14,684 matches
-
Tinerețea senectuții, alta îmbătrânirea devreme. Altul este Adevărul adevărat decât cel cuibărit în mintea ta. Altul este Binele care-l faci decât cel pe care-l primești. Altul este Destinul jertfei sfinte decât umila soartă a resemnării. Altul este Sensul trăirii depline decât trecutul gol al existenței. Altul este Zborul înaripat decât saltul cu aripile frânte. Altul este glasul inimii decât gâlceava rațiunii mândre. Altul este Dorul pentru cel Drag, decât cel drag dorului tău. TUTUROR FECIOARELOR, FEMEILOR ȘI MAMELOR, CINSTIRE
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ȘI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ Deși nu este lingvist de profesie, doar un impătimit al Poemului, Luca Cipolla trăiește cu o parte a spiritului său rarisim în și prin Limba Română. Cetățean, prin naștere și trăire, al cetății industriale din Millano, Italia, Luca Cipolla este prezent într-o pleiadă de reviste literare, electronice și clasice, care apar în România sau (și) în diaspora românească. Poet și traducător de poezie din română în italiană, și viceversa, Luca
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prezentarea_de_melania_cuc_i_luca_cipolla_1380918277.html [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
A nu ne teme, Când la secunda Vieții O zi mai adunăm. Ne-om bucura De ea Că mai există Încă, Și viața Ne mai curge Prin simțiri, Ne-om bucura De liniștea Adâncă, Ce timpul Ne-o aduce Prin trăiri. Referință Bibliografică: Secunda... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SECUNDA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Secunda_.html [Corola-blog/BlogPost/361406_a_362735]
-
care n-au ieșit în evidență prin nimic măreț. Am plecat dintr-o țară în care spiritul balcanic amestecat cu cel latin a creat oameni cu temperament dinamic, tumultuos, pasional, vorbind și gesticulând mult, cu o gamă mai largă a trăirilor interioare pe tărâmul cărora se fac schimbări mai rapide, si am ajuns într-o altă țară în care am deschis larg ochii pentru a privi din alt unghi de vedere valori ale altor concepții de viață. Aceste motive de mândrie
UN GÂND PENTRU CANADA ŞI ROMÂNIA DE ANUL NOU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420104975.html [Corola-blog/BlogPost/372837_a_374166]
-
pragul eretic ...pierdut anotimp! Topită e fierea,topită durerea sub ploaia de mituri ce cade mister Olimpul, cetatea ,ce-și plânge puterea căzut-a sub pumnul de fier! Din albe catrene ,uitate de vreme sub simbol de pătimi ,urcăm în trăire în patos de lacrimi,în timpul ce geme căutăm o speranță ,căutăm mântuire! Clipă ce trece cu vântul cel rece demolează trecutul ,demolează începutul cutremur e visul și somnul ce trece o stea căzătoare îngroapă trecutul! Simbol de mistere ,iubirile mele
TRECUT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1494963079.html [Corola-blog/BlogPost/378774_a_380103]
-
Întruparea lui Dumnezeu ca o mistică a îndumnezeirii Omului. El și-a însumat plenar timpul, spațiul și cauzalitatea Neamului dacoromân traversând înțelegerea istorică printr-o suferință profundă demnă de jertfa Adevărului, intuind profetic viziunea evanghelică a Românului și misiunea asumării trăirii sale harico-hristice, circumscrise filosofiei mărturisitoare a Duhului Sfânt. Ca realitate vie a responsabilității sale misionare s-a oglindit în darul luminii albe a Logosului, logodindu-se Adevărului, Suferinței, Credinței, Jertfei și Mărturisirii, căpătându-și primatul în ordinea spirituală a Neamului
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
de Sextil Pușcariu. După apariția celor trei volume de poezie mistică: Insula Albă, Osana Luminii și Poemele Iubirii, poeta consacrată a intrat în monahism la Mănăstirea Vladimirești, Comuna Tudor Vladimirescu-Tecuci, sub numele de Teodosia, în 1948. După 8 ani de trăire și slujire creștin-ortodoxă a fost arestată de regimul diabolic impus cu forța, ateo-comunist în 1956, când teroarea roșie le-a dezmembrat comunitatea monahală: o parte dintre monahii au fost arestate, iar cea mai mare parte a fost exclusă din monahism
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Teodosia s-au întors la mănăstirea lor, Vladimirești, au refăcut-o din nou reluând activitatea comuniunii. La 8 August 1990, maica-poetă urcă la Osana Luminii. Poeta-monahie Maica Teodosia a fost și este o taină a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți de seamă, un acatist peste care se așterne mărgăritare de trăire mistică. Crea ușor ca o adiere de vânt, îmi povestea o altă mare mărturisitoare mistică, Aspazia Oțel Petrescu, care o rugase să-i înlesnească o întâlnire cu Titanul misticii, Marele Duhovnic Arsenie Boca, înainte de a fi arestată. Toate gândurile ei
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
o altă mare mărturisitoare mistică, Aspazia Oțel Petrescu, care o rugase să-i înlesnească o întâlnire cu Titanul misticii, Marele Duhovnic Arsenie Boca, înainte de a fi arestată. Toate gândurile ei sunt colinde care transcend ca un fulg de păpădie anotimpurile trăirii și suspinul după Fecioara Maria-Maica Domnului nostru. Nazaret „Icoana asta-a frumuseții tale,/ I-a adăugat doar un fior de jale,/ același joc de tainică iubire,/ Te mistuie-n tăcere, peste fire./ Cum stai în calea razelor slăvită,/ Făptura Ta
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
nostru biruitor mistic-martir, pentru: credința și dragostea de Neam, de țară și de Dumnezeu! Mihail Eminescu a fost și este o sumă a valorilor spirituale ale Neamului dacoromân. El este taina lăuntrică a Omului așezată pe pieptul veșniciei Neamului. Doina trăirii sale este asumarea destinului Neamului primordial pelasgo-dacoromân în comuniune cu Hristosul Daciei Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
slova de foc a logosului dumnezeiesc, care a întrupat în constelații Rugul Aprins. Și-a făcut din poezie consoartă sihastră, iar din schimnicie, logodnă mistică a poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat Fecioarei Maria, care i-a pecetluit slova de foc a evlaviei, cu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
a zugrăvit-o. Din ele izbucnesc efluvii de bucurie. O bucurie apropiată de ingenuitatea copilăriei, în care fiecare a visat la soarele său crescător. Căci pictorița este un om care iubește viața, exprimându-se în această formă de descătușare a trăirilor din vălătucul unor norme care, eventual, i-ar putea constrânge înțelesurile. Subiectul fiecărui tablou este reprezentat, în felul lui, de tot ceea ce, zi de zi, ne înconjoară. Oameni; Natură; Flori; Edificii - esență de mândrie; Portrete - prinos de admirație și recunoștință
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_pastelate_constanta_a_lucia_patrascu_1393332045.html [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
Aceștia sunt parametri pe care îi las spre analiză specialiștilor în domeniu...Voi spune doar că partea picturală a compoziției se împletește armonios cu acea parte poetică a autoarei, care ne cheamă în fiecare tablou, pentru că pictorița și-a desenat trăirile sufletului său și le-a lăsat să vorbească privitorilor. Expresia tablourilor ne cheamă în lumea sa, în interioritatea sa sufletească, s-o aflăm și să o cunoaștem. Despre culoare? În aceste tablouri culorile alternează una cu cealaltă, uneori îndrăzneț, conducând
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_pastelate_constanta_a_lucia_patrascu_1393332045.html [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
înclină în fața pânzei albe, care-i nemurește visele: „Încă o pasăre - / Se oprește în grădina mea, / Lângă celelalte păsări tăcute - / Ca-n uleiurile mele nepictate” (Peisaj, pag. 10). Autoarea este mulțumită de bucuria de a avea cui să-i împărtășească trăirile sale. Poate fi un interlocutor cu care vorbește personal sau altul căruia îi trimite scrisori. Grădinii în care „Doar zăpada sclipitoare / e un covor fără sfârșit” (Scrisoare grădinii, pag.10 ); iernii privilegiate, căreia „Ploaia, spală toamna părăsită / Așternându-i iernii
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_pastelate_constanta_a_lucia_patrascu_1393332045.html [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
mult / de-o îmbrățișare: / sărutul meu - / de toamnă șlefuit.” (A mai trecut o zi, pag.45 ), încercând să eternizeze propriul său timp între locul nașterii sale „ceasul cu cuc și-o casă veche” (Tablou cu amintiri, pag. 9) și locul trăirilor sale „În parcul vechi, cu ceasul cunoscut /.../ Era popasul nostru sfânt / De întâlniri tăcute.” (Orașul cu amintiri, pag 7). Cu multă dragoste închină sonate. Timpului „Dacă pasăre aș fi / Căreia i s-ar fi dat / Destinul de a fi pictor
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_pastelate_constanta_a_lucia_patrascu_1393332045.html [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
coama teșită a unei stări”, a explicat Aura Popa. Se lasă pradă pasiunii de a scrie, valsând în vers și destăinuindu-se cu înflăcărare. Vădește un profund devotament pentru poezie. Chemarea sa în universul magic al versului o eliberează de trăiri și gânduri pe care ni le împărtășește cu fiecare cuvânt, asta fiindcă simte nevoia de a împărți lumina care învelește cuvântul: „Nu mai sunt eu cand scriu! Și nu iau seama/ De-ncercuiesc zăpezi sau mori de vânt./ Atâta știu
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
mi impletesc lumina dintre maluri/ De la vărsare până la izvor”. (Vâltori) Cât despre arta de a scrie, Aura Popa mărturisește ce se ascunde în spatele acestei măiestrii și cum dă o formă potrivită cuvântului pentru a-și expune lumea interioară. Să “încastrezi trăirea în cuvânt” este una din cele mai dificile misiuni: „Pare ușor? Nu e! N-a fost vreodată/ Să rafinezi pustiuri, să ștergi vânt/ Pe cerul prea scrobit din niciodată/ Și să-ncastrezi trăirea în cuvânt”. (Să scrii) Aura Popa creează
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
a-și expune lumea interioară. Să “încastrezi trăirea în cuvânt” este una din cele mai dificile misiuni: „Pare ușor? Nu e! N-a fost vreodată/ Să rafinezi pustiuri, să ștergi vânt/ Pe cerul prea scrobit din niciodată/ Și să-ncastrezi trăirea în cuvânt”. (Să scrii) Aura Popa creează un joc inedit în care conferă sensuri nebănuite cuvântului și formelor cuvântului. Astfel, cuvântul încearcă să se dezlănțuie în anotimpul verii, iar iubirea scrie cu durere și temeri o prefață. Chiar verbele pot
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
văl de mister și teamă, uneori de neîmplinire. Însetată și dornică de gustul sublim al iubirii, aceasta își scaldă sufletul în veșnicia sentimentului care o domină. “Cu siguranță, tema predilectă a gândurilor mele este iubirea, în toate ipostazele ei, cu trăirile interioare specifice, dar am abordat și alte teme cum ar fi natura, cunoașterea, inexorabila trecere a timpului”. Poemul său intitulat “Iubire” este un imn închinat iubirii neîmplinite, iubire care mistuie simțurile sale “pe-un țărm învolburat”. Fără puterea iubirii, poeta
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
zbate între două stări care o guvernează: „Chiar ai trezit fără să știi în mine/ Cu-n zâmbet hergheliile de gând/ Ce rătăcesc și-acum prin zări străine,/ Cu vântu-n coarne, viu și galopând.// Un amalgam de stări și de trăire,/ Tu ai trezit acest dulce blestem/ Ca-n orice viață să îți fiu iubire/ Să te alung mereu și să te chem...”// (Tu...) Temeri și confuzie se împletesc în versurile sale închegând taine pentru care poeta caută cu ardoare un
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde “vreascuri de suflet”pentru a-și etala trăirile, cel care aprinde focul în “vatra stăruinței”. Există o profunzime fără de margini în aceste imagini, în care poeta surprinde menirea celui care dă viață versurilor: „Cel ce porneste vântul cu-o scanteie/ Și doar cu-o provocare face troc,/ Cel
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
iubiri care decurg din ea, Pluralul de iubire, un sentiment ce doare, Trăiește-n ochii celui născut spre a trăda, Rămâne dragostea-n pluralitatea ei profundă, Această curățenie în adâncul ei moral, Care chiar și atunci când este muribundă, E unica trăire fără de plural. Silvana Andrada Tcacenco-01.07.2016 Referință Bibliografică: PLURALUL DE IUBIRE / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvana Andrada : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PLURALUL DE IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1474927275.html [Corola-blog/BlogPost/366287_a_367616]
-
am de stejar nepieritor I mn pentru eroi și-n cer veghetori A rc peste vremi, înnoitor. S alvă Coziană, răsunet de stâncă L auri peste truda, Prețuire adâncă O ameni dăruiți, fapte, împliniri V ast univers de visări și trăiri E figie din Doina română L ocuri și oameni heraldic străbune O magii Vouă, bravi făurari, R au de Iubire cât Oltul și voi, nepieritori! PORUNCI INSCRIPȚIONATE PE PRUNCI Căzând uneori sub copite păgâne Și vremuri barbare ale rotii dințate
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473756433.html [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
pășit în momentul în care cerul dădea un ultim sărut mării, unindu-se apoi cu ea în îmbrățișarea unui amurg al speranțelor și-al viselor frumoase... "; drumul "într-o armonizare perfectă a sufletelor de-abia încărcate de binele și frumusețea trăirilor" sale, cu natura "râzând de-atâta verde", șoseaua "ce șerpuia a nesfârșire", munți cu înălțimi "impresionante” sau "variabile", valea "unde bătrânii cedri tronau ca niște împărați printre pini și alți arbori", câmpia "ce se deschidea în fața noastră ca un evantai
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]