39,443 matches
-
de sărbătoare. Când vine vorba de starul oricărei ediții, adică berea, am aflat că pe lângă etichetele românești vom putea degusta și o grămadă de beri speciale importate din străinătate, cum ar fi din Cehia sau Noua Zeelandă. Merg perfect cu mâncarea tradițională delicioasă care va fi gătită și servită de vendori locali precum Bistro Viena sau Lunch Box. O să ne distrăm pe cinste! 9-11 septembrie Platoul Sălii Sporturilor facebook.com/septemberfestcluj 2016
Septemberfest by http://www.zilesinopti.ro/articole/13502/septemberfest [Corola-blog/BlogPost/100086_a_101378]
-
încurajează învățarea și unde putem crește și avansa fiecare pe drumul său și, împreună, ca ecosistem care determină evoluția educației în România. Am văzut, în timpul taberei, că sunt organizații care intervin în sistem, în școli, iar altele acționează în afara sistemului tradițional și creează alternative. La Restart, conștientizăm faptul că toate aceste initiative sunt necesare a învăța unii de la ceilalți și pentru a progresa. Nu există o rețetă, un singur răspuns corect și, mai ales, nu este vorba despre faptul că unii
Peste 130 de participanți au meșterit la educația viitorului în tabăra RestartEdu by http://uzp.org.ro/peste-130-de-participanti-au-mesterit-la-educatia-viitorului-in-tabara-restartedu/ [Corola-blog/BlogPost/93748_a_95040]
-
în acest Tezaur numai pepite. Le-a dăruit României. O dată cu timpul său, cu energia, cu dragostea, cu talentul, cu sănătatea ei. Cu toate fibrele ființei, cu toate celulele viului. A pus pe primul loc dragostea pentru folclor, pe zestrea culturală tradițională a românilor. Chiar și înaintea propriei vieți. Chiar și înaintea familiei, știind că fără jertfe, nici o construcție nu ajunge la vârf, ci se năruie. O asemenea emulație artistică, generată de emisiunea cea mai îndrăgită a românilor, încă de la prima emisie
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gloria_in_aeternum_marioara_cezarina_adamescu_1391341038.html [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
Măștile au aplicat păr natural din blană de oaie și de capră. Bența Codrin din Fălticeni, profesor de istorie, a moștenit arta cioplitului în lemn din familie. La Festivalul de la Ciocănești expune obiecte cioplite în lemn: linguri, furculițe și mobilier tradițional. Obiectele lucrate de Bența Codrin sunt nu numai utilitare, ci și pline de semnificații, ușor de descifrat de un client avizat. Furculițele și lingurile au sculptate pe coadă diverse motive: soarele, cocoșul, pupăza, dragobetele (două pupeze îndrăgostite). Arta încondeierii ouălor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
mai multe localități, fiecare având stilul ei de lucru. Negură Marioara din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de rață, găină, gâscă, prepeliță, struț, în culori cerate, negru și nuanțe de maro sau în combinații de roșu cu maro, negru cu roșu. Tradițională este culoarea albă și se lucrează pe rând cu fiecare culoare numai pe ceară fierbinte. Un alt model este realizat cu ceară neagră pe fond alb. După aceea se combină culorile. Oul de struț se încondeiază pe fond de culoare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
muzică folk „Crenguța de aur” din Șarului Dornei a fost înființat acum patru ani cu elevi de clasa a treia, ajungând în prezent la un efectiv de 16 soliști vocali și 5 chitariști. Are un repertoriu bogat alcătuit din colinde tradiționale culese din zona Șarul Dornei, colinde mai deosebite cântate de foștii deținuți politici pe versuri de Radu Gyr, colinde preluate din repertoriul lui Tudor Gheorghe și cântece de munte, printre care o baladă: „1. Rău mă dor ochii mă dor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Din pădure brațe ajung/Din pădure cântece se aud//2. Într-o vară tăcuta noapte/ S-a răstit/ Un copil c-un lup în urmă/ Au fugit.// Refren” Membrii ansamblului poartă costume din pânză albă de in, cusute cu motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
motive tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și interiorul cu nuanțe de alb, crem, maro, catrință țesută în stative, din fir obținut din păr de oaie, tors foarte fin, pe fond negru cu modele tradiționale geometrice, diferite de la un costum la altul, cu fir galben, portocaliu, negru, bundița din pielicele de oaie, cu blăniță de dihor, cu modele geometrice cusute iarhăr (pe pielea albă de oaie prelucrată se desenează modelul, conturul se coase cu mătase
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
bentițe în culorile curcubeului, cămașă cusută cu ornamente florale, chiptari (ilic), fustă cu motive ucrainiene la bază (spitnețea), oblig (șorț), pantofi de dans, preferabil de culoare roșie, panglici care atârnă de la coroniță până la talie. Băieții sunt îmbrăcați în cămașă cusută tradițional sau brodată (sorocica), brâu (poias), șalvari de culoare roșie, galbenă, albă sau verde, cizme roșii. Membrii ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind „hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ansambului poartă cu ei pe scenă steagul ucrainean. Au în repertoriu dansuri mixte ucrainiene, cel mai cunoscut fiind „hopac”, dans clasic ucrainean, fantezii coregrafice, dueluri pe pași de dans, pe figuri acrobatice, piese de teatru pe pași de dans, cântece tradiționale ucrainiene: „Rozprichaite hlopți coni”, „Oi ciornaia seciorna”, „Oi na hori dva dupchi”, „Oi u poli krinecinka”. În timpul dansului fetele, datorită costumelor și grației cu care dansează, ne lasă impresia că prin fața noastră se succed fie zâne ale florilor, fie lebede
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Moldoviței, județul Suceava, ne mărturisește că este mândră de originea ei: „Sunt huțancă, m-am născut să cânt lumii întregi. Satul meu mă face să rămân mereu autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
calității în diverse sectoare de activitate au fost organizate concursuri: „Concurs de pescuit local și național la păstrăv”, „Concurs de găurire a buștenilor pentru plută”, „Expoziție și concurs gastronomic”, „Cele mai frumoase și performante păstrăvării”, „Cel mai frumos costum popular tradițional”, „Cea mai frumoasă gospodărie tradițională”,”Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Cea mai primitoare pensiune agroturistică.” S-au acordat premii și Trofeul Festivalului Păstrăvului, o diplomă și un păstrăv sculptat în lemn. Festivalul Național al Păstrăvului în numai 5 zile
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
activitate au fost organizate concursuri: „Concurs de pescuit local și național la păstrăv”, „Concurs de găurire a buștenilor pentru plută”, „Expoziție și concurs gastronomic”, „Cele mai frumoase și performante păstrăvării”, „Cel mai frumos costum popular tradițional”, „Cea mai frumoasă gospodărie tradițională”,”Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Cea mai primitoare pensiune agroturistică.” S-au acordat premii și Trofeul Festivalului Păstrăvului, o diplomă și un păstrăv sculptat în lemn. Festivalul Național al Păstrăvului în numai 5 zile ne-a oferit o sinteză
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare ce mărturisesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. „Când vine iarna geroasă/ La români în orice casă / Se aud iarăși colinde.“ (Obiceiuri de Crăciun, Cornelia Turlea-Chifu) Tradiționala colindă „O ce veste minunată“ transmite prin versurile ei bucuria nașterii lui Iisus Hristos și prezintă secvențe ale nașterii Mântuitorului „ Că la Bethleem Maria, săvârșind călătoria, / În sărac sălaș, lângă-acel oraș, / Naște pe Mesia.“ Nu doar colinda „O ce veste
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
învățare ale tinerilor de astăzi sunt incomode, dar normale. Nu ei sunt neobișnuiți, ci școala a devenit „nepotrivită” psihologiei lor. Tinerii au deja o cultură modificată a gândirii, un mod de cunoaștere deja înrădăcinat, despre care noi, adulții de la catedrele tradiționale, nu avem încă prea multe date, în consecință, nici recunoaștere. Marea cultură și cultura cotidiană Conform profesorului Thomas Ziehe, foarte apreciat în Germania și în țările nordice pentru studiile lui despre mintea adolescenților, generația de astăzi crește într-o cultură
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
osificat și călăuzit de interese proprii. Deci, ce șanse are o școală, când ”materialul de lucru” constă în minți anxioase, în căutare de plăcere, lucruri intense, cu reactivitate exagerată, impulsivitate și desconsiderare a autorității formale? Se pare că toată pedagogia tradițională se va reduce la capitolele pedagogiei speciale, intervenționiste, cea scrisă pentru „clasele speciale” sau „copiii problemă”. Să fie oare așa? Cum poți să ieși din conflictul unei realități, în care ambele tendințe sunt normale sau produsul natural al evoluției mentale
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
de adresare, relația profesor-elev, relația profesorului cu conținutul materiei pe care o predă. În momentul acesta, România nu are nici standarde academice clasice, nici cultură de comunicare nonviolentă în școli sau de recunoaștere a nevoilor individului. Nu practicăm nici schema tradițională, nici pe cea modernistă. Suntem între două ape, din care s-a ales o mentalitate utilitară și disociată a individului față de cunoaștere - în sensul că învățăm ca să luăm o diplomă. Din cele 4 tipuri de învățare, practicăm pe cea care
Tinerii noștri fragili și inculți by https://republica.ro/tinerii-nostri-fragili-si-inculti [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
Forumului German-Român Stuttgart Vă invităm de data aceasta în plină natura, la iarbă verde, la restaurantul- grădina de vară a familiei Hermann din Esslingen unde diversitatea și exigenta bucătăriei româno-germane este garantată. Vom sărbătorii prin dans, muzica și voie bună tradiționalul și internaționalul 1 Mai - aceasta binemeritată sărbătoare. Restaurantul- grădina de vară „Gaststätte Schreberhaus“ fiind o locație liniștită, retrasă față de agitația orașului, ne invită și la plimbări iscoditoare printre grădinile gospodarilor din complexul de grădini care oferă zonei un farmec aparte
DANSEAZĂ-TE-N MAI ! TANZ ÎN DEN MAI ! de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Florin_zaheu_1398858017.html [Corola-blog/BlogPost/341779_a_343108]
-
capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
capitala Daciei. Râudemorenenii mergeau pe jos până la Sarmizegetusa vecină s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
standuri cu produse pur românești dintre cele de la Supermarketul „Aida” - este vorba despre delicatețele produse la laboratoarele de cofetărie și fabricile de panificație ale supermarketului acestuia, legume și fructe, preparate din carne etc., toate de proveniență și pregătite după rețete tradiționale românești. Așadar, pe românii din Italia îi așteaptă în zilele de 31 octombrie și 1 noiembrie (2015), în pragul „micii Românii” virtuale din Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, decorate și însuflețite cu spirit românesc, Sărbătoarea Recoltei. Chiar și
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445067305.html [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
Jones (tobe), Timothy Nishimoto (percuție & backup vocal), Derek Rieth (percuție) promit o seară de sâmbătă glamour. Ei vor petrece două nopți în România și vor fi cazați la un hotel de 4 stele+ din Capitală. La București, vor încerca mâncarea tradițională românească, ai cărei fani declarați sunt deja. Directorul artistic Thomas Lauderdale, fondatorul și creierul creativ al trupei, este un admirator al muzicii românești și are în colecția să discuri cu Gheorghe Zamfir, Maria Tănase, George Enescu, precum și muzică populară românească
ultimele 500 de bilete by http://www.zilesinopti.ro/articole/2566/pink-martini-ultimele-500-de-bilete [Corola-blog/BlogPost/99425_a_100717]