699 matches
-
într-un alt "joc secund", se ajunge la "necuvânt", la esență, captând transparență și muzică (se curăță de contingent), iar la o privire atentă, se pare că el, cuvântul, spune altceva decât pare să spună. Ion Gheorghe imaginează o mitologie tracă ("Cavalerul trac'') creatoare de atmosferă sacră la modul păgân. Al. Piru descoperă la Ion Gheorghe frumoase versuri psalmodice în stilul arhaic al lui Dosoftei 5. Poezia acestei perioade, deși lirică prin excelență, își uneori sensibilitatea pe osatura baladei 6, realizând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alt "joc secund", se ajunge la "necuvânt", la esență, captând transparență și muzică (se curăță de contingent), iar la o privire atentă, se pare că el, cuvântul, spune altceva decât pare să spună. Ion Gheorghe imaginează o mitologie tracă ("Cavalerul trac'') creatoare de atmosferă sacră la modul păgân. Al. Piru descoperă la Ion Gheorghe frumoase versuri psalmodice în stilul arhaic al lui Dosoftei 5. Poezia acestei perioade, deși lirică prin excelență, își uneori sensibilitatea pe osatura baladei 6, realizând false balade
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
al lui Purice și al altor viteji, cu faptele lor eroice "adormite în urice". Astfel, tot ce a fost măreț și nobil a avut rezonanțe în timp, sub forma unor experiențe într-o tradiție de umanitate și umanism. Împreună cu "Cavalerul trac", "Zoosophia" împinge istoria și vechimea poporului român în timpuri imemoriale, lăsându-ne o nouă "Istorie hieroglifică". Dumitru M. Ion, în volumul "Vânătorile", simbol al pândei permanente, reactualizează sentimentul morții, al nașterii, al nunții, pentru că în orice om "există o fiară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Tineretului 1960; "Țara rândunelelor", versuri pentru copii, Editura Tineretului, 1963; "Cariatida", Editura Tineretului, 1964; "Nopți cu lună pe oceanul Atlantic. Scrisorile esențiale", E. P. L., 1966; "Cariatida"(retrospectivă), Editura Tineretului,1967, "Zoosophia", Editura Tineretului, 1967; "Vine iarba", E. P. L., 1968; "Cavalerul trac", Editura Tineretului,1969; Mai mult ca plânsul", Albatros, 1970; "Poeme", "Colecția cele mai frumoase poezii", Albatros, 1972; "Avatara", Eminescu, 1972; "Megalitice", Editura Cartea Românească, 1972; "Cultul Zburătorului" (Opiniile poetului despre lumea miturilor autohtone), Eminescu, 1974. Poezia lui Ion Gheorghe, în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un bolovan de minereu/ cutremurată se cuprinde de veghe/ cracii cărnoși ai rădăcinilor ei de animal marin/ umblă prin pământ, înoată și sapă/ Câtă vreme carnea albă ca floarea de crin/ se îndestulează lacom de apă." Sub semnul zodiacului "Cavalerul Trac", apărut în anul 1969, încearcă recrearea unei mitologii autohtone cu implicări în istorie, deschizând drum Zoosophiei și icoanelor pe sticlă. Volumul are structura unei saga germanice, al cărei erou este Manimazos, urmărit de la naștere până la moarte, în peregrinările spiritului, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în permanență în inima lui pământul Traciei. Curând va risipi pământul, plătind cu el vămile sale omenești. Rămâne clară ideea bărbăției și a curajului celui atras de mirajul depărtărilor, în care este căutat un tâlc ascuns al lumii. În "Cavalerul trac", e urmărită călătoria spiritului; Manimazos este cel dintâi care a spus că sufletul omului, după ce își parcurge destinul în cer, se reîncarnează într-un animal și o plantă. Ideea o vor lua de-a lungul existenței, învățați ca Orfeus și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
observa, Manimazoș a trebuit să se purifice în momentul în care din zeu a devenit om, pentru ca spiritul să poată să se întrupeze mai departe, în lungul drum al experiențelor fundamentale, relatate de poet, într-un ritual solemn, biblic. "Cavalerul Trac" deschide drumul "de la fondul imemorial al spiritualității populare" (Ion Pop) la crearea unei mitologii autohtone, din care nu lipsesc vagi indicații din istoria Traciei. Apariția "Zoosophiei" (1967) a generat multe discuții, provocate de fructificarea deosebită a limbajului, de invenția teribilă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de Nichita Stănescu, care-și propusese și el să creeze o nouă lume într-o nouă limbă. Ultimul poem din volum, intitulat " Judecata de apoi", cheamă opera la judecată, citând Zoosophia, păzită de bătrânețe și boală, "Cariatida", "Vine iarba", "Cavalerul Trac", venit să aducă lumina marii amiezi. Ion Gheorghe explică într-un grai simplificat icoanele pe sticlă, într-un stil narativ încadrat într-un decor naiv atingând viziunea. Scenele icoanelor sunt compuse cu fantezie, localizarea se face după metoda iconografică specifică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de la anul 2000 înainte de Christos până la apropierea anului 2000 după Christos. Este vorba de un popor care prin strămoșii săi își are rădăcini de patru ori milenare: aceasta e mândria și aceasta este puterea noastră. Unde a fost vechiul păstor trac, pe locul acela s-a așezat romanul; unde a fost cetatea romanului s-a așezat cetatea de mai târziu a domului nostru; unde sunt orașele noastre, au fost odinioară centrele civilizațiilor anterioare, reprezentate de acei oameni ai căror urmași suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și cea de origine maghiară Bruszturòsza. Cu forma actuală, apare la 1830. A avut biserică din 1856 și școală primară, din 1865. Et.: ap. brusture ( lappa ), pentru care DEX indică etimologie necunoscută + suf. feminin -oasă. Cercetările lui I.I. Russu ( Limba traco dacilor ) duc la concluzia că brusture are o etimologie daco-getă, aparținând substratului autohton al limbii române. BUDĂIUL TRECĂTOARE, izvor din Gura Văii, pe lângă care trecea drumul care ducea la Bacău, peste Culmea Petricica. Et.: ap. budăi, cu sensul « jgheab din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic românesc, compus fie din elemente de origine traco - dacă și îndeosebi, latină, fie din formații pe teren românesc, prin derivare cu sufixe. Sufixele cele mai folosite sunt: -ești și -eni (pentru nume de localități), colectivele -et, -iș, -ărie și diminutivele -et, -el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mea ziua" (dragoste). O altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice. Eul liric nu își refuză niciodată voluptatea rememorării și a recompunerii unor figuri hieratice (mama, tatăl, bunicul, mamaia, Cavalerul Trac), înțelese ca noduri iconice ale unei pânze menite a păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin ochii tatălui meu mort/ realitatea ce se ascunde dincolo. Acest gen de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cioburi melodioase/ Prin ceața târgului de sentimente/ Bocitoarele din umbra Pământului/ Ieșeau din izvoare să întunece lumea/ Caii fugeau speriați pe acoperișul cerului/ Ca tunetul fără sfârșit/ Pe marea întindere a uitării/ Trecea umbra fără trup a căpcăunului fosforic/ Cavalerul trac împărțea fețe pătrate/ Cămășilor în frac solemn". Cu siguranță, Alexandru Mălin Tacu este unul dintre poeții ieșeni care trebuie (re)citiți, dincolo de emoția firească pe care a produs-o Fuga lui timpurie și suspectă prin umbre. Referințe critice (selectiv): Gellu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stârni curiozitatea și dorință: "En deux jours, elle vendit ce qu'elle puț sortir, des bibelots, des bijoux, et elle dispărut avec une dizaine de mille francs, sans dire un moț à la concierge; un plongeon, une fugue, pas une trace" [Zola, Nana, p.237]. 40 Existența familiei Balbi este învăluita în mister și ritmata de apariții și dispariții enigmatice: "La vérité était qu'il se produisait parfois des trous brusques dans leur luxe; alors elles disparaissaient tout d'un coup
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nu e descifrată. Odată cu statul s-a statornicit și obiceiul creării mormintelor princiare, preluate mai târziu și de alte pături și categorii sociale. Societatea s-a structurat cu noi valori în relațiile dintre "vii", "morți" și "virtualii urmași moștenitori". Prințul trac, Columna și Tropaeum Traiani de la Adamclisi, imaginile de pe falere permit să le reconstituim portretele fizice și psihosociale. Chipuri robuste cu față masivă, nas scurt și drept, cu înălțimi mijlocii. Femeile bine clădite nășteau copiii neasistate și îi spălau în apele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cea a capului lui Orfeu prezentat pe suprafața alcătuită de corzile lirei, se înrudesc simbolic în aceeași arie a imaginarului decadent. Elocvente din acest punct de vedere sunt cele două tablouri ale lui Gustave Moreau conținând aceeași imagine emblematică, Fecioară tracă cu capul lui Orfeu (1865) și Salome în grădină (1878), tablouri care par pictate în oglindă ca variațiuni pe aceeași temă. Asocierea actului crud al lui damnatio capitis cu feminitatea este clar subliniată în ambele tablouri, fecioarele crude contemplând obiectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
I e.n., consemnează faptul că la traci, În timpul ospețelor „se aruncă În focurile În jurul cărora se șade, semințe, al căror miros provoacă comesenilor o veselie amestecată cu beția”. Două secole mai târziu, un alt geograf latin, Solinus, relatează un obicei trac aproape identic. Majoritatea comentatorilor consideră că planta despre care este vorba e cânepa, varietatea Cannabis indică, care ar fi putut fi procurată, ea neaparținând acestei zone, sau ar fi putut fi aclimatizată. Acest obicei al fumigațiilor cu cânepă este atestat
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
indică, care ar fi putut fi procurată, ea neaparținând acestei zone, sau ar fi putut fi aclimatizată. Acest obicei al fumigațiilor cu cânepă este atestat la sciții de pe Nistru și Nipru, considerați a fi geto-sciți și este asemănător cu ritualul trac. Herodot relatează despre faptul că bărbații sciți practicau fumigații cu semințe de cânepă În cadrul unui ceremonial de purificare: „sămânța aruncată scoate fum parfumat și se face abur (... Amețiți de dogoarea aburului, sciții se apucă să urle.” O altă sursă este
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Îngrijească, iar dacă acestui Întreg nu-i merge bine, nu poate să-i meargă bine nici părții. Așadar, zicea tracul meu, de la suflet pornesc cele rele și cele bune pentru corp ca și pentru omul Întreg”, Îi spune un doctor trac lui Socrate. Reputația medicilor daco-geți care „stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor” și cunoștințele lor ezoterice sunt reale și s-au menținut timp de secole. Inițiații lui Zamolxis sunt urmași ai liderilor lor atât ca zei, cât și ca
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
zeiței romane. Sensul de zână se acordă vrăjitoarelor, existând chiar un derivat al acestui cuvânt - „zănatec”, Însemnând bezmetic sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit denumirea locală a unei zeițe autohtone traco getice. În orice caz, la români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
al preoților călători, dedicat cultului fertilității zeiței Demeter. Dansul lor era pregătit dinainte, consemnat prin jurăminte stricte, și condus de o căpetenie pentru a se desfășura În curțile caselor oamenilor Înstăriți. Cele mai plauzibile teorii sunt cele care afirmă originea tracă a Călușarilor. Prima se referă la originea pyrrhică a Călușarilor care ar fi moștenit particularitățile dansului războinic trac stabilit În noianul vremurilor de către Cabiri sau Dioscuri. Pentru acest dans, jucătorii Îmbrăcau veșminte femeiești, Își schimbau vocile și acționau deghizați. Teoretic
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
lună. Întâmplător, pe atunci locuiam într-un apartament de modă veche, confortabil, spațios, cu 5 camere, la o distanță de 5 minute de mers pe jos de campus; chiria era de 45 $ pe lună. Nu aveam nicio teamă să predau. Trac, da; dar teamă, nu. Trac, în sensul în care a fi agitat și ușor nervos e ceva ce mi-a stat în fire întotdeauna timp de 6 minute pentru fiecare nouă clasă: 5 minute înainte și un minut după ce începea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
într-un apartament de modă veche, confortabil, spațios, cu 5 camere, la o distanță de 5 minute de mers pe jos de campus; chiria era de 45 $ pe lună. Nu aveam nicio teamă să predau. Trac, da; dar teamă, nu. Trac, în sensul în care a fi agitat și ușor nervos e ceva ce mi-a stat în fire întotdeauna timp de 6 minute pentru fiecare nouă clasă: 5 minute înainte și un minut după ce începea prima întâlnire. Același lucru este
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
anticipa concluzia, trebuie să remarcăm că, citind această scrisoare, avem impresia că Ovidiu este pregătit să-i întoarcă spatele lui Augustus și amenințătorului edictum, încă în vigoare, pentru a se pune sub protecția lui Cotys. Au fost mai mulți regi traci care au purtat acest nume: Cotys al III-lea, rege al odrizilor, era aliatul lui Pompeius în războaiele civile (era deci de orientare pompeiană); Cotys al IV-lea, era strănepot al celui de-al treilea. Poate acesta din urmă este
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
războaiele civile (era deci de orientare pompeiană); Cotys al IV-lea, era strănepot al celui de-al treilea. Poate acesta din urmă este destinatarul ovidian. Care au fost sentimentele sale față de Augustus, nu știm. Oricum este vorba de un rege trac, care face parte, așadar, din acea serie de conducători ai neliniștitei regiuni care mult s-au împotrivit și mai aveau să se împotrivească romanilor. Nu intenționăm să ne referim la istoria raporturilor dintre Tracia și Roma până în acel moment politic
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]