910 matches
-
versurile din acest volum multingv sunt primele încercări de pe mapamond de aplicare a criptografiei la acest gen literar. Pentru că experimentul să aibă un spectru mai larg am incercat sa il aplic și traducerilor în cele douăsprezece limbi prezente aici. Mulțumesc traducătorilor pentru efortul depus la apariția acestei cărți. “Cryptography (or cryptology) from Greek κρυπτός kryptós (hidden secret); andγράφειν graphein (writing), or -λογία-logia (study, respectively) is the practice and study of techniques for secure communication în the presence of third parties (called
POEME CIFRATE MULTILINGVE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373065_a_374394]
-
o sugestie dacă nu o imagine a preferințelor, a interesului, a curiozității manifestate undeva parcă la capătul lumii față de România. ----------------------------- Florin IONESCU „Tribuna învățământului” nr.1279 2-8 februarie 2015 București *** (NRN) Iată cum este tradusă în limba engleză de către poetul traducător Daniel Ioniță poezia „GLOSA” de Mihai Eminescu: GLOSS Time is passing, time comes yet, All is old, and all is new; What for good or ill is set You can ponder and construe; Do not hope and do not worry
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
op. cit., p. 24. 122 T. Hobbes, Leviathan, p. 91. 123 S. Pufendorf, op. cit., I, VI, 1, pp. 87-88, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 191. 124 J. B. Schneewind, op. cit., p. 191. 125 G. W. Leibniz, Political Writtings, coord. și traducător Patrick Riley, Editura a 2-a, Cambridge, 1988, pp. 73-75, apud. J. B. Schneewind, op. cit., p. 342. 126 J. B. Schneewind, op. cit., p. 342. 127 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 28. 128 Pufendorf, On the Duty of Man and Citizen According
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
înnoitoare, deoarece militează pentru un învățământ modern și pentru înființarea de școli normale. Revista tipărește mai ales scrierile originale și traducerile directoarei, care era și o activă publicistă politică. Nuvelele și romanele ei sunt, în schimb, fără valoare literară. Ca traducătoare, dovedea un gust literar sigur (Malherbe, Hugo și Pușkin). În rubrica „Revista dramatică”, redactată tot de ea, se discută dramaturgia lui V. Alecsandri și se recomandă, din repertoriul universal, pentru a fi jucate la Teatrul Național, piese cu un conținut
AMICUL FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
, Alexandru (sfârșitul sec. XVII - c. 1740), istoric și traducător. Originar din Smirna (Izmir), poliglot (cunoștea limbile greacă și latină, turcă și tătară, polonă și italiană), A. a fost timp de cinci ani (1709-1714) secretar de cancelarie și interpret al regelui Suediei Carol al XII-lea, aflat, după înfrângerea de la
AMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
ANTONESCU, Venera (15.V.1926, Slatina), poetă, eseistă și traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, având ca disciplină de bază limba și literatura franceză. A funcționat la Catedra de literatură universală și comparată a Universității din București. Și-a susținut doctoratul în filologie în 1973 cu
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
Jean Bart (Dincolo, peste Ocean, februarie 1923, republicare din „Viața Românească”), Gh. Brăescu (Primul pas, republicare din „Cugetul românesc”). Două traduceri în proză rețin atenția: Acarul de Peter Rosegger, în tălmăcirea lui I. Tudescul, și De plictiseală de Maxim Gorki, traducător fiind M. Sevastos. Sumarele anilor 1922-1925 grupează materia în „Profesionale”, „Cronici statistice”, „Vesele”, „Juridice”, „Interne” și „Externe”. Alți colaboratori: Valeriu Mardare, D. Iov, Ludovic Dauș, Al. Bilciurescu. I.H.
ARHIVA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285441_a_286770]
-
poème source, l'autre au poète traducteur. Le dernier ne peut pas effacer son style poétique dans la traduction : " O traducere poetica ia ființă într-o zonă de interferență între structurile stilistice ale operei originale și structurile stilistice proprii poetului traducător. Oricât ar încerca traducătorul să se depersonalizeze, interferență de structuri se produce în chip inevitabil. "1008 Nous observons que le poète emploie le syntagme " traduction poétique ", que nous associons dans ce contexte à la fois à la " traduction de textes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
X.1958, Timișoara), poetă. Părinții, Valentina și Simion Dima, sunt scriitori. D. a urmat la Timișoara Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1974-1978) și Facultatea de Filologie, specialitatea engleză-română (1978-1982). Traseul profesional include un an de profesorat la Variaș, apoi un an ca traducătoare la „Electromotor”, după care, din 1984, a funcționat ca bibliotecară la Biblioteca Județeană Timiș. Din 1990 se angajează ca traducătoare la sucursala Timișoara a Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. În anul 2000 pleacă la București, în centrala
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
și Facultatea de Filologie, specialitatea engleză-română (1978-1982). Traseul profesional include un an de profesorat la Variaș, apoi un an ca traducătoare la „Electromotor”, după care, din 1984, a funcționat ca bibliotecară la Biblioteca Județeană Timiș. Din 1990 se angajează ca traducătoare la sucursala Timișoara a Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. În anul 2000 pleacă la București, în centrala aceluiași institut, dar peste un an intră în redacția revistei „Contemporanul. Ideea europeană”, iar în 2003 trece, pentru scurtă vreme
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
DOINA, Jela (1.III.1951, Vadu, j. Constanța), prozatoare, publicistă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Gămălan) și a lui Ion Enache, contabil. Urmează studii elementare și medii în Vadu, Lumina și Năvodari, apoi Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția franceză-română (1970- 1974). După absolvire, predă româna și franceza
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
de calendaristică și calcul pascal, fiind cel care a fixat cronologia erei creștine, adică numărarea anilor de la întruparea lui Iisus Hristos, dar a comis o eroare de patru -cinci. În concluzie, Dionisie Exiguul a fost un mare teolog, dogmatist, canonist, traducător, ca și un cărturar cu orizont larg.43 Dintre "călugării sciți", implicați în controversele teologice din secolul al VI-lea, amintim pe Leonțiu de Bizanț, Ioan Maxențiu, Petru Diaconul ș. a. În secolele V-VI, în Scythia Minor, s-a constituit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
COMĂNESCU, Denisa (4.II.1954, Buzău), poetă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Tomescu) și a lui Caton Comănescu, avocat. După absolvirea liceului din orașul natal, în 1972, și a Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității din București, în 1977, lucrează ca translatoare la Chimimportexport
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
, Stelian (2.I.1904, Câmpina - 18.XII.1946, București), poet, eseist, critic literar și traducător. Face studii secundare la Vaslui, apoi, din 1921, la Dumbrăveni (e coleg de clasă, din 1923, cu poetul George Boldea). După bacalaureat (Sibiu, 1924) urmează studiile universitare la București, la Litere și la Filosofie, dar și la Drept (destul de repede
CONSTANTIN-STELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
CONSTANTINESCU, Viorica S. (27.V.1943, Berești-Bistrița, j. Bacău), comparatist, teoretician literar și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Ignat) și a lui Neculai Sandu. A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din cadrul
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
, Petru (23.XI.1905, Iași - 27.XI.1970, București), eseist, estetician, critic literar și traducător. Era cel de-al treilea copil al Elenei Comarnescu (n. Cernătescu), institutoare, și al lui Petru Comarnescu, funcționar; familia mamei se înrudea cu cea a mitropolitului cărturar Veniamin Costache. Face școala primară (1912-1916) și liceul la Iași (1916-1919, Liceul Național
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
, Thea (10.VII.1897, Brașov - 28.III.1976, București), traducătoare. După absolvirea Școlii Evanghelice de Fete din București și a unui seminar de învățătoare din Droyssig-Zeitz (Germania), C. funcționează ca profesoară mai întâi la Câmpina, apoi la Liceul German din București (1922-1944). Dornică de a-și lărgi necontenit cunoștințele, frecventează
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
Frații Jderi și evocările Nada florilor și Dumbrava minunată. „Versiunea germană a romanelor istorice ale lui Mihail Sadoveanu, datorată Theei Constantinidis, are în ce privește evocarea culorii istorice și locale, inconfundabile, o valoare de exemplaritate. O performanță asemănătoare i-a reușit aceleiași traducătoare și cu universul, radical altul, din romanul Groapa al lui Eugen Barbu” (Eva Behring). Traduceri: Alexandru Vlahuță, Ausgewählte Schriften [Scrieri alese], București, 1960 (în colaborare cu Gerty Roth și Max Richter), Die Abrechnung [Socoteala], București, 1961; Alecu Ivan Ghilia, Die
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
CONSTANTINESCU, Pimen (27.VIII.1905, Plăinești, azi Dumbrăveni, j. Vrancea - 25.IV.1973, Sibiu), istoric literar și traducător. Elev, între 1917 și 1925, al secției moderne a Liceului „Unirea” din Focșani, unde i-a avut dascăli pe poeții I. M. Rașcu și Mihai I. Bantaș, C. urmează în continuare cursurile Facultății de Litere a Universității din București, specializându
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
CONSTANTINESCU, Mihaela (29.IX.1960, București), eseistă, teoretician literar și traducătoare. Este fiica Adrianei Simion (n. Manea), profesoară, și a lui Eugen Simion, scriitor. După absolvirea, în 1984 a Universității din București (Facultatea de Limbi Străine, secția engleză-spaniolă), a urmat, în anii ’90, mai multe stagii de specializare postuniversitară în SUA
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
, Iorgu (sec. XIX), autor dramatic și traducător. Despre fiul paharnicului Răducanu Copcea se știe doar că era serdar, candidat la judecătoria Putnei (prin 1850). A făcut parte din grupul intelectualilor din Moldova care a pregătit revoluția de la 1848. Pentru teatrul din Iași a scris o comedie într-
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
, Ilie (16.II.1939, București), poet, prozator, critic literar, eseist și traducător. Este fiul Raliței (n. Constantinescu) și al lui Stan Constantin, muncitor. Absolvent în 1956 al Liceului „N. Bălcescu”, a studiat limba și literatura italiană la Facultatea de Filologie a Universității din București (1956-1962). Primele poezii îi apar în 1956 în
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
CORNIȘ-POP, Marcel (14.II.1946, Arad), critic literar, eseist și traducător. Tatăl său, Gheorghe Corniș-Pop, a fost profesor și, în perioada interbelică, editor al revistei „Școala noastră” din Zalău. În 1968 C.-P. a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o lucrare de licență despre poezia lui
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
, Livia (5.V.1940, Drânceni, j. Vaslui), critic și teoretician literar, traducătoare. Este fiica Agripinei și a lui Gheorghe Olăieru, controlor de calitate. Urmează gimnaziul la Burdujeni (Suceava) și liceul la Dorohoi. În anul 1957 devine studentă a Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire (1962) este
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
BÂRNA, Nicolae (11.X.1950, București), critic literar și traducător. Este fiul Elenei (n. Nopcea) și al lui Vlaicu Bârna, scriitor. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din București (1969) și Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București, secția franceză-română (1973). După absolvire, a lucrat la Redacția publicațiilor pentru străinătate
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]