402 matches
-
spațiului tracic. Se distinge pe de o parte slava, limbă cu bază traco-latină, la care bază s-a adăugat de timpuriu o puternică influență culturală greco-latină. Trebuie avut în vedere faptul că din opoziția care s-a creat între spațiul tracic, aflat în evoluție etnolingvistică, și civilizația grecolatină a rezultat, ca primă formulă de replică la cultura antică, limba Pe de altă parte, limbile albaneză și română, simplificând neutrul și eludând constituirea formelor cazuale sugerate de latină și susținute de materialul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și circumstanțial, valori exprimate morfologic sau sintactic. Impuse de realitatea materială în procesul aprofundării și detalierii cunoașterii, valorile gramaticale ale substantivului și-au găsit exprimarea formală în mod treptat și neuniform în spațiul lingvistic euro-afroasiatic. La intersectarea lor în spațiul tracic, limbile tracă și latină se aflau pe trepte diferite de gramaticalizare a substantivului. În timp ce traca exprima valorile gramaticale în manieră sintactică, prin cuvinte pronominale și prin adverbe circumstanțiale, latina adăuga acestor mijloace un sistem de morfeme terminale, prin care substantivul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în manieră sintactică, prin cuvinte pronominale și prin adverbe circumstanțiale, latina adăuga acestor mijloace un sistem de morfeme terminale, prin care substantivul căpătase paradigmă cazuală, și un sistem de prepoziții care detalia valorile cazurilor acuzativ și ablativ. Dintre limbile spațiului tracic, slava este aceea care a dezvoltat, pe baza materialului propriu, un sistem complex de terminații pentru marcarea sensurilor de subiect obiect, de posesie și apartenență, de obiect indirect, de direcție și de loc, de asociere și instrument, de ablativ și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în întrepătrundere cu romanitatea orientală: limba albaneză, limbile slave, limbile baltice, maghiara sunt expresii individualizate ale mediului comun în care s-a constituit limba română. Cea de a doua treaptă a cunoașterii este dată de unitatea devenirii fenomenului lingvistic: substratul tracic înfige rădăcinile limbii române în unitatea preindoeuropeană, silabică și aglutinantă, a spațiului euro-afro-asiatic, iar latina aduce în limba română indoeuropenizarea vechiului substrat comun, astfel că această limbă este romanică (alături de italiană, franceză, spaniolă etc.), este indoeuropeană (alături de limbile indo iraniene
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și metalurgia aramei, din care se confecționau obiecte de mici dimensiuni (ace, obiecte de podoabă, dar și obiecte masive (topoare de tip Vidra sau cele cu brațe în cruce. Epoca bronzului (cca. 2000-1150 î.Hr. care reprezintă etapa timpurie a civilizației tracice, este bine documentată de cercetările întreprinse în circa 50 de așezări și necropole, dintre care menționăm Mândrișca Valea Seacă, Răcăciuni, Răcătău, Luizi Călugăra, Itești, Săucești etc. Dintre piesele cele mai importante amintim tezaurul de obiecte de podoabă din aur descoperit
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
La Chișinău Guvernul comunist reactualizează șovinismul tradițional și reportajele de la fața locului citează fapte uluitoare. Manualele de „Istoria Republicii Moldova din cele mai vechi timpuri până În prezent” susțin ideea unei limbi moldovenești și a unui popor moldovean. Se susține că triburile tracice nu au fost romanizate, iar strămoșii moldovenilor au avut o puternică influență din partea coloniștilor slavi. ” Neamul moldovean s-a format În sec XII - XIV și este diferit de cel românesc. Sub raport etnic teritoriul era locuit de moldoveni, ruși, ucrainieni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
umanist imaginea cetățeanului sovietic. Numeroase sunt „luările de atitudine” împotriva autorilor interbelici, unele aparținând lui Miron Radu Paraschivescu (Un impostor: d. Tudor Arghezi), sau Aurel Baranga (Ionel Teodoreanu sau Viața romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți ai literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare: Gala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
este descris în culori sumbre; o astfel de descriere este firească pentru un om ce nu-i înțelege esența, precum omul acelor vremuri. O încercare de a sparge această ceață o constituie Misterele Orfice, de fapt o altoire a concepțiilor tracice, personificate de tracul Orfeu. [103] arată în acest sens că cel ce se iniția în aceste Mistere afla că sufletul omului este constrâns să treacă dintr’un corp în altul, fără sfârșit, fiind exceptate doar acelea inițiate prin Mistere. Platon
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
vorba de părăsirea unei stări date (să spunem, F) prin acțiune, cu inerenta “tulburare a apelor” (E), “decantarea/separarea” (H), pentru a se atinge o nouă stare, corespunzătoare celei de plecare (F), dar superioară evolutiv (O). La noi, în spațiul tracic, cultele fertilității, tipice eneoliticului, telurice, corespund epocii Taurului; cultul zeilor de tip Gebeleizis ori Ares (recunoscut de însăși mitologia greacă ca având de fapt o proveniență tracică, “ținând partea” troienilor, popor tracic. </footnote> ), impulsive, coincid cu epoca Berbecului, iar cultul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
corespunzătoare celei de plecare (F), dar superioară evolutiv (O). La noi, în spațiul tracic, cultele fertilității, tipice eneoliticului, telurice, corespund epocii Taurului; cultul zeilor de tip Gebeleizis ori Ares (recunoscut de însăși mitologia greacă ca având de fapt o proveniență tracică, “ținând partea” troienilor, popor tracic. </footnote> ), impulsive, coincid cu epoca Berbecului, iar cultul lui Zamolxis - adus la apogeu în epoca dacică clasică, cea care a cunoscut și cucerirea romană, dar continuat și după aceea -, fără discuție superior ca spiritualitate, corespunde
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dar superioară evolutiv (O). La noi, în spațiul tracic, cultele fertilității, tipice eneoliticului, telurice, corespund epocii Taurului; cultul zeilor de tip Gebeleizis ori Ares (recunoscut de însăși mitologia greacă ca având de fapt o proveniență tracică, “ținând partea” troienilor, popor tracic. </footnote> ), impulsive, coincid cu epoca Berbecului, iar cultul lui Zamolxis - adus la apogeu în epoca dacică clasică, cea care a cunoscut și cucerirea romană, dar continuat și după aceea -, fără discuție superior ca spiritualitate, corespunde epocii Peștilor. Această secțiune s
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
rezultat formarea popoarelor și limbilor indo-europene. În urma unui Îndelungat proces de diferențiere, din această populație răspândită pe o arie geografică vastă din S-E Europei, au luat naștere popoarele atestate de izvoarele antice: grecii, ilirii, tracii. În sânul numerosului neam tracic procesul de diferențiere a continuat dând naștere: tracilor propriu-ziși daco-geților Tracii sunt cei care creează la noi Înfloritoarea civilizație a epocii bronzului ( 1800800 Î. Hr). Creatorii și purtătorii culturilor arheologice ale epocii fierului (1200 Î. Hr.-106 d. Hr.), sunt
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
regăsim pe geți opunându-se trecerii În Dobrogea a scitului Ateas. Victoria lui Filip al II lea asupra acestuia aduce Dobrogea sub stăpânire macedoneană. 3.În 335 Î. Hr. Alexandru Macedon Întreprinde o expediție de o zi Împotriva unui trib tracic sud dunărean care Îi refuza autoritatea. 4. La sfârșitul sec. al IV lea Î. Hr. În Câmpia Munteană exista o puternică uniune de triburi condusă de Dromichaites. 5. O inscripție grecească menționează o căpetenie getă din Dobrogea, Zalmodegicos care pe la mijlocul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
păstori nomazi inexistența izvoarelor istorice anterioare sec. XIII, care să-i ateste pe români la nord de Dunăre. A.D.Xenopol 1884, În lucrarea Teoria lui Roesler. Studiu asupra stăruinței românilor În Dacia Traiană, contestă teoria lui R. Roesler. Idei: elementul tracic reprezintă baza etnică a poporului român, suprapunerea elementului roman, daco-romanii s-au retras În munți din calea migratorilor, continuarea procesului de romanizare după retragerea romană, prin creștinism și menținerea legăturilor cu Imperiul Roman la sud de Dunăre, există numeroase dovezi
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a comparat latinitatea orientală cu o insulă mereu roasă pe margini de slavi și de alte etnii. De ce a nimerit românitatea într-un veritabil "triunghi imperial al Bermudelor", "în calea tuturor răutăților", după spusa cronicarului? Fiindcă, într-un fel, moștenirea tracică a fost mai puternică decât cea romană 11. Herodot a subliniat principala meteahnă a tracilor: dezbinarea. El profetiza că nu vor fi niciodată puternici, fiindcă nu sunt uniți. Pe acest fond arhe-mioritic s-au născut și structurile statale românești, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
vreo contradicție între statutul de sfînt creștin și cel de „fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi preluat de la slavi! Întîlnim deci și discursul amatoristic care, fără nici o bază filologica, amestecă forme grecești, latinești, românești, din diferite epoci: „O altă ipoteză este că
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
de a fi român etnic" (p. 6). Din acest unghi privite lucrurile specificul național al literaturii române este un sistem de cercuri concentrice în nucleul căruia se găsesc scriitorii de etnie pură, urmînd apoi, rînd pe rînd, toate celelalte laturi: tracică, meridională, mitteleuropeană etc. Spre deosebire de istoria literară, geografia literară presupune un demers sincronic, pe orizontală, ceea ce face ca scriitorii care o populează să fie mult mai numeroși decît fericiții intrați în marile sinteze de istorie literară. În Imediata noastră apropiere, autorul
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
dincolo de perioada stalinistă, este drept ceva mai relaxat, dar structural același și se simte și azi. După epoca stalinistă temele istorice s-au modificat: originea noastră slavă a fost abandonată, în schimb treptat s-a încercat impunerea teoriei originii noastre tracice. Și, pentru a nu renunța complet la tradiția romanității s-a inventat teoria că romanii erau ei înșiși traci, iar limba latină un dialect tracic. Odată lansată teoria chiar și în publicații ale PCR, ceea ce-i dădea legitimitate politică, ea
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
noastră slavă a fost abandonată, în schimb treptat s-a încercat impunerea teoriei originii noastre tracice. Și, pentru a nu renunța complet la tradiția romanității s-a inventat teoria că romanii erau ei înșiși traci, iar limba latină un dialect tracic. Odată lansată teoria chiar și în publicații ale PCR, ceea ce-i dădea legitimitate politică, ea a fost preluată pe scară din ce în ce mai largă găsindu-și ca instrument predilect de propagandă revista de tristă amintire Săptămâna. Paralel, s-a lansat o nouă
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
și finalitatea prelucrării motivului îi despart. Asta nu descurajează dialogul între literaturi care, întoarse la origini, își descoperă legături consubstanțiale. Alte resturi ale aceluiași mit au înflorit în literaturile vest-europene, cu nuanțe foarte apropiate de paradigma antică născută în spațiul tracic, cum se poate citi în literatura lui Nerval, Rilke, iar la noi în Strigoii lui Eminescu, fără vreo legătură imediată cu balada Lenore, a lui Bürger. Urmele orfismului în creștinism se regăsesc în resurecția lui Isus. Cum interpretează Mircea Eliade
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
conștiința călăuzitor-moderatoare reperează OS într-un mod deprivativ<footnote Claustrarea în întuneric, odată cu totala izolare de orice fel de stimuli, ținea odinioară de practica misteriilor unor religii antice, aparținând cultului unor zeități și/sau personalități modelatoare, precum cele de sorginte tracică, ca Zalmoxis și Dionysos, ori greacă - Eumolpos (misteriile de la Eleusis), Pitagora și alții. Adepții aleși spre inițiere practicau ritual diferite tipuri de descensus ad inferos (katabasis) concretizate în moduri de deprivare senzorială, de somn și de alimentație (prin post). Ca
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
în "Gândirea", în octombrie 1935 (deci în același an), eseul Frumosul românesc, unde relevă amprenta unui "stil al pământului ca un sigiliu al creației" de oriunde, stil răsfrânt diferențiat - după cum arată autorul - în Divina comedie, Antigona sau Miorița. Un fond tracic se perpetuează în panteismul poeziei noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia eminesciană a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
autor necunoscut a lansat pe internet o variantă modicată a Luceafărului în care se caracterizează situația din România de astăzi. Iată versurile actualizate ale Luceafărului: A fost odată ca-n povești, A fost, de-ar mai fi iară, Din neamuri tracice, regești, O prea frumoasă țară. Și era una pe pământ Și mândră-n toate cele, Cum e icoana unui sfânt Și Luna între stele. Mă doare-n suflet când privesc La tot ce se întâmplă, Și în mormânt mă răsucesc
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
stînjenei Purtînd lumina serii peste ei, Răsare sarcofagul sur ca zarea. Doar greierii vrăjesc tăcerea vie- Păgîne mîni cu trudă l-au purces, Cu vremea ei, ce-n pulbere s-a șters, O barcă grea de veșnicii să-nvie.” (Sarcofag tracic). Opera lui Pillat se prezintă extrem de unitară. Trăsătura ei fundamentală pare a fi discreția, o discreție ce ține în fr`u pornirile contradictorii și impulsurile anarhice. Piesele de mare valoare ale lui Pillat s-au format prin reduceri succesive, nu
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Germania își va prezenta lucrarea „Manifestul supraviețuirii“, o acuzare a poziției sistemului mondial actual față de creatorul de bunuri spirituale, iar partea denumită „Dodecalogul european“ se dorește a fi un atac la adresa slăbiciunilor și neputinței Europei față de globalism. D. BAISKI Cimitir tracic timpuriu Descoperit la Jupani În această săptămână s-a încheiat campania arheologică 2004 de la Jupani (sat timișean aparținând de comuna Traian Vuia), șantier organizat de Muzeul de istorie și arheologie din Lugoj și condus de prof. dr. Florin Drașovean. După cum
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]