385 matches
-
putea lua în cestiunea Dunării. Cestiunea aceasta e tema zilnică a discuțiunilor ziarelor din București. "Romînul" mai cu seamă espune cu o mare putere logică drepturile României. {EminescuOpXII 372} După ce arată că, nici în protocoalele Tractatului de la Berlin, nici în Tractatul încheiat între puteri nu se face cea mai mică mențiune de-o Comisie Mixtă sau de preponderanța vreunui stat asupra Dunării, "Romînul" declară că, din contra, rezultă din dezbaterile Congresului, precum și din Tractatul de la Berlin însuși în chipul cel mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în protocoalele Tractatului de la Berlin, nici în Tractatul încheiat între puteri nu se face cea mai mică mențiune de-o Comisie Mixtă sau de preponderanța vreunui stat asupra Dunării, "Romînul" declară că, din contra, rezultă din dezbaterile Congresului, precum și din Tractatul de la Berlin însuși în chipul cel mai absolut și mai categoric, că executarea reglementelor de liberă navigațiune și de poliție fluvială pe Dunăre, în partea râului dintre Porțile de fier și Galați, e lăsată cu totul în sarcina statelor țărmurene
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
crede de cuviință a spune ceva pozitiv în cestiuni a căror rezolvare nu atârnă de d-sa. Vorbe ca "relațiunile întreținute de monarhie cu puterile străine sunt escelente" sau "datoria guvernului e de a grăbi rezolvarea cestiunii Dunării în sensul Tractatului de la Berlin" sunt cu totul formale și nu pot ascunde nici un cuprins pozitiv. O putere mare, semnatară a Tractatului de Berlin, n-o să declare prin gura d-lui de Kallay că vrea să calce Tractatul de la Berlin sau să-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
relațiunile întreținute de monarhie cu puterile străine sunt escelente" sau "datoria guvernului e de a grăbi rezolvarea cestiunii Dunării în sensul Tractatului de la Berlin" sunt cu totul formale și nu pot ascunde nici un cuprins pozitiv. O putere mare, semnatară a Tractatului de Berlin, n-o să declare prin gura d-lui de Kallay că vrea să calce Tractatul de la Berlin sau să-l ocolească. Daca în adevăr e vorba de Tractat astfel cum [î]l pricep toți, cestiunea e rezolvată gata și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rezolvarea cestiunii Dunării în sensul Tractatului de la Berlin" sunt cu totul formale și nu pot ascunde nici un cuprins pozitiv. O putere mare, semnatară a Tractatului de Berlin, n-o să declare prin gura d-lui de Kallay că vrea să calce Tractatul de la Berlin sau să-l ocolească. Daca în adevăr e vorba de Tractat astfel cum [î]l pricep toți, cestiunea e rezolvată gata și nu mai e de datoria nici unui guvern de-a grăbi rezolvarea. Ni se pare deci că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Le Renseignement parisien", ziar ce pare a sta în oarecari relațiuni cu guvernul nostru, e, precum se va vedea mai la vale, informat că guvernele s-au învoit a institui Comisia Mixtă, care nu numai că nu e prevăzută în Tractatul de la Berlin, ci a fost înlăturată chiar din discuție de către Congresul de la Berlin. Ziarul francez spune următoarele: Preocupațiunile noastre dinlăuntru nu trebue să ne oprească de-a avea ochiul deschis asupra celor ce se întîmplă afară; pentru că din afară, mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
SCRIE... "] "Journal des debats" scrie următoarele în privirea cestiunii Dunării: Declarațiunile făcute de d. de Kallay asupra cestiunii Dunării au mișcat adânc opiniunea publică din România. D. de Kallay a zis în adevăr că cestiunea va fi rezolvată în conformitate cu spiritul Tractatului de la Berlin și prin aceasta chiar a lăsat câmp deschis interpretațiunilor celor mai diverse și mai contrazicătoare. Românii pretind, nu fără oarecare aparență de cuvânt, că, politica austriacă n-are altă ființă decât de-a izola de Europa micile state
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ființă decât de-a izola de Europa micile state vecine și de-a le atrage de bunăvoie ori cu sila în orbita austriacă, astfel încît ele să fie reduse aproape la starea de state vasale; toate aceste, firește, sub vălul Tractatului de la Berlin. Dar de-o fi Serbia, dar Bulgaria, dar România, scopul este același, oricât de deosebite ar fi procederile. Serbia a încercat a se împotrivi; dar în curând s-a încredințat că puterile ei nu-i permit să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cale aspirațiilor unui popor, și-au adus aminte că e vorba de-a asigura României acum ori niciodată interesele economice. Calea ce aveau s-o urmeze oamenii de stat din București era însemnată de mai înainte și, țînîndu-se de litera Tractatului de la Berlin, ei cer ca Comisia Europeană a Dunării "să elaboreze reglementul cu care e însărcinat, rezervând, bine-înțelegîndu-se, cabotajul pentru țărmureni, iar executarea reglementului să fie în seama fiecărui stat țărmurean, pe toată întinderea teritoriului său". Austria a prezintat din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ocupă astăzi între vecinii ei; ne amintește serviciile amicale făcute guvernului român de diplomația noastră - dacă a avut dreptate să le facă nu cercetăm astăzi - servicii menite a-i ajuta României să treacă peste greutățile cestiunii izraelite și a îndeplinirii Tractatului de la Berlin, pe care România nu-l prea lua așa de ad literam cum [î]l ia azi; ne aducem aminte de promptitudinea cu care Austro-Ungaria - înaintea tuturor puterilor celorlalte - a recunoscut întîi și 'ntîi neatârnarea principatului și mai târziu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Românii sunt împiedecați, prin deșerte prejudiții, de-a o vedea aceasta și mai bine 'și fac rău lor înșile decât să recunoască Austriei partea ce i se cuvine la regularea raporturilor pe Dunărea de Jos. Împrejurarea că România poate invoca Tractatul de la Berlin și poate zice pururea că în acel act nu stă nimic despre o Comisie Mixtă avem a o mulțumi ușurinței geniale, ca să nu zicem destrăbălării, cu care s-a stilizat art. 55. Oamenii de stat adunați la Berlin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
căpetenie, ori le-au tratat ca pe lucruri secundare. Astfel s-au întîmplat ca cei trei reprezentanți ai Austriei să neglijeze a da articolului 55 o formulare clară, care să asigure interesele statului lor; astfel a fost cu putință ca Tractatul de la Berlin să serve ca armă în contra Austriei, deși elaborarea reglementelor de navigație pentru cursul dintre Porțile de Fier și Galați răspunde pe deplin stipulațiunilor lui. Daca mesajul cere ca pe malul român poliția fluvială să fie exercitată de autorități
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar cuveni șovinismului consumat de atâtea luni în presa română întreagă și dacă vom examina rezistența României fără patimă, numai în valoarea ei obiectivă și în motivarea ei admisibilă. Starea de fapt a cestiunii dunărene e următoarea: Articolul 55 al Tractatului de la Berlin zice din cuvânt în cuvânt că, "Reglementele asupra navigațiunii, supravegherii și poliției fluviale de la Porțile de Fier pân-la Galați cată să se elaboreze de cătră o Comisie Europeană, în care sunt a se atrage și delegați ai statelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și, peste câtva timp, vedem apropiindu-se momentul în care România singură va avea să poarte cheltuielile șoviniștior ei și ale agitației străine. Austro-Ungaria se ține, ca oricare stat, de libertatea Dunării de Jos, asigurată prin Congresul de la Viena, prin Tractatul de la Paris și prin cel de la Berlin. Pe baza acestor tractate orice aranjament, orice reglementare a navigațiunii Dunării e pur și simplu cu neputință fără consentimentul Austriei. Daca România nu vrea să știe nimic nici de Comisia Mixtă, nici de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi pricepute altfel decum le-a zis. Putem spune numai că nu primește nici o soluțiune care ar avea aerul de-a angaja țara pentru sau în contra unei puteri vecine și că numai o punere la cale care ar garanta, analog Tractatului de la Paris, neutralitatea teritoriului român merită sacrificii în favorul unui organ care să reprezinte interesele colectivității puterilor europene pe Dunăre. Ședința de ieri a fost una din cele mai însemnate ale Adunării prin nivelul ridicat al discuțiunii și prin importanța
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mele cu puterile străine continuă a fi amicale. Cestiunea sulevată în privința frontierii dintre Turcia și Muntenegru s-a rezolvat. Acum puterile au început negocieri cu scop de-a determina linia de frontieră între Turcia și Grecia. Câteva clauze importante din Tractatul de Berlin cari au rămas neîmplinite continuă a fi obiectul atențiunii mele celei mai serioase. O revoltă în Transvaal întîmplată de curând mi-a impus datoria de-a lua măsuri pentru prompta restabilire a autorității mele și-a făcut să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și Soliman ÎI, carii constitue a loru autonomie, regulîndu raporturile loru cu Sublima Porta, si pe care mai multe Hati-serifuri, si mai cu sema acela din anul 1834 le au consfințitu conformu asemenea și cu articolile 22 și 23 ale tractatului încheiată la Paris, la 30 Martie 1856, Principatele voru urma a se bucura sub chezășuirea colectivă a Puteriloru contractante, de privilegiurile și imunitățile de care sînt în posesie. Prin urmare Principatele se voru administra în libertate și afară de ori-ce amestecu
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
Suzerana va combină cu Principatele măsurile de apărare a pamentului loru, în cadu de atacu din afara; și va putea provoca prin înțelegere cu Curțile garanțe măsurile trebuincioase, pentru restatornicirea ordinului, la întîmplare de a de compromite. Că și în trecutu, tractatele internaționale care se voru încheia de Curtea Suzerana cu Puterile străine, voru fi aplicabile Principateloru în totu ceia ce nu va atinge ale loru imunități. Articolul 9 În cadu de calcare a imunităților Principateloru, Hospodarii voru innainta unu recursu către
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
Franța. Va intra în vigoare în aceleași condițiuni că și zisul Tratat. Făcut la Paris, în dublu exemplar, la zece Iunie 1926. (L. S.) Semnat: Constantin Diamandy (L. S.) Semnat: Aristide Briand PROTOCOL În momentul de a proceda la semnarea Tractatului încheiat cu data de azi, cu Guvernul Republicii Franceze, Plenipotențiarul Maiestății Sale Regelui României declară, în numele Guvernului Său, ca România, a cărei singură grijă este de a urmări dezvoltarea să internă în pace, statu-quo și respectul Tratatelor, confirmă declarațiunile făcute
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Capitolul 1 Dispozițiuni generale § 1. - Dobândirea naționalității române Articolul 1 Naționalitatea română fiind recunoscută de plin drept și fără nici o formalitate, persoanelor prevăzute prin tractatele de pace și prin anexele lor, prezentul regulament stabilește modul cum se constată existența condițiunilor cerute pentru dobândirea de plin drept a acestei naționalități precum și pentru pierderea naționalității române prin efectul dispozițiunilor acelor tractate și anexe. Lucrările se vor face
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
cerute pentru dobândirea de plin drept a acestei naționalități precum și pentru pierderea naționalității române prin efectul dispozițiunilor acelor tractate și anexe. Lucrările se vor face pe baza prescripțiunilor din tractate și a legiuirilor existente în momentul punerii în vigoare a tractatelor. Pe baza acestor lucrări se vor forma liste pe comune de persoanele cari au obținut naționalitatea română pe baza tractatelor de pace. Articolul 2 Sînt considerați că supuși români de plin drept și fără nici o formalitate, în sensul dispozițiilor tractatelor
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
anexe. Lucrările se vor face pe baza prescripțiunilor din tractate și a legiuirilor existente în momentul punerii în vigoare a tractatelor. Pe baza acestor lucrări se vor forma liste pe comune de persoanele cari au obținut naționalitatea română pe baza tractatelor de pace. Articolul 2 Sînt considerați că supuși români de plin drept și fără nici o formalitate, în sensul dispozițiilor tractatelor în vigoare: a) Persoanele care aveau indigenatul (apartinenta) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crișana, Satmar și Maramureș precum și
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
tractatelor. Pe baza acestor lucrări se vor forma liste pe comune de persoanele cari au obținut naționalitatea română pe baza tractatelor de pace. Articolul 2 Sînt considerați că supuși români de plin drept și fără nici o formalitate, în sensul dispozițiilor tractatelor în vigoare: a) Persoanele care aveau indigenatul (apartinenta) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crișana, Satmar și Maramureș precum și din Bucovina la data intrării în vigoare a tractatelor. ... Prin indigenat se înțelege aparținerea la o comună, dobandita în conformitate cu legile
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
români de plin drept și fără nici o formalitate, în sensul dispozițiilor tractatelor în vigoare: a) Persoanele care aveau indigenatul (apartinenta) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crișana, Satmar și Maramureș precum și din Bucovina la data intrării în vigoare a tractatelor. ... Prin indigenat se înțelege aparținerea la o comună, dobandita în conformitate cu legile ungare sau austriace. b) Persoanele de naționalitate austriacă, ungară sau rusă, cari, desi nedomiciliate la data punerii în vigoare a tractatelor pe teritorii azi române, însă sînt născute pe
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
din Bucovina la data intrării în vigoare a tractatelor. ... Prin indigenat se înțelege aparținerea la o comună, dobandita în conformitate cu legile ungare sau austriace. b) Persoanele de naționalitate austriacă, ungară sau rusă, cari, desi nedomiciliate la data punerii în vigoare a tractatelor pe teritorii azi române, însă sînt născute pe acele teritorii din părinți domiciliați acolo. ... Prin domiciliul părinților se înțelege pentru Bucovina sau Transilvania, Banat, Crișana, Satmar și Maramureș indigenatul comunal, definit în alineatul a, iar pentru Basarabia domiciliul administrativ definit
REGULAMENT din 1 noiembrie 1923 pentru aplicarea dispoziţiunilor tratatelor de pace şi anexelor lor cu privire la constatarea drepturilor de a dobândi naţionalitatea română şi a pierderii acestei naţionalitati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]