1,201 matches
-
datată pe la jumătatea mileniului I î.C. este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seamă. O ramură a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social și economic al acestor locuri și aceștia sunt dacii. Ei pun bazele unei așezări puternice - "Apoulon" - ce se va impune mai târziu. În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Moldovei și în Basarabia (între Prut și Nistru) până în sudul Galiției (Polonia). Ei au locuit în zona Carpaților nordici și au rămas independenți până la sfârșitul secolului ÎI d.Ch., ca și alte triburi geto-dacice. i aparțin mării grupe tracice și sunt traci în aceeași măsură ca si geto-dacii. Numele tribului este important din punct de vedere lingvistic și istoric, putându-se face comparație cu marea familie indo-europeană. Atestați de Ptolemeu printre cele 15 triburi dace, costobocii au apărut distinct în istorie după
Costoboci () [Corola-website/Science/299920_a_301249]
-
prelungire de tip „pinten-barat” până la malul drept Crișului Repede. Din acest loc se putea controla întreaga zonă, deoarece comerțul cu sare și piese de bronz se făcea cu ajutorul plutelor pe Criș de către populația tracă a secolelor XIV-X î.d.Hr. Tracii făceau și ei parte din popoarele indo-europene care s-au așezat, cu precădere,pe teritoriile Europei de Est. Din neamul tracilor se trăgeau triburile dacilor și ale geților, așa cum afirmă istoricii din antichitate. De la această cetate hallstattiană, adică din prima
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
și piese de bronz se făcea cu ajutorul plutelor pe Criș de către populația tracă a secolelor XIV-X î.d.Hr. Tracii făceau și ei parte din popoarele indo-europene care s-au așezat, cu precădere,pe teritoriile Europei de Est. Din neamul tracilor se trăgeau triburile dacilor și ale geților, așa cum afirmă istoricii din antichitate. De la această cetate hallstattiană, adică din prima vârstă a epocii fierului, la nici 100 de metri în linie dreaptă se află peștera Lesiana (Ungurului), pe malul stâng al
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
trace de la sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului, iar identitatea stilistică a pieselor de bronz din aceste depozite cu cele descoperite în alte localități de pe teritoriul României dar și din centrul și sud-estul Europei ilustrează unitatea de cultură a tracilor de pe un vast areal geografic . În alte părți ale lumii tocmai se termina înfloritoarea civilizație myceniană una din cele mai însemnate din epoca bronzului reprezentată în insula Creta prin palatul de la Knossos și alte orașe antice din sudul Greciei de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
profundă reformă socială și religioasă a poporului geto-dac, celebră în lumea antică. A impus sobrietatea și cumpătarea, a cerut poporului "ascultarea de porunci" ca efect al educației prin dreptate, geții fiind recunoscuți, după Herodot, ca fiind "cei mai drepți" dintre traci. Iordanes despre Deceneu: „Împărtășindu-le cunoștințe de fizică i-a făcut să trăiască în mod natural respectând legile lor pe care ei le au în formă scrisă până astăzi și le numesc belagines.” De fapt, legile belagines sunt legile "goților
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
România, Moldova, Ucraina, Serbia și Ungaria. Aproximativ o sută de mii de aromâni trăiesc în România, unde sunt considerați români. Cea mai mare parte dintre ei locuiește în Dobrogea. Conform mărturiei lui Cassius Dio (Istoria romană, LI, 22,6) printre Traci, pe ambele maluri ale Dunării, se aflau Geții, numiți și Daci. Pe malul drept trăiau Moesii, cunoscuți și sub numele de Mysi, printre care trăiau și Tribalii, situați în zona Plevnei. Toate aceste popoare au fost romanizate timpuriu, începând cu
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
trăiau și Tribalii, situați în zona Plevnei. Toate aceste popoare au fost romanizate timpuriu, începând cu secolul I, și au stat neîntrerupt sub stăpânirea romană până în secolul al VI-lea. Istoricul Konstantin Jireček notează puternica și durabila lor romanizare, în timp ce Tracii situați la sudul munților Haemus (azi Balcani) au fost elenizați (vezi: Linia Jireček). Majoritatea istoricilor socotesc că romanizarea popoarelor tracice de pe ambele maluri ale Dunării a dat naștere Traco-Romanilor vorbind limba traco-romană sau protoromână. Ulterior, în secolele IV-VI, odată cu
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
însuși origine parțial aromână, nu pare să fie preocupat de soarta limbei aromâne, deși domnia sa este un militant fervent pentru drepturile etnice ale minorității grecești din Albania. Poziția oficială a majorității societăților culturale aromâne este de a se considera ca "Traci romanizați" de limbă și cultură aromână, dar membri, în Grecia, ai "comunității naționale elenice" ('Ελληνικη Εθνικη Κοινονια), iar în România, ai poporului Român. O minoritate adoptă poziția oficială a guvernului grec (și se socotesc, în România, ca minoritate națională, deși
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
cabaretul Montmartrois de la chanteuse. În acea zi, și după câteva melodii, Patachou este cucerita. Încurajat, Brassens îi oferă melodiile lui. Ea nu refuză, si chiar îl invită să cânte în cabaretul ei, cât mai curând posibil. În următoarea zi, în ciuda tracului sau, Georges Brassens cântă efectiv pe scena de la restaurantul-cabaret Patachou. Pentru a îl susține, Pierre Nicolas, basistul orchestrei cântăreței, îl acompaniază în mod spontan. Când Patachou vorbește despre descoperirea să, acesta nu reușește să stârnească curiozitatea managerului teatrului Trois Baudets
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
cel de-al treilea fiu al lui Amyntas, Filip al II-lea, care s-a încoronat rege al unui regat care a dominat întreaga Grecie. În timpul lui Filip al II-lea, (359-336 î.Hr.), Macedonia s-a extins în teritoriile paionianilor, tracilor și illirilor. Printre alte cuceriri, el a anexat și regiunile Pelagonia și Paionia sudică (care corespund cu regiunile din Republica Macedonia: Monastir/Bitola și respectiv Gevgelija). Macedonia a devenit mult mai apropiată politic de orașele-stat ale Greciei Antice. În schimb
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
doar o invenție a poetului grec. Aliații troieni sunt de asemenea listați în a doua carte a epopeii. Forțele lor sunt compuse din troieni propriu-ziși (locuitorii cetății Troia) conduși de prințul Hector, dardanieni conduși de Enea, zeleieni, adrasteieni, percotieni, pelasgieni, traci, lăncieri ciconieni, arcași paionieni, halizonieni, misieni, frigieni, lidieni, miletieni, lycieni conduși Sarpedon și carieni. Nu este menționat nimic despre limba troiană; despre carieni se spune că au o limbă barbară, iar despre ceilalți aliați ai troienilor, că vorbesc multiple limbi
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
care păzeau Poarta lui Charisios. Detașamentul de avangardă al Paleologului a pătruns în oraș, în urma lui a intrat în Constantinopol întreaga oștire a rebelilor și a început jaful general. Cronicarul Ioan Zonaras își amintea:Aceasta era o mulțime amestecată de traci, macedoneni, romei, barbari. Ei se purtau ce cei de un neam cu dânșii mai rău decât dușmanii si s-a ajuns până la vărsare de sânge. Ei le pângăreau pe fecioarele care se consacraseră pe sine lui Dumnezeu și le siluiau
Nicefor al III-lea Botaneiates () [Corola-website/Science/315264_a_316593]
-
fost Timesios din Clazomene. Exilat în 656 î.Hr. din patria sa, el a luat drumul mărilor și a întemeiat o nouă așezare pe coasta meridională a Traciei. La începutul secolului al VI-lea, această primă colonie a fost distrusă de către traci și abandonată de primii săi locuitori. A fost reconstruită în 545 î.Hr. de către noi colonizatori ionieni proveniți, de această dată, din orașul Teos de pe coasta Lydiei (Asia Mică). Printre ei s-a aflat și poetul liric Anacreon, refugiat împreună cu majoritatea
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
locuiau triburi ilirice și tracice. În secolul al II-lea î.Hr., românii cuceresc regiunea, iar în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Între secolele V-VII, aici sosesc triburi slave, care îi vor „slaviza” pe autohtoni (iliri, daci, traci, celți, coloniști români) și se vor amestecă cu aceștia, ducând la etnogeneza formării poporului sârb. Rădăcinile statului se întind până în secolul al VII-lea și se suprapun istoriei Dinastiei Vlastimirović. Un regat sârb, cu capitala la Duklja, a luat ființă
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
și la Marea Adriatică. Prima fază a fost consumată în 679, când hanul Asparuch trece Dunărea și se instalează în Moesia și Scythia Minor. Dobrogea a rămas sub dominație bulgară până în 971. În acest răstimp, populații slave s-au așezat printre Tracii latinizați sau elenizați din regiune. Mai târziu, când puterea bulgară a început să scadă, Dobrogea a retrecut în stăpânirea bizantină în 971, iar Bulgaria a fost în cele din urmă integral cucerită de bizantini în 1014. În jurul anului 845, în
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
aflată undeva în regiunea Clujului, fie în zona Gilăului de astăzi (care a păstrat numele lui Gelou), fie la Cluj sau Cluj-Mănăștur. Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Conform cronicii lui Anonymus, pacea dintre români și maghiari s-a încheiat la Esculeu (astăzi Așchileu, la nord de Cluj-Napoca). Identificarea cetății de la Dăbâca cu reședința lui Gelou nu are date suficiente. Cetăți cum
Gelou () [Corola-website/Science/299104_a_300433]
-
noilor realități. Ulimele două secole au marcat o schimbare uriașă În vocabularul limbii române mai ales, dar și În sintaxă și morfologie. Limba veche rumânească mai poate fi recuperată din scrierile vechi și aici includ și tăblițele de la Sinaia, inscripțiile tracilor care nu pot fi Înțelese În greacă sau latină și mai ales din limba vie care se mai păstrează Încă În comunitățile izolate din România, dar și din zonele Învecinate: Timoc, Maramureșul ucrainian, Bucovina, Basarabia, sau la aromânii din Pind
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
vieții zilnice a românilor. Sistemul român dădea semne de epuizare, iar perioadă de glorie impusă de "Pax Română" inițiată de Augustus era de domeniul trecutului. Toți împărații români erau de origine senatoriala până în timpul domniei împăratului Alexandru Sever. De la Maximin Tracul, în fruntea imperiului, generalii se proclamau sau erau impuși de armată că împărați, fără că puterile acestora să fie conferite oficial de către Senat. Imperiul era tot mai amenințat la hotare, astfel, împărații își petreceau timpul în fruntea armatei, departe de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
lui Nechita. Drama unui copil neînțeles de semeni - nici de colegi/profesori, la școală; nici de părinți, acasă - sfârșind în deznădejdea evadării. 8. Spovedania Annei Morand. Drama unei femei petrecute aievea, salvată de credința în Dumnezeu. 9. Templul lui Ahile Tracul. Plonjări în lumi și mituri străvechi, în care o insulă cu nume de șarpe sporește misterul. 10. Un oraș pe Lună. De fapt, un oraș pe pământ, abandonat de oameni și unelte, arătând așa cum am crede noi că este pe
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]
-
(în limba greacă: "Ορφεύς" = s) a fost un muzician, poet și profet din mitologia greacă, fiul regelui trac Oeagrus și al muzei Calliope. După Pindar, tată îi era zeul Helios-Apollo, care i-a dăruit lira, instrument creat de ingeniosul Hermes. Cântăreț desăvârșit, personajul a devenit cu timpul arhetipul artistului. Legendele despre Orfeu fac referire la abilitatea sa de
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
arta cântului provenea în accepția vechilor greci din Tracia. Arrian pomenește în istoria dedicată patriei sale, "Bithynica" din secolul al II-lea î.Hr., o nimfă numită Tracia, cunoscătoare a plantelor tămăduitoare și născocitoare de melodii. Numele acesteia îl poartă ținuturile tracilor, cunoscute înainte sub denumirea de Pèrke (fragmentul 13 din "Bithynica"). Rădăcina indogermanică „per-/pir/per(k)” semnifică „stânca”, „piscul” sau "piatra", ceea ce denotă cultul tracic al unei divinități a munților, identificată de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-a
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
pe pietrele funerare romane. Toponimul Pirin/Perin al munților din sud-vestul Bulgariei este derivat din numele acestui zeu, care devine sub influența elenă Sabazios. Acest zeu al luminii zămislește apoi cu Zeița Mamă pe sacerdotul cultului său, identificat cu regele trac Rhesus, cu Orfeu și cu Zamolxis, acesta din urmă fiind numit și „Orfeul nordic”. Mitul este interpretat ca dovadă a existenței a unei religii arhaice în Grecia, poate de origine tracă, caracterizată de mistere și de credința în nemurirea sufletului
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
drumului militar roman al lui Traian. Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBAL REX - DRAGAN FECIT” ("Regele Decebal - făcută de Drăgan"). Iosif Constantin Drăgan a scris numeroase cărți despre istoria dacilor și a tracilor ("Noi, tracii"; "Imperiul Romano-Trac", "Mileniul imperial al Daciei"), intenționând să construiască în orașul Cluj și o copie în mărime naturală a Coloanei lui Traian, proiect care nu s-a mai concretizat. Tezele sale sunt asociate cu protocronismul și extrem de controversate
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]
-
roman al lui Traian. Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBAL REX - DRAGAN FECIT” ("Regele Decebal - făcută de Drăgan"). Iosif Constantin Drăgan a scris numeroase cărți despre istoria dacilor și a tracilor ("Noi, tracii"; "Imperiul Romano-Trac", "Mileniul imperial al Daciei"), intenționând să construiască în orașul Cluj și o copie în mărime naturală a Coloanei lui Traian, proiect care nu s-a mai concretizat. Tezele sale sunt asociate cu protocronismul și extrem de controversate în rândul
Chipul lui Decebal () [Corola-website/Science/303667_a_304996]