7,762 matches
-
dresată?” - Sfârșit de veac, 9); - curajul (...“câmpul gri,/ Pe care fiara fulgera, în goană,/ Spre arătarea tâmpă și vicleană,/ Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri” - Avatar); - cruzimea (“Cum eu și fiara i-am sărit la gât” - Avatar). Modalitatea de enunțare trădează aprecierea pozitivă a Poetului pentru lup, în toate circumstanțele, în care apare, în noblețea, splendoarea și specificitatea sa. Portretul acestui avatar se compune în timp, dar pare a se definitiva în Avatar, acolo unde fiara fulgera, confuză ca o nălucă
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
tronul, de fapt, era un rug,/ ca să tot ard spre tine/ când mergi pe orice drum,/ să te-nsoțesc himeric/ cu trupul meu de fum.” (Regina). Este de remarcat simbolistica, semantica având valențe care pândesc după colțul rostuirii, poate și culpabilitatea trădată de o oscilație mergând spre dedublare, până la mai mult sau mult fireasca acceptare a unui ego marcat de siguranță da, însă nu și de suficiența proprie, de aici venind deschiderea spre evoluția umană. Cert este însă că Regina există. Precum
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
cea spirituală a unui om inteligent, dar evoluat spiritual, își spune de fiecare dată cuvântul. Superioritatea inteligenței și a bunului simț câstiga mereu lupta. Putem lua exemplul lui Iisus, care, în totală cunoștință de cauză, chiar știind că va fi trădat și (pe nedrept) pedepsit, tot a acceptat situația, pentru a demonstra în felul acesta că omul are puterea lăsată de Dumnezeu, de a ierta, a înțelege și a accepta chiar și ceea ce pare de neacceptat pentru cei mai mulți. Chiar din proprie
OAMENI ŞI OAMENI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380705_a_382034]
-
umană. Sfințenia însăși ignorată de cei fără sfințenie. Lumina Lumii acaparată de întuneric. Stăpânul poruncilor alungat de cei care nu urmează nici o poruncă. Candela peste luminători ascunsă sub obrocul umbriților. Ascultătorul până la moartea pe cruce ignorat de cei neascultători. Învățătorul trădat de ucenici. Unicul Dumnezeu ucis de idolatri. Cel care nu știe ce-i răzbunarea ucis de răzbunători. Cel care iubește alungat de cei care urăsc. Fiul lui Dumnezeu omorât de om. Dumnezeu - victimă a călăului om. Și exemplele ar putea
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
mai fi acest bâlci dacă nu s-ar întrezări un scop binedefinit al cuiva. Toată această mascaradă cu puzderia de candidați are un singur scop: să tulbure cât mai mult apele, să buimăcească cu totul ... XI. VALERIU DULGHERU - DIN NOU TRĂDAȚI !, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016. „Speranța că americanii vor veni și vor elibera Europa de Est a însuflețit milioane de oameni din Romania și din întreaga regiune ocupată de Armata Roșie. Acest fenomen a fost
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
decât de un mic pretext ca aceea persoană să-ți întoarcă spatele, și să te sfideze cu indiferența ei. Norocul meu este că eu am un prieten special, deosebit și unic care niciodată în toată existența mea nu m-a trădat și știu că nici nu o va face vreodată. Acea persoană nu numai că-mi alină durerile, nu numai că-mi sprijină capul pe umărul Său, dar în multe situații când am fost căzută la pământ, m-a ridicat în
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
cu mine mai departe... călăuzindu-mi pașii spre noi orizonturi de lumină, speranță și iubire. Și stau și mă gândesc de mii și mii de ori, oare de ce mai avem nevoie de așa numiții prieteni care abia așteaptă să ne trădeze și să ne sfideze, când acest prieten special, deosebit și unic, abia așteptă să ne aline fiecăruia durerile, care abia așteaptă să ne ducă pe brațe atunci când suntem căzuți, care abia așteaptă să-i cerem ajutorul.... spunându-i doar atât
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie Și ne-au impus puteri imperiale Să ignorăm credințe ancestrale Nu-s fericit - străinii ne-au distrus Pervers și criminal ca un intrus - Prezentul, veșnicia și trecutul Sunt bulversat, căci ne trădează Mutul Nu-s fericit că am ajuns un sclav La prietenii ce ne-au trădat mârșav Și ne-au furat trecut și bogății Ei renumiți în crime și hoții ... Citește mai mult Nu-s fericitNu-s fericit că am ajuns
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Să ignorăm credințe ancestrale Nu-s fericit - străinii ne-au distrus Pervers și criminal ca un intrus - Prezentul, veșnicia și trecutul Sunt bulversat, căci ne trădează Mutul Nu-s fericit că am ajuns un sclav La prietenii ce ne-au trădat mârșav Și ne-au furat trecut și bogății Ei renumiți în crime și hoții ... Citește mai mult Nu-s fericitNu-s fericit că am ajuns un sclavși dangătul de clopot sună gravLa ce bun să invoc pe dumnezeuCând Țarina respiră
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
atacat călăii lui GavrocheNu-s fericit. Cum suntem colonieNe-au invadat borfașii din pustieși ne-au impus puteri imperialeSă ignorăm credințe ancestraleNu-s fericit - străinii ne-au distrusPervers și criminal ca un intrus -Prezentul, veșnicia și trecutulSunt bulversat, căci ne trădează MutulNu-s fericit că am ajuns un sclavLa prietenii ce ne-au trădat mârșavși ne-au furat trecut și bogățiiEi renumiți în crime și hoții... IX. APĂRĂTORII DE CETATE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pustieși ne-au impus puteri imperialeSă ignorăm credințe ancestraleNu-s fericit - străinii ne-au distrusPervers și criminal ca un intrus -Prezentul, veșnicia și trecutulSunt bulversat, căci ne trădează MutulNu-s fericit că am ajuns un sclavLa prietenii ce ne-au trădat mârșavși ne-au furat trecut și bogățiiEi renumiți în crime și hoții... IX. APĂRĂTORII DE CETATE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. Apărătorii de cetate Cu teorii despre democrație Ne-au fost impuse legi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
mai doiniți de dor printre străini Ați obosit să protejați dreptatea Și nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe grele De-ați tulburat și apele-nghețate Împăunați cu titluri de lichele V-ați trădat ȚARA pentru LIBERTATE! Citește mai mult Ați dat cu pietreAți dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați zguduit infernul din țâțâniAți tulburat și apele din steleși-ați otrăvit izvoare de fântâniVă închinați, o ce nesăbuințăLa venetici și trădători de țarăV
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
port și jurăminte -Zadarnic invocați divinitateaNu mai doiniți de dor printre străiniAți obosit să protejați dreptateași nu mai vreți să vă numiți români! Ați dat cu pietre și cu vorbe greleDe-ați tulburat și apele-nghețateîmpăunați cu titluri de licheleV-ați trădat ȚARA pentru LIBERTATE!... XVII. DE ZIUA COPIILOR, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Copiilor lumii A numărat cineva fulgii de nea Căzuți pe fața ta de mare voinic? Iata văd unul agățat de năsuc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
comandam online un produs și nu trebuie să mai facem nimic? Am ajuns niște viețuitoare dependendente în totalitate de bani, tehnologie și toate felurile de mașinării. Aproape că nu a mai rămas nimic uman în noi decât formă care ne trădează specia regnului animal. O revenire bruscă la natură o vom percepe că pe cea mai mare tragedie din ultimii ani ai omenirii. În încheierea acestui eseu, vreau doar să spun, că omul modern nu mai este capabil să înțeleagă “binele
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
scorul de 2-3... Nici vorbă de așa ceva. Motivul e că urmărisem la televizor cum, în timpul "summet"-ului, personalitățile și, mai ales persoNUlitățile, se opinteau să facă față unui comportament adecvat, să se salute cu o într-adinsă solemnitate, în timp ce mușchii faciali trădau scrâșnitul dinților, să-și zâmbească afectuos dându-și mâna de parcă ar fi întins-o spre fălcile unui crocodil de-al lui Steve Irwin, gata să-i înhațe... -Ai văzut, fratele mieu, ce poate să facă un simplu summet?, mă întreabă
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
pe hartă, și unde "emoția și poezia se strecoară în toată viețuirea." Oricum ar fi, bucureștenii (și poate că nici alții...) n-o să-i reproșeze lui Arghezi niciodată că e, în amintiri, impresii, prea poet. Felul lui de a scrie, trădînd delicatețuri de îndrăgostit, e potrivit cu un oraș care se fărîmă, și-ale cărui prefaceri zadarnic încearcă, în '72, cînd apare cartea, la Minerva, să le vîndă de semne bune. Scotocitor prin cartiere vechi și prin mahalale nelipsite de suculentă cochetărie
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
când a existat un singur prefect). Prefecții nu erau simpli ofițeri, ci persoane cu putere și influență politică. în două rânduri, mai întâi în vremea lui Tiberius, prefectul Seianus, apoi, după moartea lui Nero, prefectul Nymphidius Sabinus - acesta l-a trădat pe ultimul iulio-claudin provocând prăbușirea sa - au încercat chiar să pună mâna pe puterea supremă. în timpul lui Nero a fost descoperită o foarte gravă conjurație împotriva împăratului. Prefectul Faenius Rufus a fost însărcinat cu ancheta. Cohortele pretoriene aveau misiunea de
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
zeii nemuritori că nu au făcut nimic din proprie voință care să pericliteze securitatea cuiva și că nu primiseră vreo răsplată sau vreo demnitate de pe urma nenorocirii unui cetățean; panica și schimbarea în fel și chip a formulei jurământului i-a trădat pe cei care aveau conștiința vinovăției. Senatorii au recunoscut sanctitatea jurămintelor sincere și i-au respins pe sperjuri; respingerea i-a lovit asemenea unei cenzuri". Astfel, o serie de delatori au fost obligați să părăsească senatul. în același timp continuau
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
au intuit un adevăr irefutabil al psihologiei masculine: orice bărbat va muri cu convingerea că femeile au pretenții sociale cărora nu li se poate găsi un corespondent în constituția lor fiziologică. Cu alte cuvinte, femeile vor mult, dar biologia le trădează. Și atunci, în mintea bărbatului, strategia feministelor este una a persuasiunii prin omisiune: ocolesc biologia și o înlocuiesc cu politica studiilor de gen. Cartea Cristinei Ștefan este o lucrare tipică pentru domeniul feminismului modern, și spun asta ocolind simpatia oportunistă
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
aminte, și a pastei de ras cu care-și clăbucea fața când auzi soneria. Apucă un prosop, se șterse de spumă, Îndreptându-se spre ușa de la intrare. Niciodată nu ar fi primit pe cineva Într-o stare ce-ar fi trădat desconsiderația. Își trecu la repezeală pieptănul prin păr Își trase pantalonii peste pijama și Își acoperi bluza cu un halat de casă din mătase, pe care Maria i-l alesese Înainte de a pleca la Herculane. Avea Întotdeauna grijă să-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mai mult de o săptămână. Dorul de casă o aduce Înapoi, lămuri profesorul cu liniștea firească a omului obișnuit cu tipicul celui de lângă sine. - Ați putea recunoaște vreun lucru cu care a plecat? Îl Întrebă milițianul cu o voce ce trăda nerăbdare și profesionalism. - Desigur, chiar eu am ajutat-o să-și Înghesuie toate lucrurile, În valiza neagră pe care abia am reușit s-o Închid. Plutonierul scoase din servieta de piele pe care o ținea pe genunchi, un șirag de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
scoase din exploatarea filonului licențios, atât de bogat în imaginația pacienților și a personalului: "OLIMPIA (după ce a examinat, crâncenă, vreo doi pacienți, întreabă): Unde-i? TANASÂCU (intervenind iute, din teama ca, pe neașteptate, vreunul dintre colegii săi să nu se trădeze, așa cum, de fapt, se întâmplă în fiecare dimineață): BÂRBAZÂMO CEKA? OLIMPIA (pentru o secundă descumpănită): Aââh?... RAFAEL (naiv, senin, debordând de amabilitate. Evident nu face decât să Ťtraducăť replicile afazice, de neînțeles pentru ceilalți, lătrate de Tanasâcu): Zice că ce
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
se joacă insistent cu ideea de portret, de fapt cu aceea de autoportret, și multe dintre lucrările sale ar putea fi asociate, ca intenție și ca finalitate, sculpturii, la o privire mai atentă nu se poate descoperi nimic care să trădeze vreo încercare de a ieși din propriul său univers. Seria de capete, ușor asimilabilă unei galerii de portrete, nu are de fapt nici o legătură cu portretul. în timp ce sculptorul individualizează, palpează psihologii și sondează viața interioară a personajului, Daniela Făiniș construiește
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi el..." (p. 90), "fenomenul este unul care corespunde așteptărilor publicului, hrăpăreț de opere nonficționale" (p. 175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu condiția ca autorul să le sesizeze marja de eroare stilistică și gramaticală. Bogdan Crețu convinge, încă de la debutul editorial, prin bună intuiție, finețe analitică și
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
c-aș fi putut pofti la un strop (un duș?) de avangardă. Nu era de găsit, și-aici chiar mă arăt surprinsă. Urmele lui Tzara (la trei pași de Cabaret Voltaire), singurele, erau într-o revistă care - jos programul! - își trădase cota și dispăruse (vîndută? luată pur și simplu?) din locul unde, sub cheie, ar fi trebuit s-o găsim. Așa că, ce să fac, ca să nu scufund cu totul o rubrică de carte într-una de călătorii, dau un atac la
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]