491 matches
-
prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CERNĂUȚEANU, Viorica, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007. CIORNEI, Aurelian, La izvor de joc și cânt, Editura Mușatinii, Suceava, 2000. COATU, Nicoleta, Structuri magice tradiționale, Editura ALL, Bucirești, 1998. COJOCARU, Nicolae, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oameni frumoși", Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura " Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 1999, pp. 76-82. 59 Ion Aflorei, Crâmpei de fapte și vorbe la Obârșiile Sucevei, Editura Amadoros, Câmpulung Moldovenesc, 2005, p. 95. 60 v. Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 30. 61 Ibidem, p. 33. 62 Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Ed. cit., pp. 686-687. 63 v. Jean Copans, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 39. 68 Informator, Țaran Viorel, sat. Colacu, Comuna Fundu Moldovei, județul Suceava, 70 de ani. 69 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Ed. cit., p. 29. 70 Informator, Țaran Viorel, 70 de ani. 71 Viorica Cernăuțeanu, Op. cit., p. 31. 72 * * *, Lumi fascinante, lumi uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ, traducere Sanda Aronescu, Editura Reader´s Digest, 2007, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și sufletCultura națională", București, 1995, pp. 235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 186 . 83 Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1960-1970. Mihai Beniuc "Steaguri", E. S. P. L. A.,1951; "Poezii", E. S. P. L. A.,1552; "În frunte comuniștii", E. S. P. L. A., 1954; "Mărul de lângă drum", E. S. P. L. A., 1954; "Partidul m-a-nvățat", E. S. P. L. A.,1954; "Trăinicie", E. S. P. L. A.,1955; "Azima", Editura Tineretului, 1956;"Poezii", E. S. P. L. A., 1956; "Inima bătrânului Vezuv"; E. S. P. L. A., 1957; "Călătorii prin constelații", Editura Tineretului, 1957; Cu un ceas mai devreme", E. S. P. L. A., 1959;",Cântecele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
indivizii înșiși, precum și caracterul de masivă obiectivitate" a sistemelor culturale își au originea tocmai în această "legătură dintre componentele lumii exterioare, plăsmuite în funcție de scopul unui astfel de sistem, și activitatea intensă, dar efemeră a indivizilor" (s.n.)101. Cu alte cuvinte, trăinicia sistemelor culturale este întreținută de capacitatea de integrare conștientă a indivizilor în paradigmele acestora. Se poate observa și de aici că trăirile se obiectivează abia prin corelație și expresie, ceea ce trimite încă o dată la relativizarea caracterului transcendental al conceptului de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna mai cu trăinicie și viața casnică mai lungă. Picior Cînd stai la masă, să nu huți* picioarele, că huți pe dracu’. Să nu bagi picioarele pe sub masă, că ți se lungesc. Cînd treci peste piciorul cuiva, acela cade în horă la nunta ta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și esența personajelor Comicul piesei naște din nepotrivirea dintre esența personajelor și aparențele pe care acestea le întrețin. De aceea personajele cele mai satirizate, cele mai comice din piesă sunt Jupân Dumitrache și Rică Venturiano. Jupân Dumitrache este convins de trăinicia principiilor sale, deși acestea sunt trădate de celelalte personaje, desigur, fără ca el să își dea seama. Onoarea de familist, încrederea în Chiriac sunt distruse de soția și de omul lui de încredere care, în actul I, scena IX, ținând-o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
folosința Statului”6. În timpul ministeriatului său, omul politic a urmărit să pună în aplicare programul lansat de Partidul Național Liberal care viza, sub raport cultural, consolidarea țării, care trebuia să se realizeze printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului politic, guvernarea liberală a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
folosința Statului”6. În timpul ministeriatului său, omul politic a urmărit să pună în aplicare programul lansat de Partidul Național Liberal care viza, sub raport cultural, consolidarea țării, care trebuia să se realizeze printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului politic, guvernarea liberală a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
necesitatea înlocuirii vechiului apeduct cu unul mai rezistent, împărtășind opinia inginerului Mihalic de Hodocin împuternicit de Vistierie cu întocmirea devizului lucrărilor de "a să face asamine canaluri cu țăvi de fier vărsat și legate cu plumb, pentru a avea o trăinicie veșnică"12. Costul lor, pentru distanța cuprinsă între Ciric și Golia, era estimat la 138.585 de lei, în afară de munca salahorilor necesari pentru "deschiderea șanțurilor". Guvernul, în numele căruia semna Costache Sturdza, aprobase lucrarea, cu precizarea că pentru salahorii sau munca brută
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cel anterior, executat din oale și care costase peste un milion de lei, fără a avea durabilitatea asigurată, noul apeduct, "proiectat și săvârșit de mine, în toată privirea este mai folositor, nefiind supus la nici o reparație și fiind de vecinică trăinicie, prin care, nu numai că se va îndestula capitala cu apă de băut, ci va avea și o câtime îmbelșugată și pentru primejdia focului"27. Potrivit angajamentelor pe care și le asumase față de aceeași instituție sau autoritate, el raporta totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
orașului, răspunzând astfel așteptărilor sau speranțelor mărturisite ale autorităților, așa cum se reflectă acestea în cuvântul de deschidere a sesiunii Obșteștii Adunări a Moldovei din același an: "Drumurile de apă a<le> capitaliei, care mai înainte nu înfățoșau nici o condiție de trăinicie, au luat o îmbunătățire însămnătoare și făgăduiesc cișmelelor orașului o curgere neîncetată; în locul țevilor de oală, să vor așeza țăvi de fier vărsat, care s-au gătit și care vor sluji de la Podul de Piatră până la Golia"39. Urmând acele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înlocuise vechiul apeduct ce fusese, începând din 1803, "prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli", fără ca orașul să aibă suficientă apă potabilă cu altul nou, care "în orice privire este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică". De altfel, trebuie spus că nu era prima oară când abandona modestia spre a-și etala meritele se pare ignorate, sau insuficient apreciate, de beneficiarii serviciilor sale. Bunăoară, imediat după renegocierea clauzelor contractuale, "prin grea învoială", cu proprietarii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până agiungeau sacalele"45. De prisos a mai sublinia și sporita eficiență, în caz de incendiu, a noilor surse de aprovizionare cu apă pentru un oraș-capitală des încercat cu astfel de evenimente. Nu este mai puțin adevărat faptul că sperata trăinicie sau rezistență în timp a noului sistem de aducțiune și de distribuție a apei în Iași, prin înlocuirea altminteri necesară, dacă nu și imperativă a vechilor conducte din oale, cu altele din fontă, s-a dovedit, mai curând decât s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și evoluția urbei ieșene și anume modernizarea sistemului de alimentare cu apă a capitalei, prin înlocuirea vechilor conducte (din olane) cu altele de metal, concomitent cu sporirea numerică a haznalelor sau havuzurilor existente cu încă zece, asigurând astfel nu doar trăinicia instalației, ci și suplimentarea debitului de apă potabilă pentru locuitorii orașului. Nu uita să adauge acestui reper propria-i osteneală în negocierea și achiziționarea materialelor de la fabrica de fier, misiune care ar fi asigurat guvernului moldav o economie de peste 3
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rupte din lăuntrul dealului". Chiar și mai departe de acolo, la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el că s-ar fi aflat "straturi de piatră de o calita vârtoasă", de mare preț pentru trăinicia șoselelor; este drept că din cauza "vârtoșimii cei mari", prelucrarea stâncilor în vederea obținerii pietrelor cubice era destul de anevoioasă, dar că, prin spor de atenție și de exercițiu, altfel spus, profesionalism, puteau fi obținute formele dorite "pentru o paveluire trainică", superioară aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la Tarcău, solicita ca remunerația lucrătorilor să fie asemănătoare, indiferent de forma finită a materialului destinat pavării: pietre cubice și, respectiv, pietre naturale cu patru fețe. Cele dintâi se ciopleau cu dalta, celelalte se pregăteau doar cu ciocanul, având avantajul trăiniciei sporite comparativ cu materialul adus de la Tarcău și, paradoxal, având un preț de cost mai scăzut. Utilizarea de până atunci a "bolovanilor de Bistrița" în pavarea străzilor dincolo de faptul că devenea "hurducătoare" pentru trăsuri era de natură să genereze dese
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe giumătate previzie, rumperea ei este greunțoasă și, uneori, în felii frunzoase. La topirea sărei, din 100 părți, rămân 3 de lut. Și fiind că amestecarea cu lut este cu uniformitate împărțită, iar vânoasă, apoi din astă împregiurare se naște trăinicia droburilor de sare. Lungimea straturilor de sare până amu lucrate este ca la 3.200 palme, mai rămâind încă o întindere nelucrată ca de 720 palme, iar lățimea acestor straturi este până la 650 palme. Deși straturile de sare se întind
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și se găsește în o formație a petrei năsipoasă carpatice, este acoperită de straturi de humă sau țălină, năsip și mergelșifer bitumen feros, toate de o grosime ca de 11-13 stânjăni. Sarea acestui strat se deosebește prin o vârtoșime și trăinicie estraordinară, fiind că cuprinde pre puțină apă, cristalizația mică, compactă, mai ales fiind că părțile pământoase sînt mai mult himic decât mehanic unite cu sarea. Cum că acest strat de sare are o întindere mare și anume în direcția de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fier de câteva zile s-au închiet și anume de la zidiul din Tătăraș pân la turnul Goliei. Spre a să încredința de deplinătatea acestei lucrări, rog a rostui o comisie cercetătoare, care, cu nepărtinire giudecând, va cunoaște nu numai trăinicia lucrului, ci și ostenelile necruțate și chiar jărtfile ominești ce de la început până acum am întrebuințat spre grăbirea acestor lucrări întârziete de împregiurări neatârnate de a me putere. Luând despre o parte în vedere că apăducul de mai înainte, făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1803 până acum, s-au prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli și totuși capitala nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat un altul, care, în orice privire, este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică. Și, totodată, l-au lucrat cu un zel neobosit și cu rezultate dorite, încât subscrisul să măgulește a crede că prin aceasta ș-au agonisit un merit nu puțin însemnătoriu. Deși în oricare țară civilizată asemenea slujbe importante
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel, pietrele naturale de pave ce s-ar produce din ele ar ave o trăinicie, putem a zice, de 4 ori mai mare decât chiar pietrele cubice de pave de la Tarcău; 3. Fiindcă aceste pietre naturale de pave ar costisi mai puțin decât bolovanii de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-ar plăti
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mod original patrimoniile culturale respective. Expozițiile și mesele rotunde, dar mai ales vizitele desfășurate de artiști în cele două zone originare au dus la spulberarea multor prejudecăți și la stabilirea unor relații profesionale și umane de o rară calitate și trăinicie. Dar Cornelia Petrescu este, în primul rînd, scriitoare. Curios, poate, acest dar și l-a descoperit după instalarea în Franța, cumva sub presiunea dificultăților exilului și a dorului de țară, ca o terapie a dezrădăcinării. Nu e de mirare, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ce are de făcut independent sau cu Întrajutorare. Unde, cât, cum și cu timpul, și de ce, pentru utilizarea cu zgârcenie a timpului, a duratei antrenamentului, pentru a obține maximum de eficacitate. Automatizarea elementelor tehnice se realizează numai prin repetări nenumărate. Trăinicia și durata Învățării este determinată de numărul și calitatea acestora. Același număr de repetări se poate efectua Într-o lună sau În trei, concluzia se impune. Vom face doar câteva sublinieri În cadrul adevărului cunoscut, acela că s-a ajuns la
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]