21,550 matches
-
de îndrăgostit, în traducerea Oanei Cristescu) are 34 de ani, este romancier, eseist și jurnalist cu faimă mondială și predă filosofia la Universitatea din Londra. Cea mai nouă carte a sa, The Art of Travel, apărută anul trecut, a fost tradusă acum și la Ed. Mercure de France și are cronici amestecate în presa culturală franceză. Eseurile estete ale lui Alain de Botton amestecă impresii personale cu povestiri ce pun în scenă scriitori și artiști celebri (Wordsworth, Baudelaire, Ruskin ș.a.), ansamblul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
de imagini în care trăim, ca și despre soarta imaginarului și imaginalului în era internetului. „Imaginea trebuie înțeleasă la plural” M. C. - Domnule Profesor, sînteți autorul a numeroase cărți despre imaginație, imagine și imaginar dintre care patru au fost deja traduse la noi, iar a cincea, Filozofia imaginii, a cărei fericită traducătoare sînt, este acum în curs de apariție la editura Polirom, constituind capul de serie al unei colecții dedicate imaginii. Pentru dumneavoastră, autorul volumelor Viața imaginilor și Filozofia imaginilor, imaginea
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
mod abstract, ci trebuie uneori să treacă prin narațiuni, să treacă prin simbolizări, lucru constatat încă de la apariția filozofiei în Grecia. „Imaginea este totodată prezentă și absentă” M. C. - Vorbeați în cărțile dumneavoastră, mai ales în cea pe care am tradus-o recent, despre un „entre-deux”, termen de altfel greu de tradus, al imaginii, despre statutul ambiguu, mixt, intermediar al imaginii. Ați putea să comentați în cîteva rînduri această idee? J. J. W. - Da, de obicei un substantiv ca „imagine” presupune
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
de iubire. Fraza unei mari prozatoare, dar și a unei femei subtile, probabil des înșelată, o femeie-bărbat. Am numit-o pe Marguerite Yourcenar... În prefața la Alexis sau Tratatul despre zădărnicia unei lupte, autoarea vorbește de... L’acoustique du livre, traduc restrictiv prin ca să evit cacofonia. Carte care, la fel ca și Coryndon a lui Andre Gide, scandaloasă și ea în epocă, pune problema homosexualități și a luptei inutile contra unei înclinări naturale socotită de mulți veritabilă. Nu asta mă interesează
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
Negăsindu-l, am dat sfoară în țară că îl caut și - minune petrecută aproape de Maglavit! - decanul Facultății de Medicină din Craiova, Prof. Cornel Sabetay, mi l-a adus din biblioteca fiului său. Vrând să îl împărtășesc cu copiii israelieni am tradus în ebraică primele două capitole, dar din păcate lipsa cronică de timp la care mă condamnă medicina a întîrziat acest proiect. Iubesc fiecare rînd pe care îl scrieți și vă apreciez foarte mult, domnule Alex. Ștefănescu, dar nu mi-a
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
legat de un anume moment și o anumită situație gravate în istorie. „Viața trăită este preluată, fixată și transferată; ea este citită prin reflex idiomatic și imprimată astfel în eternitate”. Există un nunc al poemelor, un moment unic, trăit și „tradus” în limbajul propriu al poetului. După Bollack, Szondi a procedat corect și în spiritul lui Celan, - care a combătut ideea de atemporalitate a poemului, deși i-a recunoscut năzuința spre „nesfîrșit” - cînd a trimis la experiența care i-a inspirat
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
de contribuabil și întrebându-l: „Bade, ce zici? To be, or not to be? Și cum craniul a tăcut rânjindu-și dantura până la balamalele maxilarelor, tot bietul dom’ ministru a răspuns româno-oltenește: fie ce-o fi - cel puțin așa am tradus eu; prețul benzinei a crescut, iar Guvernul „a văzut că lucrul acesta era bun.” (citat din memorie după Genesa, 1; 10, 12, 17, 21). Din nefericire, din cauza blestematei confidențialități, domnul ministru nu ne-a putut spune și venitul mediu lunar
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
bine românește... Aștept provincia... Și provincia: III. Corespondenta din Cluj, parcă tot a României 1, aflată în vervă, zice într-o seară la Jurnal: „Domnul Gheorghe Funar, primarul județului Cluj, se află din nou în conflict cu prefectul... Ce-am tradus eu? Că: dacă acum năbădăiosul Gheorghe Funar este în prezent primar al județului Cluj, după alegerile viitoare va fi primarul Transilvaniei și-apoi al... Ei, Doamne, am glumit! În această ordine de idei, într-o corespondență de după alegeri, e posibil
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
prieten, cîinele său. Fericirea autentică Fiindcă au căutare, pe piața cărții apar nenumărate ghiduri de dezvoltare personală și autocunoaștere, scrise, pe înțelesul marelui public, de psihologi, educatori, terapeuți etc. (și la noi, de exemplu în seria „Humanitas practic”, au fost traduse multe titluri din această categorie). Martin E. P. Seligman, profesor la Universitatea Pennsylvania și fost președinte al Asociației psihologilor americani a propus, la sfîrșitul anului trecut, o nouă abordare terapeutică a suferințelor nevrotice, prin prisma psihologiei pozitive. Cartea lui apărută la
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
poezia portugheză contemporană. Un virtuoz al provocării Copil teribil al literaturii olandeze, Arnon Grunberg (32 de ani) a debutat în 1994 cu un roman intitulat Zile de luni albastre, care i-a adus premiul pentru debut și a fost apoi tradus în mai multe limbi de circulație. Romanul următor, Durerea fantomă a obținut și el un premiu prestigios în Olanda, Ako 2000. Sub pseudonimul Marek Van der Jagt, a semnat Povestea chelirii mele și, cum nimeni nu știa că e opera
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
Madame Solario” - o enigmă literară. Cum la sfîrșit e tipărită o notă -The Atlantic Monthly, vol. 289, no. 3, martie 2002 -, fără nici o trimitere în text, nu se înțelege dacă Mircea Gheorghe și-a publicat întîi articolul acolo, dacă a tradus sau rezumat un text din „The Atlantic Monthly” (și în acest caz, cine e autorul). Încă o enigmă. În orice caz, povestea romanului Madame Solario, apărut în 1956 la Londra fără numele autorului pe copertă, și diferitele ipoteze privind identitatea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
știam foarte bine. Așa că evreii aceștia de bună calitate m-au luat drept troțkist și m-au ocrotit. La Editura de Stat eram un fel de sclav, stilizam traduceri: Iluzii pierdute, Anna Karenina, Învierea, Balzac, Stendhal. În mijlocul acelei lumi care traducea din limbi străine fără să știe măcar bine românește, am stilizat, adică m-am afundat mai ales în proză. Atunci am citit cel mai mult. De exemplu, Posedații lui Dostoievski i-am citit de zece ori până acum. S-a
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
văzuse un înger... Alexandru Macedon... ski - Întorcându-ne în anii ’50, cum priveați, totuși, lumea din jur? - Trăiam într-o inconștiență mirată. Mă miram că așa ceva era posibil. La un moment dat, prin 1957-58, era la editură o evreică basarabeancă; traducea de zor o istorie universală și îi tot dădea cu Alexandru Macedonski. Eu văd și îi atrag atenția că Macedonski e un poet român... puțin altul decât cuceritorul Alexandru Macedon. Și ea îmi răspunde: Aveți voi așa un poet?. Cum
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
practicat poezia din rațiuni străine creativității? Este traducerea psalmilor lui David fidelă textului canonic? În ce constă originalitatea traducerii, dacă se poate vorbi de originalitate? Există o echivalență între opera lui Dosoftei și lucrarea înaintașilor care, în spiritul Reformei, au tradus Psaltirea în limbile naționale și în versuri? Are Psaltirea, pentru literatura română, aceeași semnificație cu aceea a traducerilor împlinite în Franța de Clement Marot și Théodore de Bèze, în Polonia de Jan Kochanowski, în Germania de Schede-Lobwasser și Winenberg, în
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
cu aceea a traducerilor împlinite în Franța de Clement Marot și Théodore de Bèze, în Polonia de Jan Kochanowski, în Germania de Schede-Lobwasser și Winenberg, în Ungaria de Albert Molnar? Fiecare, important pentru literatura țării în a cărei limbă a tradus. Care este efectul de perspectivă a Psaltirii în versuri în asprul exercițiu spiritual al decantării limbii române literare? Semnele de întrebare, așa cum se derulează în direcția formării judecăților de valoare relative la personalitatea și opera mitropolitului Dosoftei, sunt urmare a
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
general de timpul pe care-l cere formarea. Foarte mulți factori trebuie luați în considerare, și în primul rînd o anumită vocație, o anumită înclinare, ceea ce în general numim talent. (...) Abilitățile necesare? Cunoașterea foarte bună a limbii din care se traduce, a limbii în care se traduce (mai mult chiar: un dezvoltat «simț al limbii»), cultură din diverse domenii și multe, multe lecturi literare când e vorba de traducere literară (și noi despre aceasta vorbim aici). În sfârșit, ceea ce eu numesc
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
cere formarea. Foarte mulți factori trebuie luați în considerare, și în primul rînd o anumită vocație, o anumită înclinare, ceea ce în general numim talent. (...) Abilitățile necesare? Cunoașterea foarte bună a limbii din care se traduce, a limbii în care se traduce (mai mult chiar: un dezvoltat «simț al limbii»), cultură din diverse domenii și multe, multe lecturi literare când e vorba de traducere literară (și noi despre aceasta vorbim aici). În sfârșit, ceea ce eu numesc «caracter»: capacitatea de a acorda lucrului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
ți se împăienjenește privirea nu-i lucru chiar atât de ușor." Că o muncă pe cît de grea, pe atît de importantă în plan cultural e subevaluată și bănește, că nu există retribuții diferențiate în funcție de dificultatea textului (una e să traduci polițiste sau romane sentimentale de duzină și alta Pessoa sau Milorad Paviæ, de exemplu), că există mari literaturi pentru care traducătorii valoroși s-au împuținat îngrijorător (germană, rusă, polonă, cehă ș.a.) - e încă un subiect ce rămîne de discutat. În
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
să mai aducă pe lume încă o gură la masă. În ciuda politicii satanice a lui Ceaușescu de a le transforma pe românce în femele de reproducție (situație analizată de Gail Kligman în Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, tradusă în anul 2000 la Humanitas) rezultatele n-au fost pe măsura viselor Marelui Inseminator. Riscând enorm, româncele au continuat să-și întrerupă sarcinile, apelând, nu o dată, la metode de-o uluitoare ingeniozitate, dar și de-o înspăimântătoare cruzime Anexa cărții
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
Rodica Bin L’Ignorance, noul roman al lui Milan Kundera, tradus în spaniolă și publicat întîi în Argentina, Columbia, Mexic și Spania, a fost lansat în original abia în această primăvară de Editura Gallimard, cartea fiind ignorată pînă nu demult de cititorii din patria adoptivă a autorului ceh. Fanii lui alcătuiesc
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
decît gratuita sa comunicare în eter: "să cînte mutul. să vorbească tăcerea. umbra/ să se întrupeze./ în ea se scurge cerneala neagră/ (cîte poeme închise acolo etanș?)/ cine-a strigat odată și nimeni dar nimeni/ n-a auzit? n-a tradus nimeni./ este și ea tot o umbră./ o cerneală simpatică./ moartea.// ascultă-mă. ascultă-mă cu tine vorbesc./ îți împrumut urechea mea dreaptă. buzele mele pecetluite ți le dau./ pleoapele mele întredeschise./ degetul. iau degetul de pe buze" (a vorbi. chiar
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
retrospective literare, 1974; Romanul polonez contemporan, 1984; Istoria literaturii polone, vol. 1 1986, vol. 2 1990, vol. 3- 1995; Mickiewicz, 1995; Universaliști și comparatiști români contemporani, 1996; Plămada cărților, 1997; Sienkiewicz, 1998; Literatura română în Polonia, 2001. Stan Velea a tradus opere reprezentative ale scriitorilor clasici și contemporani polonezi, de la Sienkiewicz, Prus, Reymont și Iwaszkiewcz la Milosz, Mysliwski sau Mrozek. Nicolae Mareș - De formație polonist, ați ridicat în câteva decenii preocupările pentru polonistică la nivele nebănuite în România. Fără a exagera
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
intempestiv. Astfel, refuzul stilului înalt este considerat un stil nou, când, de fapt, nu e decât o ruptură de nivel ontologic, datorată în principal nevoii de rezolvare a problemelor pecuniare, dar și fricii de responsabilitate stilistică, lucru care poate fi tradus, în multe cazuri, ca diminuare a tensiunii creatoare, insuficiență intelectuală sau imaturitate afectivă. Ceea ce e considerat un stil nou se naște fie prin parazitarea, caricaturizarea ori radicalizarea unuia mai vechi, fie prin amestecul iresponsabil de ingrediente cât mai incompatibile, de unde
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
următoare: "îți caut sub piele între jumătățile creierului/ în mijlocul inimii/ știi ce caut?/ o priză o mufă un început bun/ cuplajul cel bun prin care/ ne dezlegăm zâmbetele ne topim nervii". Tot ce ține de acest domeniu al "relației"e tradus, de altfel, în termeni "tehnici" banalizați prin uzul curent, comunicarea devenind "conectare" ("să ne conectăm și să așteptăm/ să ne desființăm pleoapele/ să stăm treji până la capăt", "o să vă fac mufe în ceafă/ și prize pe coloana vertebrală"), comunitatea umană
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
acestui an exact un secol de la apariția faimoasei Geschlecht und Charakter, monumentala, controversata și singulara lucrare antumă a lui Otto Weininger după unii o capodoperă absolută, după alții doar expresia frustrărilor unui tânăr abia ieșit din adolescență. Ea a fost tradusă la noi foarte recent, de către Monica Niculcea și {erban Căpățână, într-o ediție îngrijită la Editura Anastasia de Monica Dumitrescu și cu prefața foarte oportună a lui Lukas Marcel Vosicky. Există câteva concepte sau idei generale prin care se ajunge
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]