, ca un maestru al sculpturii ?i al arhitecturii, cu egal? bucurie, un l?că? de reculegere, un spa?iu urban festiv ?i pia?a care, �ntre cele dou? portice curbe ale sale, cu colonade toscane, se ofer? mul?imilor de pelerini ?i simbolizeaz? centrul cre?țin?ț??îi, ntr-un perfect acord cu bazilica. Biserică Sf�ntul Andrei de pe Quirinal (Romă, 1658-1670) cristalizeaz? chintesen?a experien?ei artistice a lui Bernini. Pe plan oval, acoperit? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
autoguvernare, cu atât mai civică poate fi considerată comunitatea respectivă". Astfel, regiunile din sud, dominate de patronaje și de Biserică, sunt mai puțin pregătite pentru înrădăcinarea unor guverne responsabile, care să stimuleze creșterea economică, decât regiunile nordice, precum Piemont, Veneto, Toscana sau Emilia-Romagna. Diferența regională pe care Putnam o înregistrează pare să vină din trecutul medieval al Italiei, din epoca orașelor-republici autonome din Italia de nord, care a lăsat moștenire un puternic activism comunitar, un angajament social și cultural deosebit secolului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
iar Albii (partid guelf radical) Negrilor (mai moderați și bănuiți de simpatii ghibeline), fiecare familie aristocratică trecînd de partea uneia sau alteia dintre facțiuni. O anarhie interioară care nu împiedică orașul să-și extindă puțin cîte puțin autoritatea în regiunea Toscanei, în detrimentul cetăților vecine. Curînd, problemele politice sînt dublate de probleme economice și sociale. Cei săraci, meseriași sau salariați apartinînd "meseriilor minore" se opun celor bogați, marii negustori sau proprietari apartinînd "meseriilor majore". În fruntea fiecăreia dintre aceste grupări se află
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
revendice o autonomie care ar face puterea sa iluzorie, Filip al II-lea întreprinde hispaniza-rea lor sistematică. Întreaga Italie se află astfel în mîinile sale și într-un mod mult mai sigur decît în timpul lui Carol Quintul: marele duce de Toscana este supusul său, iar papa însuși evită cu greutate imixtiunile agenților spanioli. Filip dispune, în sfirșit, de o splendidă moștenire burgundă: cele "șaptesprezece provincii ale Țărilor de Jos". Dar dacă Burgundia lui Carol Quintul guvernase posesiunile Habs-burgilor, în timpul lui Filip
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al echilibrului vizat, ajung la un proiect de împărțire care pare să mulțumească toate puterile europene și pe care Ludovic al XIV-lea îl acceptă în 1698. Este vorba despre dezmembrarea moștenirii spaniole: unul din fiii delfinului va primi Neapole, Toscana și o provincie din nordul Spaniei, arhiducele Carol, cel de-al doilea fiu al împăratului, statul milanez, iar cel mai puțin important dintre moștenitori, prințul-elector de Bavaria, restul moștenirii spaniole. Trezindu-li-se sentimentul național, consilierii lui Carlos al II
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unificare politică a statelor europene. Frederic al II-lea (1740-1786) în Prusia, Ecaterina a II-a (1762-1796) în Rusia, Josef al II-lea (1780-1790) în statele Habsburgilor, Carol al III-lea (1757-1788) în Spania, marele duce Leopold, fratele împăratului, în Toscana, ministrul Pombal în timpul domniei lui Jose I, în Portugalia, toți se inspiră din doctrinele filosofilor. Ei declară că sînt adepți ai rațiunii și că doresc ca popoarele lor să fie "fericite și prospere". Prezentate în termeni inspirați de filosofi, aceste
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
îi obligă pe majoritatea celor din coaliție să semneze, conform procedurilor diplomatice tradiționale, niște tratate care să consfințească destrămarea coaliției. Merlin de Douai, Sieyes și mai ales alsacianul Reubell sînt principalii negociatori ai acestor tratate din 1795, care fac ca Toscana, Prusia, Olanda și Spania să recunoască victoria Franței. Faptul însuși că a căzut la înțelegere cu regii Europei arată că Franța revoluționară a abandonat partea de ideologie plină de noblețe care a stat la baza decretelor din 1792. Acceptînd să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1811, ea are 130 de departamente, care se întind pe 750 000 de km2. Olanda este inclusă în Imperiu, iar la nord-est frontiera franceză ajunge pînă la insula Yutlanda. La sud, devin franceze Savoia, Valois dar și Piemontul, teritoriul genovez, Toscana și o parte din statele papale, între care și Roma. Chiar în afara teritoriilor franceze, Napoleon domnește asupra regatului Italiei, unde îl reprezintă pe fiul său vitreg, Eugene de Beauharnais, și asupra Provinciilor Illyrice. Împăratul acordă titlurilor monarhice o importanță atît
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
au fost uitate: în afară de Caroline, care domnește la Neapole cu Murat, Pauline se căsătorește cu prințul Borghese și devine ducesă de Guastalla. În sfîrșit, Elisa primește Principatul de Lucea și de Piombino înainte de a primi titlul de mare ducesă de Toscana, apoi de regină a Etruriei (cu toate că teritoriul respectiv este departament francez). Acolo unde dinastiile naționale sînt menținute, ele datorează acest lucru bunăvoinței împăratului și sînt obligate să arate o fidelitate desăvîrșită. Aceasta este situația prinților din Confederația Rhinului (1806), al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
calea economiei dirijate, care pînă în 1932-1933 s-a caracterizat mai ales prin mari "bătălii" pentru producție ("bătălia grîului" spre exemplu), prin exploatarea unor terenuri aflate pînă atunci în zone necultivate (mlaștinile Pontinc din sudul Romei, regiunea mlăștinoasă Maremme din Toscana) și prin realizarea unor vaste programe de lucrări publice (autostrăzi, căi ferate, renovarea capitalei). Deoarece criza a scos în evidență limitele acestui sistem de economie dirijată, fascismul a adoptat la rîn-dul său soluția autarhiei și a reînarmării exagerate, justificată de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Umbria. Un veritabil amfiteatru natural (orașe-cetăți și coline) contemplate din parcul de la capătul animat al lui Corso Vanucci. Vanucci zis Peruginio, maestrul lui Rafael, cum știm. După Umbria, am călătorit, în anii următori, aveam faima de obsedat de Italia, în Toscana, la Florența Medicilor, de aici un titlu ambiguu al unui volum de versuri din 1976, și la Siena madonelor pictate de Duccio, a Sf. Ecaterina, la Roma eternă, apoi în Sicilia unor festivaluri internaționale de poezie, la Mazara del Vallo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
m-a făcut să-i simt lirismul liniștitor, tihna lui consistentă timp de un sfert de ceas, când răsăritul soarelui, risipind ceața, i-a lăcuit suprafața cu un albastru sidefiu impecabil. De asemenea, puțin după aceea, am putut gusta blândețea toscană și primăvăratică a muntelui Fericirilor, o culme melancolică și încântătoare, cu covorul său de violete, de părăluțe și de asfodele (cel puțin așa le-am identificat eu, de la distanță) care urcă până în vârf unde, în mijlocul unui pâlc de verdeață, în spatele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în mod special în Florența și este membru în board-ul multor reviste consacrate epocii și fenomenului renascentist. A publicat cărți de referință legate de mentalitatea și specificul societății florentine din perioada Renașterii, dintre care amintim: Eseuri despre Renaștere, Florența toscana, Cetatea Crucii, Statul teritorial florentin, Societatea și individul în Florența renascentista. Connell este și un excelent traducător din italiană, celebra carte a lui Machiavelli, Principele, fiind tradusă de el și foarte bine primită în mediile intelectuale din Statele Unite în urmă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care ea i-a perceput pe ei6. Într-un alt efort de a elimina cezura dintre interpretarea "internaționalista" și cea "republicana" a lui Machiavelli, cativa specialiști au indicat recent un alt context pentru cercetarea lui Machiavelli, anume statul teritorial în Toscana administrată între secolele al XIV-lea și al XV-lea de Florența 7. Propunerea ar părea să aibă sens dat fiind că în "dominionul" florentin [suveranitatea Florenței] teritoriul care se întinde între zidurile orașului și granițele politice externe ale Republicii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în termeni de coeziune psihologică care ar putea fi mai bine realizată prin apărarea autonomiei locale. Acest mod este înr-un contrast izbitor cu statul "unitar" al lui Ercole. Cand, în Principele, Machiavelli a respins strategia florentina uzata de controlare a Toscanei, cuprinsă în maximă "Condu Pisa construind fortărețe și Pistoia încurajând diviziunile facționale"61, el speră la stabilirea unei ordini teritoriale total diferite de cea care există în timpul sau. În orașele supuse în care fortărețele fuseseră încartiruite, ele s-au dovedit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau. În orașele supuse în care fortărețele fuseseră încartiruite, ele s-au dovedit costisitoare și, cel mai rău, i-au enervat pe supuși, amintindu-le zilnic de servitute 62. În locul garnizoanelor ostile, Machiavelli ar fi acordat autonomie substanțială supușilor orașelor Toscanei. Asemenea orașe, mult mai probabil, s-ar apară dacă ar fi atacate. Și, ca partenere mai curând decât că supuse, ele ar intra mai probabil în acțiuni militare alături de florentini. În privința facțiunilor, ele au predat orașe supuse, deosebit de vulnerabile, inamicilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
L., "Cicero's De officiis and Machiavelli's Prince", în Sixteenth Century Journal, 9 (1978), pp. 81-93. Connell, William J., "I fautori delle parte. Citizen Interes and the Treatment of a Subject Town, c. 1500", în Istituzioni e socièta în Toscana în èta modernă, Romă, 1994. ---, La città dei crucci. Fazioni e clientele în ano stato republicano del'400, Nuova Toscana Editrice, Firenze, 2000, pp. 181-237. ---, "The Republican Idea", în James Hankins (ed.), Renaissance Civic Humanism: Reappraisals and Reflections, editat de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
I fautori delle parte. Citizen Interes and the Treatment of a Subject Town, c. 1500", în Istituzioni e socièta în Toscana în èta modernă, Romă, 1994. ---, La città dei crucci. Fazioni e clientele în ano stato republicano del'400, Nuova Toscana Editrice, Firenze, 2000, pp. 181-237. ---, "The Republican Idea", în James Hankins (ed.), Renaissance Civic Humanism: Reappraisals and Reflections, editat de James Hankins, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 14-29. Ercole, Francesco, La politica di Machiavelli, Anonimă Română Editoriale, Romă, 1926
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, R. Oldenbourg, München și Berlin, 1924. Meyer, Hans Dieter, Cicero und das Reich, Cologne, 1957. Molho, Anthony, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Monte Oriolo, 1987, pp. 191-207. ---, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă, Giorgio Chittolini, Anthony
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]