369 matches
-
atunci unde pui peștele prins - după ce l-ai stăpânit bine, de urechi, și i-ai ars una cu maiu-n ceafă, să-l adormi, să nu se mai zbată? Unde, dacă nu În sac..? Numai că ai pierdut și sacul, În trântă, dar un sac se găsește ușor, chiar pe Întuneric: Îl cauți cu picioarele, orbește. Dar după ce-l găsești, ce faci? Pui peștele Înăuntru, azvârli sacul pe umăr... - Ei, amu-i amu!, am auzit, am să mai aud. Amu ci-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de Maxim ori de Simion Cristea, după ruptură - mama: - Întreb: «Ce-ți pasă, dacă te plouă? Când ai ajuns erai ud-leoarcăde ploaie, că sacu-i sac, nu mușama; acolo te-ai tăvălit prin apăraie singur spui că te-ai luat la trântă cu peștele - și ce dacă te plouă Încă? Ba să-ți pară bine că te spală de nămol și de toate cele!» Și el, acela: «D-apăi, dă, doamnă, ați uitat, ori niciodată n-ați știut că noi, țăranii, avem pro-ble-me-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la un fel de înlocuitor, confruntarea candidaților la șefia guvernului. Bine și așa, la urma urmei, sistemul românesc e bicefal, puterea e împărțită între palatele Cotroceni și Victoria. Deocamdată, Năstase fuge de Băsescu ca de tămâie, dar se ia la trântă bărbătește cu umbra acestuia ori de câte ori scapă singur într-un studio TV. Lui Băsescu nu i-a rămas decât să-și cheltuie resursele în presa scrisă, unde e mult mai prezent. Ca să nu pară totuși atât de înspăimântat, Năstase a acceptat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
aduce apă; toate le face cu grabă și-i place să duduie subt el pământul. Nana Floarea se tânguie că ar fi mâncând prea mult. Lasă-l să mânce, râde Culi, ca să prindă putere. La vară, are să se ia la trântă cu ursul cel de un an din râpa Varului. Mâncă bine, se duce, vine, trântește, își scoate căciula și rămâne cu părul zburlit. Lui Culi îi place să-l strige: Bezarbarză! Numai după asemenea nume se cunoaște că are să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de jur împrejur, în lumina unui alt tărâm. —Ai fost în păduie? — Am fost, răspunse Onu. —Ai văzut ulsu? —Văzut. —Nu te-ai temut? — Nu. — Ce i-ai spus? I-am spus: bate ici brânca și să ne luăm la trântă. Octavian nu pricepea nimic din afacerea asta și, în întrebările lui, era necontenit ajutat de Onu; cu toate acestea era fericit că întreabă și i se răspunde. Culi s-a grăbit să-și ia copilul în brațe și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
D.N. Anterior se edificase asupra individului,care, potrivit datelor obținute se încadra în categoria de poșibil făptuitor : ceva antecedente pentru infracțiuni cu violență, cam certat cu munca, dar nu și cu cârciumile de prin obor, ba și cunoscător în ale trântelor japoneze. Așadar, cel puțin teoretic, putea fi omul căutat. ,,Înarmat’’ cu o legendă plauzibilă, subofițerul în sectorul căruia domicilia suspectul, a fost trimis să-l invite la sediul Inspectoratului de Miliție. Fără să bănuiască despre ce va fi întrebat, D.N.
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
secret, misterios al sălbăticiei, al non-umanului sunt puse în lumină de vânătorul de urși Ulfheim: oare, aidoma sculptorului care luptă îndârjit cu blocul lui de marmură, nu luptă și el cu mușchii tari, încordați ai ursului? „Amândoi ne luăm la trântă cu materia dură și amândoi izbutim să o supunem până la urmă.” „Într-adevăr”, continuă Ulfheim, „îmi închipui că și piatra are motivele ei să opună rezistență. E moartă și, firește, se împotrivește din răsputeri daltei care vrea să îi dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ea până în patru săptămâni. Tăcui. În liniștea ce se coborî în odaie, am auzit-o pe Laura din camera vecină, în sfântul locaș al seninelor mele rugăciuni, gemând de două ori prelung și dureros. Plasatorul de mașini gâfâia ca după trântă. - Ramses, reluă vorba bătrâna, mestecând cu lingurița cafeaua din ibric, intrată în clocot. Laura mi-a zis: Mamă, cum mi-o și norocul. Zic eu: Ce-ar fi să întrebăm pe Ramses, să vedem ce crede el. Dar Laura a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Privirea îi căpătase brusc o strălucire metalică. Buza superioară, săltată de un rânjet brutal, îi descoperea colții de lup. Animalul înșfăcă apoi prada de pe masa de brad și o culcă pe canapeaua atelierului, unde avu loc frenetica împerechere, ca o trântă înverșunată, pe viață și pe moarte. Deasupra scâncetelor și vaietelor slabe ale Hildei, culminau două cuvinte rușinoase și grele ca două pete de catran și sânge, pornite cu vrăjmășie din gâtlejul masculului biruitor, în satanicul său galop. Așa cum se frământa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
al unei dezolări catastrofale: în craniul bine conturat de rumegușul cenușiu al gândurilor mele. E o hârcă pe care o pălmuiesc cu sete, deși mă plimb fără grabă, cu mâinile înnodate pe șezut. Când însă mă iau cu ea la trântă, desprind brațele din josul șalelor, le duc roată prin aer, și zic: „hâc!”. Trebuie să spun de două ori „hâc”, cu toate că sunt convins că gardianul mă crede vânător de muște. Mi-a plăcut, de când mă știu, să prind muștele. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
două lacrimi tremurate, ce au așteptat în genele Adei, ca să i le usuce soarele. În dimineața când urma să apară în fața judecății, trompetul Chihaia Gheorghe se îmbrăcase militărește. Era chipeș, feciorelnic, de statură mijlocie și tras ca prin inel. La trântă, îl puneam regulat cu umerii pe rogojină. Atunci râdea și Niță Anghel, iar hohotele celorlalți îl alarmau pe paznic, care venea grăbit, zăngănind cheile închisorii. ...Era băiat frumos trompetul. Purta cămașă țărănească, brodată cu arnici roșu, la piept și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tot felul de ambiții, dar asta e. În privința comparației cu personajul balzacian pe care mi-o propui, răspunsul meu este: situația nu mi se potrivește, nu gândesc așa. Nici o clipă nu mi-a trecut prin minte să mă iau la trântă cu marele oraș, n-am atâta vanitate și găsesc că e o zădărnicie fără seamăn să aspiri la așa ceva, să vrei "să cucerești" marele oraș. Oricum, eu prefer discreția și nu agreez cu niciun chip prim-planul. Despre mine îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nimeni nu se uită la el. La fel de tăcuți începură să coboare încet, uitîndu-se în toate părțile. Se zgîriară pe mîini și pe față cu țepi de salcîm... Tomiță era cît pe ce să-și sclintească un picior... Ilinca luă o trîntă... dar nimeni nu s-a plîns de nimic. Mergeau mereu pe niște urme nevăzute, atrași de o forță străină de voința lor. Astfel ajunseră la marginea poienii unde păștea vaca lui Vlad. O albină se așeză pe umărul Bărzăunului, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
strigăte fioroase, s-au oprit cu toții cîteva clipe pe o bucată de pămînt mai primitor. Ei, aici e-aici!... Că din acest moment a-nceput necazul cel mare. Bărzăunul, care se afla în fruntea tuturor și luase pînă atunci 14 trînte și scăpase piciorul în mlaștină de 8 ori, se întoarse deodată către cei din spatele său și spuse doar atît: Dracul! Dar pronunță acest cuvînt cu o voce așa de cavernoasă și cu figura atît de înăcrită, încît și un ditamai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
munca lui de-o viață și trăiește din puținul pe care l-a agonisit mai de curând împreună cu mama pentru că grosul s-a dus pe copcă, la Zazuleac... Iar eu am preluat pricina tatălui meu și m-am luat la trântă cu cineva nevăzut, neștiut și necunoscut, fără să întrezăresc vreun capăt. Mulțămesc și nu bănuiți, dar mi-a venit rândul să torn în coș. Bădie Sevaciuc, mai cântă-ne, omule, câte ceva de inimă albastră, că le zici frumos, ca toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
el, trecându-și brațul pe după umerii ei. — Hei ce faci? îl lua Adrian la rost. De ce plânge de sare cămașă pe ea? Nu te privește, zise Adrian. Încerca să-l tragă pe Șam de lângă Eleanor. O clipă se luară la trânta, gata să se bată că chiorii, apoi se traseră înapoi, săgetându-se din priviri. Știi, uneori mai că nu-mi vine să cred c-am fost prieteni, spuse Șam. Curios, dar și eu mă confrunt cu exact aceeași problemă, riposta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și le ordonă: stați aici până când mă Întorc. Și ieși din parc. Se Întoarse după câteva minute, cu un taxi. Coborând, Îi explică, șoferului, carei privea uimit, pe cei doi răniți. Păi, ce să pățească, dom’le, sau luat la trântă, de la un pariu. Și s-au trântit, văd, bine de tot. Că și-a rupt, fiecare, câte ceva. Unul - o mână; altul - o altă mână. Când s-o ia din loc, rabla de taximetru nu voi nici În ruptul capului. Răniții
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Da? Da! Încă o dată: da! Bine, dacă da, apoi, da, să fie! Taximetristul sosi. Urcară În taxi, cei doi răniți și Cocuz Cocuz. Se duse cu ei la spitalul de urgență. Acolo, explică, medicilor: minte de tineri flușturatici! Dintr-o trântă, de la un pariu, iată ce a putut să rezulte. Un medic Îi Întrebă: așa, măi dragilor? Așa, răspunseră ei, Într-un glas. Cocuz Cocuz Îi lăsă În salonul de chirurgie, după care, curând, ajunse și la magazinul cu autoturisme. Acolo
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Gata erau și costumele străjerești croite în atelierul școlii de către soție. Mai erau puține zile până la ținerea “zborului” (o adaptare de la sobor, cuvânt rusesc desemnând o serbare, o adunare). Pe 29, la sobor urma să aibă loc și concursul de trânte, eveniment mult apreciat mai ales de către bulgari. Învingătorul, pelivanul, primea drept trofeu un juncan. Gardul trebuia să fie vopsit bleu cu vârfuri albe și cornizele gardului la fel, albe. Cum vopseaua pe bază de ulei fiert se usca greu, am
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
materială, „oricât de mare ar fi ea, nu poate conferi noblețe caracterului”. Nu încurajează singurătatea, avertizează asupra pericolelor suferinței psihice, înțelege coexistența binelui și răului și crede în destin, „o mare necunoscută”, cu care „nimeni nu se poate lua la trântă”. Condamnă lenea și disprețuiește fățărnicia, atrăgând atenția că „mierea din glas și dulceața din vorbe nu pot ascunde fierea din suflet”. Fericește familia întemeiată pe dragoste și înțelegere, pune mare preț pe vocație în profesie. Are aprecieri deosebite în privința frumuseții
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și la îndemâna oricui. Parcurgerea traseului propus este mai dificilă și cu puține șanse de înfăptuire fără abateri. Atenție! Preamultul și preabinele pot produce deformări ale caracterului și deschid drumul spre vicii. Predestinare Cu soarta nimeni nu se poate lua la trântă. Drum Drumul spre viața cinstită și demnă trece pe la poarta larg deschisă și ademenitoare a tentațiilor, a viciilor și a compromisurilor. Viciu Un viciu puternic înrădăcinat e mult mai greu de abandonat. Miere și fiere Mierea din glas și dulceața
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând, movilă, prin negurile plate, Morți goi ce-n sfori de sânge stau cobză înnodați Se-ntorc la orbul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
toți lui tătâne-su... Acu' hai de te-ntrece cu mine, dacă mai ai poftă. Și pe urmă să mă cam scutești de tovărășia ta. Haide! CODÂRLIC: Ba mai pune-ți pofta-n cui! Mai bine să ne-ntrecem la trântă; să vedem care pe care! DĂNILĂ: Cum spuneai? La trântă? Măi Codârlic flăcăul tatei, tot auzeam din bătrâni că dracii n-ar fi proști... D-apoi, cum văd eu, tu dai în gropi de bleg ce ești! Să te-ntreci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mine, dacă mai ai poftă. Și pe urmă să mă cam scutești de tovărășia ta. Haide! CODÂRLIC: Ba mai pune-ți pofta-n cui! Mai bine să ne-ntrecem la trântă; să vedem care pe care! DĂNILĂ: Cum spuneai? La trântă? Măi Codârlic flăcăul tatei, tot auzeam din bătrâni că dracii n-ar fi proști... D-apoi, cum văd eu, tu dai în gropi de bleg ce ești! Să te-ntreci din trântă cu mine, ai? CODÂRLIC: Și ce, ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vedem care pe care! DĂNILĂ: Cum spuneai? La trântă? Măi Codârlic flăcăul tatei, tot auzeam din bătrâni că dracii n-ar fi proști... D-apoi, cum văd eu, tu dai în gropi de bleg ce ești! Să te-ntreci din trântă cu mine, ai? CODÂRLIC: Și ce, ți-a fi frică? DĂNILĂ: Măi, ascultă ici ca să ai ce-ți aduce aminte mai încolo: eu am un bunic bătrân de 999 de ani și 52 de săptămâni. Hai de l-om întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]